Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Imiraa i ‘te mau mea hohonu a te Atua’

Imiraa i ‘te mau mea hohonu a te Atua’

Imiraa i ‘te mau mea hohonu a te Atua’

“E imi . . . te [v]arua i te mau mea atoa nei, e te mau mea hohonu atoa a te Atua.”—KORINETIA 1, 2:10MN.

1. Eaha vetahi pue parau mau o te faaoaoa i te mau piahi Bibilia apî?

 E NEHENEHE te rahiraa o te amuiraa Kerisetiano e haamanaˈo i te oaoa i to tatou ite-matamua-raa i te parau mau. Ua haapii tatou no te aha e mea faufaa ˈi te iˈoa o Iehova, no te aha oia i faatia ˈi i te mauiui, no te aha te tahi mau taata e haere ai i te raˈi, e eaha te tiairaa o te rahiraa o te huitaata taiva ore. Ua hiˈopoa aˈena paha tatou i te Bibilia, ua hunahia râ teie mau mea ia tatou, e i te rahiraa atoa hoi o te huitaata. E au tatou i te hoê taata o te hiˈo maite ra i te miti i nia i te ǎau. Ia hiˈo mata noa o ˈna, eita o ˈna e ite maitai i te mau mea nehenehe i raro i te miti. Maoti râ te titia mata hopu aore ra te hiˈo i raro i te hoê poti, e oaoa roa o ˈna i te iteraa no te taime matamua i te mau toˈa, iˈa, tiare toˈa, e te tahi atu mau animara maere mea pura te ǔ. Oia atoa, ia haamata te hoê taata i te tauturu ia tatou ia taa i te mau Papai, a tahi ra ïa tatou a ite ai i ‘te mau mea hohonu a te Atua.’—Korinetia 1, 2:8-10.

2. No te aha te oaoa i te haapiiraa i te Parau a te Atua e nehenehe ai e vai e a muri noa ˈtu?

2 E navai anei te tahi noa ite papaˈu i te parau mau bibilia? I roto i te parau ‘te mau mea hohonu a te Atua,’ te vai atoa ra te taaraa i te paari o te Atua tei faaitehia i te mau Kerisetiano maoti te varua moˈa, o tei hunahia râ ia vetahi ê. (Korinetia 1, 2:7) E ite mau â tatou i te oaoa rahi ma te maimi maite i te paari otia ore o te Atua! Eita roa ˈtu tatou e ite i te mau mea atoa no nia i te paari o te mau eˈa o te Atua. E nehenehe te oaoa i to tatou haapii-matamua-raa i te mau haapiiraa tumu bibilia e vai e a muri noa ˈtu mai te peu e e tamau noa tatou i te imi i ‘te mau mea hohonu a te Atua.’

3. No te aha e titauhia ˈi ia taa maitai ia tatou te mau tumu o ta tatou mau tiaturiraa?

3 No te aha e titauhia ˈi ia taa ia tatou teie “mau mea hohonu”? Ia taa ia tatou eiaha noa eaha ta tatou e tiaturi nei, no te aha atoa râ tatou e tiaturi ai i te reira—te niu o ta tatou mau tiaturiraa—e puai ïa to tatou faaroo e tiaturi. Te parau mai ra te mau Papai ia faaohipa i to tatou “feruriraa” ia ‘ite tatou iho i te hinaaro tia o te Atua, te au e te maitai.’ (Roma 12:1, 2) Ia taa ia tatou no te aha Iehova e ani mai ai i te tahi huru oraraa, e papu ïa ta tatou faaotiraa e auraro ia ˈna. No reira, e nehenehe te ite i “te mau mea hohonu” e haapuai ia tatou no te patoi i te faahemaraa e rave i te mau ohipa tia ore e e turai ia tatou ia “itoito i te mau ohipa maitatai.”—Tito 2:14.

