Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘A ahu i te haehaa’

‘A ahu i te haehaa’

‘A ahu i te haehaa’

NO TE hoê oire tuiroo te taata ra. Te fatu ra oia i te mau tiaraa ei tino huiraatira Roma tumu e peneiaˈe ei melo o te hoê utuafare fetii matau-maitai-hia. I fanaˈo na taua taata ra o Saulo i te haapiiraa maitai roa ˈˈe o te senekele matamua T.T. E piti aˈe reo ta ˈna e paraparau e e melo oia no te hoê pǔpǔ faaroo ati Iuda matau-maitai-hia, te mau Pharisea.

Ua haapii paha Saulo i te hiˈo ino i te feia rii e i te teoteo i ta ˈna iho parau-tia. (Luka 18:11, 12; Ohipa 26:5) No te mau hoa Pharisea o Saulo, mea teitei aˈe ratou ia vetahi ê e mea au na ratou te roo e te mau tiaraa faatietie. (Mataio 23:6, 7; Luka 11:43) Peneiaˈe no to ˈna amuimuiraa i tera mau taata i teoteo ai Saulo. Ua ite tatou e e taata hamani ino uˈana oia i te mau Kerisetiano. Tau matahiti i muri aˈe, ei aposetolo Paulo, ua parau oia e e taata ‘faaino oia i mutaa iho, te hamani ino, e te hauti.’—Timoteo 1, 1:13.

Ua riro mai iho â Saulo ei Kerisetiano, te aposetolo Paulo, e ua taui roa to ˈna huru. Ei aposetolo Kerisetiano, ua parau haehaa oia e ‘o oia tei iti roa ˈtu i tei iti roa i te feia moˈa atoa ra.’ (Ephesia 3:8) E taata poro evanelia aravihi oia, aita râ i faahanahana ia ˈna iho no te reira. O te Atua râ ta ˈna i faahanahana. (Korinetia 1, 3:5-9; Korinetia 2, 11:7) O Paulo tei aˈo i to ˈna mau hoa Kerisetiano e: “E [ahu i te] aroha noa, e te hamani maitai, e te haehaa, e te mǎrû, e te faaoromai rahi.”—Kolosa 3:12MN.

E tano anei teie aˈoraa i to tatou senekele 21? E hoona anei ia haehaa? E nehenehe mau anei te haehaa e riro ei tapao o te puai?

Mea haehaa anei te Atua Poiete Mana hope?

E mea tia ia hiˈo i te manaˈo o te Atua ia aparauhia no nia i te haehaa. No te aha? O ˈna hoi to tatou Arii e to tatou Atua Poiete. Taa ê roa ia ˈna, e titauhia ia farii tatou i to tatou mau taotiaraa. E hinaaro roa tatou ia ˈna. “I te Puaihope ra! e ore e itea e tatou; aore ïa e faito i te mana,” ia au i te hoê taata paari no tahito ra o Elihu te iˈoa. (Ioba 37:23) A hiˈo noa na i te ao nui e haaati ra ia tatou, ia haehaa ïa tatou! Te titau manihini ra te peropheta Isaia e: “A nânâ na i to outou mata i nia; a hiˈo ai i tei hamani i te reira, te aratai ra oia i taua mau nuu ra i rapae ma te taiohia; e ua mairi-anaˈe-hia to ratou mau iˈoa e ana: no to ˈna ra puai rahi e te mana rahi ra, i ore ai te hoê i toe ai i te haere mai.”—Isaia 40:26.

Hau atu â i te mana hope, e Atua haehaa Iehova. Ua pure te arii Davida ia ˈna e: “Ua tuu mai oe ia ˈu i te paruru faaora no oe; e no to oe [haehaa] i rahi ai au.” (Samuela 2, 22:36; MN) Mea haehaa te Atua i roto i te auraa e te tâuˈa nei oia i te feia rii o te tutava ra i te faaoaoa ia ˈna, a aroha ˈtu ai ia ratou. Mai te raˈi mai Iehova e tuu haehaa ˈi ia ˈna, ei auraa parau, no te hamani maitai i te feia e mǎtaˈu ra ia ˈna.—Salamo 113:5-7.

