Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Aore roa te parau a Iehova i ore i te tia

Aore roa te parau a Iehova i ore i te tia

Aore roa te parau a Iehova i ore i te tia

“Aore roa te hoê o te mau mea maitatai ta to outou Atua ta Iehova i parau mai ia outou ra i ore i te tia; ua hope roa i te tupu ia outou.”—IOSUA 23:14.

1. O vai o Iosua, e eaha ta ˈna i rave i to ˈna ruhiruhiaraa?

 E TOMANA o te nuu puai e te mǎtaˈu ore oia, e taata faaroo e te taiva ore. Ua haere na raua o Mose, e na Iehova i maiti ia ˈna no te aratai i te nunaa Iseraela i rapae au i te hoê medebara riaria e tae atu i te hoê fenua e pihaa noa mai te û e te meli. I to ˈna ruhiruhiaraa, ua horoa teie taata faatura-rahi-hia o Iosua i te hoê oreroraa parau revaraa putapû mau i te feia paari o Iseraela. Ma te feaa ore, ua faaitoito tera oreroraa parau i te faaroo o te feia i faaroo atu. E na reira atoa te reira ia outou.

2, 3. I to Iosua oreroraa ˈtu i te feia paari o Iseraela, eaha te huru tupuraa o Iseraela, e eaha ta Iosua i parau?

2 A feruri na i te huru tupuraa i faataahia i roto i te Bibilia: “E pue mahana maoro aˈera tei mahemo, i muri aˈe i ta Iehova horoaraa mai i te hau ia Iseraela i to ratou mau enemi atoa e ati noa ˈˈe; e ua ruhiruhia Iosua, ua rahi roa o ˈna pue mahana. Ua tii atura Iosua ia Iseraela atoa, i to ratou feia paari ra, e to ratou feia tavana, e to ratou feia haava, e to ratou feia toroa atoa ra, e ua parau atura ia ratou, Ua ruhiruhia vau, ua rahi to ˈu pue mahana.”—Iosua 23:1, 2.

3 Fatata 110 matahiti to Iosua, tei ora i te hoê tau faahiahia roa ˈˈe o te aamu o te nunaa o te Atua. Ua ite mata roa o ˈna i te mau ohipa mana a te Atua, e ua ite oia i te tupuraa e rave rahi parau fafau a Iehova. No te mau mea o ta ˈna iho i ite ua parau oia ma te tiaturi e: “Ua ite atoa . . . outou i roto i to outou aau, e i roto i to outou mau [nephe], e aore roa te hoê o te mau mea maitatai ta to outou Atua ta Iehova i parau mai ia outou ra i ore i te tia; ua hope roa i te tupu ia outou, aore roa te hoê i toe.”—Iosua 23:14MN.

4. Eaha te mau parau fafau ta Iehova i horoa i te mau Iseraela?

4 Eaha te mau parau a Iehova i tupu i to Iosua oraraa? E hiˈopoa tatou e toru parau fafau ta Iehova i horoa i te mau Iseraela. A tahi, e faaora te Atua ia ratou i te tîtîraa. Te piti, e paruru oia ia ratou. Te toru, e haapao oia ia ratou. Ua horoa Iehova i te hoê â mau parau fafau i to ˈna nunaa i teie tau, e ua ite atoa tatou i to ratou tupuraa i to tatou nei oraraa. Hou râ tatou e tauaparau ai no nia i ta Iehova i rave i teie tau, e hiˈopoa anaˈe i ta ˈna ohipa i te tau o Iosua.

Te faaora nei Iehova i to ˈna nunaa

5, 6. Mea nafea Iehova i faaora ˈi i te mau Iseraela mai Aiphiti mai, e eaha ta te reira i faaite?