4. Eaha ta te haapiiraa bibilia e titau?

4 E mea tia ia haapii tatou no te taa i te mau mea hohonu. Tera râ, e ere te haapiiraa i te taio-noa-raa i te tahi mea. E titauhia ia hiˈopoa maitai tatou i te mau haamaramaramaraa no te ite e nafea te reira e au ai i ta tatou i ite ê na. (Timoteo 2, 1:13) E titau te reira ia ite tatou i te mau tumu o te mea i parauhia. I roto i te haapiiraa bibilia, e ô atoa mai te feruriruriraa e nafea tatou e faaohipa ˈi i ta tatou i haapii no te rave i te mau faaotiraa paari e no te tauturu ia vetahi ê. I te mea atoa e “te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa,” ia haapii ïa tatou i ‘te mau mea atoa i parauhia e te Atua.’ (Timoteo 2, 3:16, 17, MN; Mataio 4:4) E titau te haapiiraa bibilia ia tutava maite! Mea au roa atoa râ te reira, e e ere i te mea fifi roa ia taa i ‘te mau mea hohonu a te Atua.’

Te tauturu nei Iehova i te feia haehaa ia taa

5. O vai te nehenehe e taa i ‘te mau mea hohonu a te Atua’?

5 Noa ˈtu e e ere oe i te mea aravihi i te fare haapiiraa e aita oe i matau i te haapii, eiaha e manaˈo e eita oe e taa i ‘te mau mea hohonu a te Atua.’ I to Iesu taviniraa i te fenua nei, ua faaite Iehova i te auraa o ta ˈNa opuaraa, eiaha i te feia paari e te ite, i te feia haapii-ore-hia e te itea ore râ o tei haehaa a nehenehe ai te mau tavini a te Atua e haapii ia ratou. E au ratou i te tamarii ia faaauhia i te feia haere haapiiraa. (Mataio 11:25; Ohipa 4:13) No ‘ta te Atua i vaiiho no te feia i hinaaro ia ˈna,’ ua papai te aposetolo Paulo i to ˈna mau hoa Kerisetiano e: “Ua faaite mai . . . te Atua ia tatou i taua mau mea ra i to ˈna [v]arua; e imi hoi te [v]arua i te mau mea atoa nei, e te mau mea hohonu atoa a te Atua.”—Korinetia 1, 2:9, 10MN.

6. Eaha te auraa o te Korinetia 1, 2:10?

6 E nafea te varua o te Atua e imi ai “i te mau mea atoa nei, e te mau mea hohonu atoa a te Atua”? Aita Iehova e horoa ra i te hoê faaiteraa taa ê i te Kerisetiano taitahi, te faaohipa nei râ oia i to ˈna varua no te aratai i ta ˈna faanahonahoraa, ia maramarama te nunaa tahoê o te Atua i te Bibilia. (Ohipa 20:28, MN; Ephesia 4:3-6) Na te ao atoa nei, hoê â porotarama haapiiraa bibilia ta te mau amuiraa atoa. I te roaraa o te mau matahiti, e hope ia ratou te mau haapiiraa atoa o te Bibilia. Te ohipa nei te varua moˈa na roto i te amuiraa no te tauturu i te taata ia farii i te haerea titauhia ia maramarama ratou i ‘te mau mea hohonu a te Atua.’—Ohipa 5:32MN.

Eaha tei taaihia i ‘te mau mea hohonu a te Atua’

7. No te aha e rave rahi taata e ore ai e taa i ‘te mau mea hohonu a te Atua’?

7 Eiaha tatou e manaˈo e e mea fifi iho â “te mau mea hohonu.” Ua hunahia i te rahiraa o te taata ‘te mau mea hohonu a te Atua,’ e ere no te mea e mea fifi roa ia noaa te paari o te Atua, no te mea râ te haavare nei Satani i te taata ia ore e farii i te tauturu ta Iehova e horoa nei na roto i ta ˈNa faanahonahoraa.—Korinetia 2, 4:3, 4.

8. Ua faahiti Paulo i teihea mau mea hohonu i roto i te pene toru o ta ˈna rata i to Ephesia?

8 Te faaite ra te pene toru o ta Paulo rata i to Ephesia e ua taaihia ‘te mau mea hohonu a te Atua’ i e rave rahi parau mau ta te rahiraa o te nunaa o Iehova e taa maitai nei, mai te ihotaata o te Huero fafauhia, te maitiraa i rotopu i te huitaata i te feia e tiaturi ra e haere i nia i te raˈi, e te Basileia Mesia. Ua papai Paulo e: “[Teie parau aro] o tei ore i faaitehia i te taata i te mau ui i mutaa ihora, mai tei faaitehia mai e te [v]arua i teie nei, i te mau aposetolo moˈa e te mau peropheta na ˈna ra: e ei feia aiˈa atoa te Etene, ei amuiraa hoê â e ia noaa atoa tei parauhia mai e ana i te Mesia [ra ia Iesu].” Ua parau Paulo e ua maitihia o ˈna no te “faaite i te taata atoa i te auraa o te parau aro i hunahia mai te matamua mai â i roto i te Atua.”—Ephesia 3:5-9MN.