Hau atu â, te haafaufaa ra Iehova i te haehaa o ta ˈna mau tavini. Ua papai te aposetolo Petero e: “E patoi . . . te Atua i tei teoteo, e horoa maira i te maitai no tei haehaa.” (Petero 1, 5:5) No nia i te manaˈo o te Atua i te ahaaha, ua tapao te hoê taata papai bibilia e: “Te riaria ra Iehova i te feia atoa i teoteo te aau ra.” (Maseli 16:5) E nafea râ te haehaa e riro ai ei tapao o te puai?

Te taa-ê-roa-raa o te haehaa

Mea ê te haehaa, mea ê te faahaehaaraa i te taata. I roto i te tahi mau taˈere i tahito ra, e tîtî te hoê taata haehaa—e tavini haihai e mea aroha roa o ˈna. Area te Bibilia ra, te haapapu ra ïa e e hopoi mai te aau haehaa i te hanahana. Ei hiˈoraa, ua papai te taata paari ra: ‘Te utua o te haehaa e te mǎtaˈu ia Iehova, o te taoˈa rahi ïa, o te tura ïa, o te ora ïa.’ (Maseli 22:4) E te taio nei tatou i roto i te Salamo 138:6 e: “Teitei noâ Iehova e haapao mai â oia i tei haehaa: area tei teoteo, ei te atea ê oia e hiˈo mai ai.”

Ia haehaa te hoê taata, e ere ïa te auraa e aita to ˈna e aravihi aore ra aita ta ˈna e haaraa. Ei hiˈoraa, aita roa ˈtu Iesu Mesia i parau e e ere o ˈna i te Tamaiti fanau tahi a Iehova, e aita roa ˈtu oia i faahua parau e aita e faufaa ta ˈna taviniraa i te fenua nei. (Mareko 14:61, 62; Ioane 6:51) Teie râ, ua faaite Iesu i te haehaa ma te faahanahana i to ˈna Metua no ta ˈna mau ohipa e ma te faaohipa i to ˈna mana no te tavini e te tauturu ia vetahi ê eiaha no te faatere e te haavî ia ratou.

Te hoê tapao o te puai

Ua matauhia iho â Iesu Mesia e te feia o to ˈna ra tau maoti “te mau ohipa mana.” (Ohipa 2:22) No vetahi râ, o ˈna ‘te taata haehaa roa ˈˈe.’ (Daniela 4:17) Aita noa oia i ora i te hoê oraraa au noa, ua haapii pinepine atoa râ oia i te faufaaraa o te haehaa. (Luka 9:48; Ioane 13:2-16) Aita râ to ˈna haehaa i faariro ia ˈna ei taata paruparu. Aita oia i riaria i te parururaa i te iˈoa o to ˈna Metua e i te raveraa i ta ˈna taviniraa. (Philipi 2:6-8) I roto i te Bibilia, te faataahia ra Iesu mai te hoê liona itoito. (Apokalupo 5:5) Te faaite ra te hiˈoraa o Iesu e e tuati te haehaa e te puai morare e te faaotiraa papu.

A faaitoito ai tatou i te atuatu i te haehaa mau, e taa ia tatou e e mea titauhia te tutavaraa mau ia riro te aau haehaa ei huru oraraa. E titauhia ia auraro noa i te hinaaro o te Atua eiaha râ ia pee i te haerea ohie aore ra ia hema i te mau hinaaro o te tino. E titau te atuaturaa i te haehaa i te puai morare, no te mea e mea hinaarohia ia tuu tatou i te hiti i ta tatou iho mau mea e anaanatae no te tavini ia Iehova ma te miimii ore e no te maitai o vetahi ê.

