Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Manaˈo faufaa o na buka a Hagai e Zekaria

Manaˈo faufaa o na buka a Hagai e Zekaria

Mea ora te parau a Iehova

Manaˈo faufaa o na buka a Hagai e Zekaria

TEI 520 H.T.T. Hoê ahuru ma ono matahiti tei mairi mai te haamauraa te mau ati Iuda tei hoˈi mai te faatîtîraa Babulonia ˈtu, i te niu o te hiero o Iehova i Ierusalema. Aita râ te hiero i oti, e ua opanihia te paturaa. E faatoroa Iehova i te peropheta Hagai e e piti avaˈe i muri aˈe, i te peropheta Zekaria no te faaite i ta ˈNa parau.

Hoê â fa ta Hagai e ta Zekaria: E faaitoito i te nunaa ia rave faahou i te patu-faahou-raa o te hiero. E manuïa te mau tutavaraa a teie nau peropheta, e ua oti te hiero e pae matahiti i muri aˈe. Ua papaihia ta Hagai raua Zekaria i faaite haere i roto i na buka bibilia i mairihia i to raua iˈoa. Ua oti te buka a Hagai i te papaihia i 520 H.T.T. e ta Zekaria i 518 H.T.T. Mai tera na peropheta, e ohipa ta te Atua i horoa mai na tatou atoa, e titauhia ia rave faahope hou te hopea o teie nei faanahoraa o te mau mea. O te ohipa pororaa ïa i te Basileia e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ. E hiˈo anaˈe eaha te faaitoitoraa e huti mai i roto i na buka a Hagai e a Zekaria.

“E HAAMANAˈO MAITE I TO OUTOU MAU HAEREA”

(Hagai 1:1–2:23)

I roto 112 mahana e faaite haere ai Hagai e maha poroi faaitoito. Teie te matamua: “E haamanaˈo maite i to outou mau haerea. E haere i nia i te mouˈa, e hopoi mai i te raau, a patu ai i te fare ia mauruuru vau i te reira, e ia haamaitaihia vau, te parau maira Iehova.” (Hagai 1:7, 8) E farii atu te nunaa. E parau fafau to roto i te piti o te poroi: “E faaî hoi au [Iehova] i teie nei fare i te hanahana.”—Hagai 2:7.

Ia au i te toru o te poroi, no to ratou vaiihoraa i te patu-faahou-raa o te hiero, ua riro ‘te nunaa e te mau ohipa atoa a to ratou rima’ ei mea viivii i te aro o Iehova. Mai te mahana râ e haamata ˈi te ohipa tataîraa, ‘e hopoi atu Iehova i te maitai’ ia ratou. Mai tei parauhia i roto i te maha o te poroi, ‘e haapau Iehova i te mana o te mau basileia hau ê o te mau fenua’ e e faariro i te tavana Zerubabela mai “te hetimi.”—Hagai 2:14, 19, 22, 23.

Uiraa bibilia pahonohia:

1:6—Eaha te auraa o te parau ra “ua inu outou, aita râ outou i î i tei inuhia ra”? Te faaite noa ra te parau ra e te ere ra te uaina. No te mea aita te haamaitairaa a Iehova, e iti mai ïa te uaina—eita roa ˈtu e navai e taero ai te taata.

2:6, 7, 21, 22—Na vai aore ra na te aha e faaaueue, e eaha te faahopearaa? Na Iehova ‘e faaaueue nei i te mau fenua atoa’ maoti te pororaa i te poroi o te Basileia i te ao nei. Maoti atoa te ohipa pororaa e tae mai ai “tei hinaarohia e te mau fenua atoa ra” i roto i te fare o Iehova, a î atu ai te reira i te hanahana. I muri aˈe ïa “Iehova sabaota” e faaaueue ai i “te mau raˈi e te fenua, e te moana e te repo mǎrô,” a mou roa ˈtu ai teie nei faanahoraa ino taatoa o te mau mea.—Hebera 12:26, 27.

2:9—I roto i teihea auraa ‘e rahi ai te hanahana o te fare hopea i to tei mutaa ihora’? I roto ïa e toru aˈe auraa: te rahiraa matahiti i vai ai te hiero, te taata i haapii i reira, e te feia i putuputu i reira no te haamori ia Iehova. E 420 matahiti te tia-noa-raa te hiero hanahana a Solomona, mai 1027 H.T.T. e tae atu i 607 H.T.T., area te “fare hopea” ra, e 580 tiahapa ïa matahiti, mai te otiraa te paturaa i 515 H.T.T. e tae atu i to ˈna haamouraahia i 70 T.T. Hau atu â, ua haapii te Mesia ra o Iesu i roto i te “fare hopea,” e mea rahi aˈe te taata i haere atu i reira i “to tei mutaa ihora” no te haamori i te Atua.—Ohipa 2:1-11.