9. No te aha e fanaˈoraa taa ê ai ia maramarama i ‘te mau mea hohonu a te Atua’?

9 Ua faataa â Paulo i to te Atua hinaaro ‘ia faaite-atoa-hia [na roto i te amuiraa] i te paari huru rau o te Atua i te [raˈi] ra.’ (Ephesia 3:10; MN) E maitaihia te mau melahi i te hiˈopoaraa e te taaraa i te paari o te mau haaraa a Iehova e te amuiraa Kerisetiano. E fanaˈoraa taa ê ia maramarama tatou i te mau mea ta te mau melahi atoa e anaanatae ra! (Petero 1, 1:10-12) I muri iho, te parau nei Paulo e mea tia ia tutava tatou i te ‘ite e te feia moˈa atoa ra i te aano, te maoro, te hohonu, e te teitei’ o te faaroo Kerisetiano. (Ephesia 3:11, 18) I teie nei, e hiˈopoa anaˈe i te tahi mau hiˈoraa o te mau mea hohonu ta tatou e maramarama ˈtu â.

Te tahi mau hiˈoraa o te mau mea hohonu

10, 11. Ia au i te mau Papai, inafea Iesu i riro ai ei tuhaa matamua o te “huero” o te “vahine” i te raˈi a te Atua?

10 Ua ite tatou e o Iesu te tuhaa matamua o te “huero” o te “vahine” i te raˈi a te Atua ta te Genese 3:15 (MN) e faahiti ra. Ia maramarama ˈtu â tatou, e ui tatou: ‘Inafea Iesu i riro ai ei Huero fafauhia? I te hoê tau anei o to ˈna oraraa hou a riro ai ei taata, i to ˈna fanauraahia ei taata, i to ˈna bapetizoraahia, aore ra a faatiahia mai ai oia?’

11 I fafau na te Atua e e faatupu te tuhaa i te raˈi o ta ˈna faanahonahoraa, ta ˈna “vahine” ia au i te parau tohu, i te hoê huero o te haaparuparu i te afii o te ophi. E tausani matahiti râ tei mahemo, e aitâ te vahine a te Atua i faatupu i te hoê huero o te tia ia haamou ia Satani e ta ˈna mau ohipa. No reira te parau tohu a Isaia e parau ai ia ˈna ei vahine “aore i fanau” e “ua oto to ˈna aau.” (Isaia 54:1, 5, 6) Ua fanauhia ˈtura Iesu i Betelehema. I muri aˈe noa râ i to ˈna bapetizoraa, i to ˈna faafanauraahia i te varua no te riro ei tamaiti pae varua a te Atua, to Iehova faaiteraa e: ‘Tau Tamaiti teie.’ (Mataio 3:17; Ioane 3:3) Ua itehia ˈtura te tuhaa matamua o te “huero” o te vahine. I muri aˈe, ua faatavaihia e ua faafanau-atoa-hia te mau pǐpǐ a Iesu i te varua moˈa. Ua tia ˈtura i ta Iehova “vahine,” tei manaˈo maoro e e vahine oia “aore i fanau,” ia “umere i te oaoa.”—Isaia 54:1; Galatia 3:29MN.

12, 13. Eaha te mau irava e faaite ra e o te mau Kerisetiano faatavaihia atoa i te fenua nei “te tavini haapao maitai e te paari”?