5 Ia auê to Iseraela i te Atua no to ratou tîtîraa i Aiphiti, ua aroha Iehova ia ratou. (Exodo 2:23-25) I te pu aihere ama, ua parau Iehova ia Mose e: “I haere mai nei au i raro nei e faaora [i to ˈu nunaa] i te rima o to Aiphiti; e e aratai ê mai hoi ia ratou i taua fenua ra i te hoê fenua maitai, e te atea; e fenua e pihaa noa mai te û e te meli.” (Exodo 3:8) E mea oaoa roa paha te iteraa ˈtu ia Iehova i te faatupuraa i te reira! Ia ore Pharao i tuu ia Iseraela ia faarue ia Aiphiti, ua faaite atu Mose e e taui te Atua i te pape o te Nil ei toto. Aore te parau a Iehova i ore i te tia. Ua riro te pape o te anavai Nil ei toto. Ua pohe ihora te mau iˈa, e aita ˈtura i tia ia inu i te pape o te anavai. (Exodo 7:14-21) Ua etaeta te aau o Pharao, e ua faatae o Iehova e iva ˈtu â ati, ma te faataa taitahi i te reira na mua a tupu ai. (Exodo, pene 8-12) I muri aˈe i te ahuru o te ati i te poheraa te mau matahiapo o Aiphiti, ua faaue Pharao i te mau Iseraela ia haere ê—e ua reva iho â ratou!—Exodo 12:29-32.

6 Maoti tera faaoraraa i farii ai Iehova ia Iseraela ei nunaa maitihia na ˈna. Ua faahanahana te reira ia Iehova ei Atua tei faatupu i ta ˈna mau parau fafau, aore roa ta ˈna parau i ore i te tia. Ua haapapu te reira i te mana hau ê o Iehova i nia i te mau atua o te mau fenua. E haapaari te taioraa i tera faaoraraa i to tatou faaroo. A feruri na i te huru o te taata tei ite i te reira! Ua ite roa Iosua e o Iehova “tei Teitei i te fenua atoa nei.”—Salamo 83:18.

Te paruru nei Iehova i to ˈna nunaa

7. Mea nafea Iehova i paruru ai i te mau Iseraela i te nuu a Pharao?

7 E no te piti o te parau fafau—e paruru Iehova i to ˈna nunaa? E taahia te reira i to Iehova fafauraa e faaora ia ratou mai Aiphiti mai e e faatomo atu i te Fenua tǎpǔhia. A haamanaˈo na e ua auau Pharao tei î i te riri ia Iseraela e ta ˈna nuu puai e te mau hanere pereoo tamaˈi. Ua tiaturi roa tera Pharao teoteo, i te mea iho â râ e tei ropu te mau Iseraela i te mau mouˈa e te miti! I reira ra ua ohipa te Atua no te paruru i to ˈna nunaa ma te tuu i te hoê pou ata i ropu i na puhapa e piti. E poiri ïa no to Aiphiti; e tiarama no to Iseraela. Aore to Aiphiti i haafatata ˈtu, ua hopoi Mose i ta ˈna raau i nia e ua taa ê atura te miti Uteute, ma te faaora i te mau Iseraela e ma te marei atoa i to Aiphiti. Ua haamou roa Iehova i te nuu puai a Pharao, a ore atu ai to ˈNa nunaa e pau.—Exodo 14:19-28.

8. Eaha te paruru o ta te mau Iseraela i fanaˈo (a) i te medebara e (b) a tomo ai ratou i te Fenua tǎpǔhia?

8 I te tahi atu pae o te miti Uteute, ua oere te mau Iseraela i te hoê fenua tei faataahia ei “medebara rahi mǎtaˈu ra, tei reira te ophi veavea ra, e te pata . . . te vahi pâpâmǎrô ra.” (Deuteronomi 8:15) Ua paruru Iehova i to ˈna nunaa i reira atoa. E i to ratou tomoraa i te Fenua tǎpǔhia? Ua aro mai te mau nuu Kanaana puai. Ua parau râ Iehova ia Iosua: “A tia i nia, a haere i te hoê pae Ioridana nei, o oe e teie nei mau taata atoa, i te fenua ta ˈu e horoa ˈtu na ratou ra, na te tamarii a Iseraela ra. Aore roa e taata e mau i mua i to aro i to oe pue mahana i te oraraa na; mai ia ˈu i pihai-atoa-iho ia Mose ra, ei pihai-atoa-iho hoi au ia oe; e ore roa hoi au e tahemo atu ia oe, e ore hoi e faarue ia oe.” (Iosua 1:2, 5) Aore taua mau parau ra a Iehova i ore i te tia. Fatata i roto e ono matahiti, ua pau e 31 arii ia Iosua e e tuhaa rahi o te Fenua tǎpǔhia tei riro ia ˈna. (Iosua 12:7-24) Aita anaˈe te paruru haapao maitai a Iehova, e ore roa ratou e upootia.