Haapiiraa no tatou:

1:2-4. Ia patoihia ta tatou ohipa pororaa, eiaha tatou e vaiiho i ta tatou mau fa matamua roa e ‘mata i te imi i te basileia’ no te mata i te imi i to tatou iho maitai.—Mataio 6:33.

1:5, 7. E mea maitai ‘ia haamanaˈo maite tatou i to tatou mau haerea’ e ia feruri i te faahopearaa o ta tatou e rave nei i roto i to tatou oraraa, i nia i to tatou taairaa e te Atua.

1:6, 9-11; 2:14-17. Te haa puai ra te mau ati Iuda i to Hagai tau i te rave i ta ratou iho mau ohipa, aita râ e fanaˈo ra i te hotu o te reira. Ua vaiiho ratou i te hiero, aita ïa ratou i fanaˈo i te haamaitairaa a te Atua. E mea tia ia rave tatou na mua i te mau ohipa pae varua e ia horoa i te hoê taviniraa nephe taatoa na te Atua, a haamanaˈo ai e ‘na Iehova te maitai e taoˈahia’ tatou noa ˈtu e mea iti aore ra mea rahi ta tatou i te pae materia.—Maseli 10:22.

2:15, 18. Ua aˈo Iehova i te mau ati Iuda ia haamanaˈo maite mai taua mahana ra eiaha i to ratou tâuˈa ore tahito, i te ohipa patu-faahou-raa râ. E mea tia atoa ia tutava tatou i te tiatonu i mua a haamori ai tatou i to tatou Atua.

‘EIAHA I TE MANA TAATA, NA TA ˈU VARUA RÂ’

(Zekaria 1:1–14:21)

E haamata Zekaria i ta ˈna ohipa ei peropheta ma te hoê titauraa i te mau ati Iuda ia ‘fariu atu ia Iehova.’ (Zekaria 1:3) E haapapu mai na orama e vau i te turu a te Atua i te ohipa patu-faahou-raa i te hiero. (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Ta Zekaria orama taipe e vau.”) E oti te ohipa paturaa “eiaha i te puai taata, e te mana taata, na [to Iehova] varua râ.” (Zekaria 4:6) “E patu” te taata o te Amaa te iˈoa “i te fare o Iehova” e “e tahuˈa hoi oia i nia i to ˈna terono.”—Zekaria 6:12, 13.

E tono Betela i te hoê pǔpǔ taata e ani i te mau tahuˈa e haapao noa anei ratou i te haapaeraa maa no te haamanaˈo i te haamouraa o Ierusalema. E parau Iehova ia Zekaria e e tauihia te otoraa i te roaraa o na haapaeraa maa e maha, faatupuhia ei haamanaˈoraa i te ati i tupu i nia ia Ierusalema, “ei oaoaraa, ei fanaˈoraa, e ei oroa arearea.” (Zekaria 7:2; 8:19) I roto i na haavaraa e piti i muri iho, e faautuaraa atoa i te mau nunaa e te mau peropheta haavare, e parau tohu Mesia, e e poroi o te hoˈiraa o te nunaa o te Atua.—Zekaria 9:1; 12:1.

Uiraa bibilia pahonohia:

2:1—No te aha te hoê taata e faito ai ia Ierusalema i te hoê taura? E au ra e te faaite ra teie ohipa i te faatiaraa i te hoê patu paruru e ati aˈe i te oire. E faaara te melahi i te taata e e aano Ierusalema e e paruruhia e Iehova.—Zekaria 2:3-5.

6:11-13—Na roto i to ˈna faakoronaraa, ua riro anei te tahuˈa rahi ra o Iosua ei arii e tahuˈa? Aita, e ere hoi Iosua no te opu fetii arii o Davida. Te faahohoˈa ra râ to ˈna faakoronaraa i te Mesia. (Hebera 6:20) Ua tupu te parau tohu no nia i te “Amaa” i nia i te Arii e Tahuˈa i te raˈi o Iesu Mesia. (Ieremia 23:5) Mai ia Iosua tei tavini i te mau ati Iuda i hoˈi ei tahuˈa rahi i te patu-faahou-raahia te hiero, o Iesu ïa te Tahuˈa Rahi no te haamoriraa mau i te hiero pae varua o Iehova.