12 Te piti o te hiˈoraa o te mau mea hohonu tei faaitehia mai, o te opuaraa ïa a te Atua e maiti 144 000 i rotopu i te huitaata. (Apokalupo 14:1, 4) Ua farii tatou i te haapiiraa e o te taatoaraa o te feia faatavaihia i te fenua nei noa ˈtu eaha te tau “te tavini haapao maitai e te paari” ta Iesu i parau e e horoa ratou i te “maa” i te hora mau na ta ˈna mau tavini. (Mataio 24:45) Eaha te mau irava bibilia e haapapu nei e mea tano teie haamaramaramaraa? E tia anei ia manaˈo e te faahiti noa ra Iesu i te tahi Kerisetiano o tei patu i to ˈna mau taeae maoti te maa pae varua?

13 Ua parau te Atua i te nunaa Iseraela e: “O outou to ˈu ite; e tau tavini, i maitihia e au ra.” (Isaia 43:10) Teie râ, i te 11 no Nisana o te matahiti 33 T.T., ua parau Iesu i te mau aratai o Iseraela e ua faarue te Atua i to ratou nunaa ei tavini na ˈNa. Ua na ô oia e: “E hopoi-ê-hia te basileia o te Atua nei ia outou, e e tuuhia ˈtu i te nunaa e faahotu mai i te huero ra.” Ua parau Iesu i te nahoa taata e: “Ei teie nei, to outou utuafare e tuuhia ˈi i te ano.” (Mataio 21:43; 23:38) Ei tavini na Iehova, mea haapao ore e mea paari ore te utuafare Iseraela. (Isaia 29:13, 14) I muri iho i tera noa mahana, a ui ai Iesu: “O vai hoi te tavini haapao maitai e te paari?” te ui ra ïa oia, ‘O vai te nunaa paari e mono ia Iseraela ei tavini haapao maitai a te Atua?’ Ua horoa te aposetolo Petero i te pahonoraa a parau ai oia i te amuiraa o te mau Kerisetiano faatavaihia: ‘E nunaa moˈa, e feia hoohia outou.’ (Petero 1, 1:4; 2:9) O taua nunaa pae varua ra, ‘te Iseraela o te Atua,’ tei riro ei tavini apî na Iehova. (Galatia 6:16) Mai te mau melo atoa o Iseraela i tahito ra i riro mai te hoê “tavini,” e riro atoa te mau Kerisetiano faatavaihia atoa noa ˈtu eaha te tau ei “tavini haapao maitai e te paari.” E fanaˈoraa taa ê te noaaraa ia tatou te “maa” na roto i te tavini a te Atua!

Mea au te haapiiraa ia tatou iho

14. No te aha te haapiiraa bibilia e faaoaoa ˈi, hau atu â i te taio-noa-raa?

14 Ia faaitehia mai te tahi mau haamaramaramaraa apî i te mau Papai, eita anei tatou e oaoa e e haapuai te reira i to tatou faaroo? Tera te tumu e faaoaoa ˈi te haapiiraa bibilia, hau atu â i te taio-noa-raa. No reira, ia taio outou i te mau papai Kerisetiano, a ui ia outou iho: ‘E nafea ia faaau i teie tatararaa i ta ˈu i maramarama ê na no nia i teie tumu parau? Eaha ˈtu â te irava bibilia aore ra haapapuraa ta ˈu e nehenehe e manaˈo, o te turu atu â i te mau faaotiraa tei vauvauhia i roto i teie tumu parau?’ Ia hinaarohia te mau maimiraa hau, a tapao i te uiraa ta oe e hinaaro ia pahonohia, e a faariro i te reira ei tumu no te tahi atu haapiiraa.

15. Eaha te haapiiraa e nehenehe e riro ei mea au, e e nafea te maitai o te reira e vai maoro ai?

15 Eaha te haapiiraa o te horoa ˈtu i te oaoa o te ite hohonu apî? E maramarama ˈtu â tatou ma te hiˈopoa hohonu i te mau faufaa rau ta te Atua i faaohipa no te maitai o te huitaata. E nehenehe outou e haapaari i to outou faaroo ma te haapii i te mau parau tohu no nia ia Iesu Mesia aore ra ma te hiˈopoa hoê hoê i te mau irava o te hoê buka parau tohu o te Bibilia. E puai atoa te faaroo i te taio-faahou-raa i te aamu o te mau Ite no Iehova o teie tau i roto i te buka Les Témoins de Jéhovah: Prédicateurs du Royaume de Dieu. * E e maramarama mau atu â outou i te tahi mau irava ma te hiˈo faahou i te mau “Uiraa a te feia taio” i neneihia i roto i Te Pare Tiairaa. A tapao maitai i te mau haaferuriraa bibilia i faaohipahia ia naea te mau faaotiraa i vauvauhia. E tauturu te reira i te haamataro i to outou “puai haroaroaraa” e i te faatupu i te ite maite. (Hebera 5:14, MN) I roto i ta outou haapiiraa, a tapao i te mau manaˈo i roto i ta outou iho Bibilia aore ra i nia i te hoê api parau ia vai maoro te maitai o ta outou haapiiraa no outou e no te feia ta outou e tauturu.