Te haapao nei Iehova i to ˈna nunaa

9, 10. Mea nafea Iehova i haapao ai i to ˈna nunaa i te medebara?

9 I teie nei e hiˈopoa anaˈe i te toru o te parau fafau—e haapao Iehova i to ˈna nunaa. I muri iti noa ˈˈe i to ratou faaoraraahia mai Aiphiti, ua fafau te Atua i te mau Iseraela e: “Inaha, e haamairi atu vau i te maa no nia i te raˈi nei na outou; e na te taata e haere noa i rapae i te mau mahana atoa ra a ohi ai i te maa e navai ai i taua mahana ra.” E mai ta ˈna i parau, ua horoa te Atua i tera ‘maa no te raˈi.’ “E ite aˈera te tamarii a Iseraela i taua mea ra, ua na ô aˈera ratou ratou iho, Eaha teie?” O te mâna ïa, te pane ta Iehova i fafau atu.—Exodo 16:4, 13-15.

10 Ua haapao maitai Iehova i te mau Iseraela e 40 matahiti i te maoro i te medebara, ma te horoa i te maa e te pape. Ua ara atoa oia eiaha to ratou ahu ia marau e eiaha to ratou avae ia oru. (Deuteronomi 8:3, 4) Ua Iosua i te i teie mau mea atoa. Ua faaora, ua paruru, e ua haapao Iehova i to ˈna nunaa mai ta ˈna iho â i fafau atu.

Te faaoraraa i teie tau

11. Eaha tei tupu i Brooklyn, New York, i 1914, e ua tae ïa te tau o te aha?

11 E i to tatou nei tau? I te poipoi mahana pae 2 no Atopa 1914, ua haere mai o Charles Taze Russell, i aratai na i te Feia haapii Bibilia i tera tau, i te piha tamaaraa o te Betela i Brooklyn, New York. “Ia ora na outou pauroa,” o ta ˈna ïa i parau oaoa mai. Hou oia a parahi ai, ua faaite oia ma te oaoa e : “Ua hope to te Etene anotau; ua hope te tau o to ratou mau arii.” Ua tae faahou te tau e ohipa ˈi Iehova, te Arii o te ao taatoa, no to ˈna nunaa. Ua na reira iho â o ˈna!

12. Eaha te faaoraraa i tupu i 1919, e eaha te mau faahopearaa?

12 E pae noa matahiti i muri aˈe, ua faaora Iehova i to ˈna nunaa mai “Babulonia Rahi,” te hau emepera o te ao atoa o te haapaoraa hape. (Apokalupo 18:2) E mea iti roa i rotopu ia tatou tei ruhiruhia no te ite i tera faaoraraa faahiahia. Te ite maitai nei râ tatou i te mau faahopearaa. Ua haamau faahou Iehova i te haamoriraa viivii ore e ua tahoê oia i te feia i hinaaro e haamori ia ˈna. Ua tohu te peropheta Isaia i te reira: “E riro ia tae i te mau mahana hopea ra, e faatiahia te mouˈa ra o te fare o Iehova i nia i te tupuai mouˈa, e faateiteihia ïa i nia ˈˈe i te mau aivi; e tairuru atoa mai te mau etene atoa ra i reira.”—Isaia 2:2.