Te mau maitai o te haehaa

I roto i te haehaa, aita ïa e teoteo aore ra ahaaha. Te faaohipa ra te mau Papai i te parau ra “aau haehaa” no te faataa i te reira. (Ephesia 4:2) No ǒ mai te hoê huru feruriraa haehaa i te hoê hiˈoraa tano noa ia tatou iho—to tatou mau vahi puai e paruparu, ta tatou manuïaraa e manuïa-ore-raa. Teie te aˈoraa maitai roa ta Paulo i horoa i roto i teie tuhaa ia ˈna i papai e: “Teie ta ˈu parau ia outou atoa e ati noa aˈe, . . . eiaha ia hau te manaˈo ia ˈna iho, i tei au ia ˈna ia manaˈo ra: e haapao maite râ i te manaˈo.” (Roma 12:3) Te feia e faaohipa ra i teie aˈoraa, mea haehaa ïa.

E faaite atoa tatou i te haehaa ia tuu mau â tatou i te maitai o vetahi ê na mua ˈˈe i to tatou iho. Ma te faaurua, ua aˈo Paulo i te mau Kerisetiano e: “Eiaha roa ei mea e ravehia ma te mârô e te teoteo faufaa ore ra; ei aau haehaa râ, i te manaˈo haamaitairaa ˈtu te tahi i te tahi eiaha ia ˈna iho.” (Philipi 2:3) E tano te reira e ta Iesu i faaue i ta ˈna mau pǐpǐ: “E tei rahi . . . i roto ia outou na, ei tavini ïa no outou. Te faateitei ia ˈna ihora, e faahaehaahia ïa; e o te faahaehaa ia ˈna ihora, e faateiteihia ïa.”—Mataio 23:11, 12.

Oia mau, e faateitei te Atua i te feia aau haehaa. Ua haapapu te pǐpǐ Iakobo i taua manaˈo ra ia ˈna i papai e: “A faahaehaa na outou i mua i te aro o te Atua, e na ˈna outou e faateitei.” (Iakobo 4:10) O vai te ore e hinaaro ia faateiteihia o ˈna e te Atua?

Ua faatupu te ereraa i te haehaa i te huanane e te aroraa rahi i rotopu i te mau pǔpǔ taata e i rotopu i te mau taata. Area te haehaa ra, e faahopearaa maitai te tupu mai. E nehenehe tatou e fanaˈo i te mahanahana o te farii maitai a te Atua. (Mika 6:8) E nehenehe tatou e fanaˈo i te hau o te feruriraa no te mea e riro aˈe te hoê taata haehaa i te oaoa e te mauruuru, eiaha râ te hoê taata faateitei. (Salamo 101:5) Mea tamǎrû e mea au aˈe ta tatou mau haaraa e te utuafare, te mau hoa ohipa, e te tahi atu. E ape te feia haehaa i te riro ei mea au ore e i te onoono, o te nehenehe e faatupu oioi i te riri, te faaatearaa, te tamau aau i te hapa, e te inoino.—Iakobo 3:14-16.

Oia, e ravea maitai roa te atuaturaa i te aau haehaa e maitai noa ˈi to tatou taairaa e vetahi ê. E nehenehe te reira e tauturu ia tatou ia faaû i te mau fifi o te hoê ao tataˈu e te miimii. Maoti te tauturu a te Atua i tia ˈi i te aposetolo Paulo ia haavî i te ahaaha e te teoteo ta ˈna i faahotu na. E mea maitai atoa ia haavî tatou i te mau hinaaro atoa e faateitei aore ra e manaˈo e mea maitai aˈe tatou i te tahi atu. “O te teoteo to te pohe ra na mua, e te aau faateitei to te hiˈa,” ta te Bibilia ïa e faaara ra. (Maseli 16:18) Ma te pee i te hiˈoraa o Paulo e ta ˈna aˈoraa, e ite tatou i te paari ia ‘ahu tatou i te haehaa.’—Kolosa 3:12MN.

[Hohoˈa i te api 4]

Ua tia ia Paulo ia haavî i te ahaaha e te teoteo

[Hohoˈa i te api 7]

E maitai noa to tatou taairaa e vetahi ê maoti te aau haehaa

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 5]

Anglo-Australian Observatory/David Malin Images