A tauturu i te feia apî ia au i te haapiiraa bibilia

16. E nafea outou e tauturu ai i te feia apî ia au i te haapiiraa bibilia?

16 E nehenehe te mau metua e tauturu rahi i te faaara i te hiaai pae varua o ta ratou mau tamarii. Eiaha e haafaufaa ore i te aravihi o te feia apî ia taa i te mau mea hohonu. Ia ani outou ia ratou ia rave i te mau maimiraa i nia i te hoê tumu parau no te faaineine i te haapiiraa bibilia utuafare, e nehenehe outou e ani atu eaha ta ratou i haapii mai. I roto atoa i te haapiiraa utuafare, te vai ra te mau taime faaineineraa o te tauturu i te feia apî ia haapii e nafea ia paruru i to ratou faaroo e ia haapapu e e parau mau tei haapiihia ia ratou. E nehenehe atoa outou e faaohipa i te buka rairai ‘Voyez le bon pays’ * no te haapii atu i te teotarafia bibilia e no te faataa i ta outou taioraa bibilia tahebedoma.

17. No te aha e titauhia ˈi ia vai faito noa tatou i roto i te haapiiraa ia tatou iho?

17 Mea anaanatae te haapiiraa ia outou iho e e puai ïa to outou faaroo, a haapao maitai râ eiaha te reira ia tapoˈi i ta outou faaineineraa i te mau putuputuraa a te amuiraa. O te mau putuputuraa te tahi atu ravea e haapii ai Iehova ia tatou na roto i “te tavini haapao maitai e te paari.” Maoti râ te mau maimiraa hau, e nehenehe outou e horoa i te mau pahonoraa faufaa i te mau putuputuraa—ei hiˈoraa i te haapiiraa buka a te amuiraa aore ra i te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia ia tatarahia te mau manaˈo faufaa o te taioraa bibilia tahebedoma.

18. No te aha e hoona ˈi ia tutava i te haapii i ‘te mau mea hohonu a te Atua’?

18 Maoti te haapii-hohonu-raa outou iho i te Parau a te Atua e haafatata ˈtu ai outou ia Iehova. No nia i te faufaaraa o taua huru haapiiraa ra, te na ô ra te Bibilia e: “E haapuraa . . . tei te paari, e haapuraa tei te moni, teie râ te maitai o te paari ia noaa, na te reira e horoa mai i te ora i te feia fatu ra.” (Koheleta 7:12) No reira, e hoona ia tutava outou i te maramarama ˈtu â i te mau mea pae varua. Te fafau ra te Bibilia i te feia e tamau ra i te imi: “E noaa ïa ia [outou] te ite i te Atua.”—Maseli 2:4, 5.

[Nota i raro i te api]

^ Neneihia e te mau Ite no Iehova.

^ Neneihia e te mau Ite no Iehova.

E nehenehe anei outou e faataa?

• Eaha ‘te mau mea hohonu a te Atua’?

• No te aha eiaha ˈi tatou e faaea i te haapii mai i te mau mea hohonu?

• No te aha te mau Kerisetiano atoa e ite ai i te oaoa ia taa i ‘te mau mea hohonu a te Atua’?

• E nafea outou e faufaahia ˈtu â ˈi i ‘te mau mea hohonu a te Atua’?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 28]

Inafea Iesu i riro ai ei Huero fafauhia?

[Hohoˈa i te api 31]

E nehenehe te mau metua e ani i ta ratou mau tamarii ia rave i te mau maimiraa i nia i te hoê tumu parau no te faaineine i te haapiiraa utuafare