13. Ua ite outou i teihea maraaraa o te nunaa o Iehova?

13 Ua riro iho â ta Isaia mau parau ei parau mau. I 1919 ua haamata te toea faatavaihia i te hoê faaiteraa ma te mǎtaˈu ore e ati aˈe te ao nei o tei faateitei i te haamoriraa i te Atua mau. I te mau matahiti 1930, ua ite-papu-hia e te haaputuputuhia ra te mau “mamoe ê atu.” (Ioane 10:16) Na mua e tausani i tae mai, i muri iho e hanere tausani, e i teie nei e mirioni ïa te turu nei i te haamoriraa viivii ore! I roto i te hoê orama i horoahia i te aposetolo Ioane, ua faataahia ratou ei “feia rahi roa, e ore roa e pau ia taio, no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa.” (Apokalupo 7:9) Eaha ta outou i ite i te roaraa o to outou oraraa? Ehia rahiraa Ite no Iehova i te fenua nei a haapii matamua ˈi outou i te parau mau? I teie nei mahana, ua hau atu i te 6 700 000 te tavini nei ia Iehova. Ma te faaora i to ˈna nunaa mai Babulonia Rahi, ua faatupu Iehova i teie maraaraa oaoa roa o ta tatou e ite nei na te ao atoa nei.

14. E tupu â teihea faaoraraa?

14 E tupu â te tahi atu faaoraraa—e tae te reira i nia i te mau taata atoa o te fenua nei. Ma te hoê faaiteraa maere o to ˈna mana, e haamou Iehova i te feia atoa e patoi ia ˈna, e e faaora oia i to ˈna nunaa no te ô atu i roto i te hoê ao apî e vai ai te parau-tia. Mea oaoa mau ia ite i te hopea o te ino e i te haamataraa o te tau hanahana roa ˈˈe o te aamu taata nei!—Apokalupo 21:1-4.

Ta Iehova parururaa i teie tau

15. No te aha e titauhia ˈi ta Iehova parururaa i teie tau?

15 Mai ta tatou i ite, ua titau te mau Iseraela o to Iosua tau i ta Iehova parururaa. Mea taa ê anei te nunaa o Iehova i teie tau? Eita roa ˈtu! Ua faaara Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E pûpû . . . ratou ia outou no te pohe, e taparahi pohe roa hoi ia outou, e e ririhia outou e te mau fenua atoa i to ˈu nei iˈoa.” (Mataio 24:9) I te roaraa o te mau matahiti, ua faaû te mau Ite no Iehova i te patoiraa uˈana e te hamani-ino-raa taehae. Ua ite-maitai-hia râ e tei pihai iho Iehova i to ˈna nunaa. (Roma 8:31) Te haapapu mai nei ta ˈna Parau e aore e mea—‘aore e mauhaa i hamanihia’—e tapea i ta tatou ohipa pororaa i te Basileia e haapiiraa.—Isaia 54:17.

16. Ua ite outou i teihea haapapuraa e e paruru Iehova i to ˈna nunaa?

16 Noa ˈtu te riri o teie nei ao, ua maraa noa te nunaa o Iehova. Ua ruperupe te mau Ite no Iehova i roto e 236 fenua—e haapapuraa mau te reira e tei pihai iho Iehova ia tatou no te paruru ia tatou i te feia e opua nei e haamou aore ra e haamamû ia tatou. Te haamanaˈo ra anei outou i te iˈoa o te mau tia poritita aore ra haapaoraa o tei faateimaha hua i te nunaa o te Atua i to outou oraraa? Eaha tei tupu i nia ia ratou? Teihea ratou i teie nei? E rave rahi tei mou, mai ia Pharao i te tau o Mose e o Iosua. E no te mau tavini a te Atua i teie tau o tei pohe ma te taiva ore? Ua paruruhia ratou i roto i to Iehova mehara. Aita e vahi papu aˈe no ratou. Papu maitai, ua tupu te parau a Iehova no nia i te parururaa.

Te haapao nei Iehova i to ˈna nunaa i teie mahana

17. Ua horoa Iehova i teihea haapapuraa no nia i te maa varua?

17 Ua haapao Iehova i to ˈna nunaa i te medebara, e te haapao atoa nei oia ia ratou i teie mahana. Ua faaamuhia tatou i te pae varua e “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45) Ua noaa ia tatou te ite o te pue parau mau pae varua i vai itea ore i te roaraa o te mau senekele. Ua parau te melahi ia Daniela e: “E opani i teie nei mau parau, e tapiri atu i te buka e tae noa ˈtu i te tau hopea ra: e rave rahi hoi te horo i nia e i raro, e tupu atura te ite i te rahiraa.”—Daniela 12:4.

18. No te aha e parauhia ˈi e ua tupu te ite mau i te rahiraa i teie mahana?

18 I teie nei te ora nei tatou i te tau hopea, e ua tupu mau te ite mau i te rahiraa. Na te ao atoa, ua aratai te varua moˈa i te feia e hinaaro ra i te parau mau i te hoê ite mau i te Atua mau e i ta ˈna mau opuaraa. Ua î te fenua i teie mahana i te Bibilia, e na reira atoa no te mau papai o te tauturu i te taata ia taa i te pue parau mau faufaa o te Bibilia. Ei hiˈoraa, a hiˈopoa na i te tapura tumu parau o te buka haapiiraa Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? * Teie te tahi mau upoo parau: “Eaha te parau mau no nia i te Atua?,” “Teihea te feia pohe?,” “Eaha te Basileia o te Atua?,” e “No te aha te Atua e faatia ˈi i te mauiui?” Ua feruri te taata i teie mau uiraa e tausani matahiti i te maoro. I teie nei ua noaa noa i te taata te mau pahonoraa. I muri aˈe hoi i te mau senekele ite ore o te taata e te mau haapiiraa apotata a te Amuiraa faaroo Kerisetiano, ua upootia te Parau a te Atua, ma te paturu i te feia atoa e hinaaro nei e tavini ia Iehova.

19. Eaha te mau parau fafau o ta outou i ite i te tupuraa, e eaha ta outou i faaoti?

19 Ma te feaa ore, ia au i ta tatou iho i ite mata, e nehenehe tatou e parau e: “Aore roa te hoê o te mau mea maitatai ta to outou Atua ta Iehova i parau mai ia outou ra i ore i te tia; ua hope roa i te tupu ia outou, aore roa te hoê i toe.” (Iosua 23:14) Te faaora nei, paruru nei, e haapao nei Iehova i ta ˈna mau tavini. E nehenehe anei outou e faaite mai i te tahi o ta ˈna mau parau fafau i ore i te tia i te tupu i te tau au? E ore roa e tia ia na reira. Ma te paari e tiaturi tatou i te papuraa o te Parau a te Atua.

20. No te aha tatou e hiˈo ai i te tau no a muri aˈe ma te tiaturi?

20 E no a muri aˈe ? Ua parau mai Iehova e e nehenehe te rahiraa o tatou e tiaturi e ora i nia i te hoê fenua tei riro ei paradaiso au roa. Mea iti te tiaturi e faatere e o te Mesia i te raˈi. Noa ˈtu eaha ta tatou tiaturiraa, te vai mau nei te tumu e vai taiva ore ai tatou mai ia Iosua. E tae mai te mahana e tupu mau ai ta tatou tiaturiraa. I reira tatou e manaˈo ai i te mau parau fafau atoa a Iehova, e e parau atoa ˈi: “Ua hope roa i te tupu.”

[Nota i raro i te api]

^ Neneihia e te mau Ite no Iehova.

E nehenehe anei outou e faataa?

• Ua ite Iosua i te tupuraa teihea mau parau fafau a Iehova?

• Teihea mau parau fafau a te Atua o ta outou i ite i te tupuraa?

• E papu tatou i te aha no nia i te parau a te Atua?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 23]

Ua ohipa Iehova no te paruru i to ˈna nunaa

[Hohoˈa i te api 23]

Mea nafea Iehova i paruru ai i to ˈna nunaa i te miti Uteute?

[Hohoˈa i te api 24]

Mea nafea Iehova i haapao ai i to ˈna nunaa i te medebara?

[Hohoˈa i te api 25]

Te haapao maitai nei Iehova i to ˈna nunaa i teie mahana