8:1-23—Inafea te tupuraa na faahitiraa hoê ahuru i roto i teie mau irava? E haamata te faahitiraa taitahi e te parau ra “te na ô maira Iehova sabaota ra” e te fafau ra te Atua i te hau no to ˈna nunaa. Ua tupu vetahi o teie mau faahitiraa i te senekele 6 H.T.T., te taatoaraa râ mai 1919 T.T. mai â aore ra te tupu nei. *

8:3—No te aha Ierusalema i parauhia ˈi “te oire parau mau”? Hou to ˈna haamouraa i 607 H.T.T., e “oire faateiaha” Ierusalema parahihia e te mau peropheta e tahuˈa piˈo e te taata taiva. (Zephania 3:1; Ieremia 6:13; 7:29-34) I teie nei râ e ua patu-faahou-hia te hiero e ua titauhia te nunaa ia haamori ia Iehova, te paraparauhia ra te pue parau mau o te haamoriraa viivii ore i reira, e ua parauhia Ierusalema “te oire parau mau.”

11:7-14—Eaha te auraa te ootiraa Zekaria i te hoê raau o “Nehenehe” te iˈoa e te tahi atu o “Tapea” ïa? Te faataahia ra Zekaria mai tei tonohia e ‘faaamu i te nǎnǎ i tuuhia no te pohe’—te feia e au i te mamoe e rave-ino-hia ra e to ratou mau aratai. I roto i ta ˈna ohipa tiai mamoe, te faahohoˈa ra Zekaria ia Iesu Mesia, tei tonohia i te nunaa o te faufaa a te Atua, tei patoihia râ e ratou. Te faataipe ra te ootiraahia o “Nehenehe” i te faaoreraa te Atua i te faufaa o te Ture e te mau ati Iuda e te faaearaa oia i te haa ma te nehenehe e o ratou. Te ootiraa ia “Tapea,” o te muturaa ïa te taairaa teotaratia autaeae i rotopu ia Iuda e ia Iseraela.

12:11—Eaha “te oto i Hadadarimona, i te peho ra i Megidona”? Ua taparahi-pohe-hia Iosia te arii o Iuda i roto i te hoê aroraa ia Pharao Neko o Aiphiti i “te peho ra i Megidona,” e ua otohia to ˈna poheraa ei “himene hevaraa” i te roaraa o te mau matahiti. (Paraleipomeno 2, 35:25, MN) No reira, e nehenehe e parau e o te otoraa i te poheraa o Iosia “te oto i Hadadarimona.”

Haapiiraa no tatou:

1:2-6; 7:11-14. E oaoa Iehova e e fariu atu oia i te feia o te farii ma te tatarahapa i te aˈo e e fariu atu ia ˈna ra ma te pûpû atu i te hoê haamoriraa nephe taatoa. Eita râ oia e pahono i te aniraa i te tauturu a te feia o te ‘ore e faaroo, o te iriti i te tapono, e te opani i to ratou mau tariˈa’ ia ore ia faaroo i ta ˈna poroi.

4:6, 7. Aita e haafifiraa iti rahi aita i noaa i te varua o Iehova ia tatara ia oti iho â te ohipa patu-faahou-raa i te hiero. E matara te mau fifi atoa ta tatou e farerei i roto i ta tatou taviniraa i te Atua, ma te faahotu i te faaroo ia Iehova.—Mataio 17:20.

4:10. I raro aˈe i te tiaauraa a Iehova, ua faaoti Zerubabela e to ˈna mau taata i te hiero ia au i te mau ture aveia teitei a te Atua. E ere te oraraa ia au i te mau tiairaa a Iehova i te mea fifi roa no te mau taata tia ore.

7:8-10; 8:16, 17. No te fanaˈo i te farii maitai a Iehova, e titauhia ia faatupu tatou i te parau-tia, ia tamau i te hamani maitai, ia faaohipa i te aroha, e ia parau i te parau mau te tahi i te tahi.

8:9-13. E haamaitai Iehova ia tatou ia ‘etaeta to tatou rima’ i te raveraa i te ohipa ta ˈna i horoa mai. O te hau, te panoonoo ore, e te haereraa i mua pae varua atoa tera mau haamaitairaa.

12:6. E mea tia ia riro te feia tiaau i rotopu i te nunaa o Iehova “mai te tahuraa auahi”—ia itoito rahi roa ratou.

13:3. Ia na nia ˈˈe to tatou taiva ore i te Atua mau e ta ˈna faanahonahoraa, i to tatou taiva ore i te mau taata atoa, noa ˈtu e mea piri roa tatou ia ratou.

13:8, 9. Mea rahi tera mau apotata ta Iehova i faarue, e piti tufaa o te fenua. O te toru o te tufaa anaˈe tei tamâhia na roto i te auahi. I to tatou tau, ua faarue Iehova i te Amuiraa faaroo Kerisetiano, te parau ra hoi te rahiraa o to ˈna mau melo e e Kerisetiano ratou. Mea iti roa, te mau Kerisetiano faatavaihia, ‘tei tiaoro i te iˈoa o Iehova’ e tei farii i te tamâraa. Ua rahi aˈe ratou e to ratou mau hoa Kerisetiano i te feia faahua parau e e Ite no Iehova ratou.

Turaihia ia haa ma te itoito rahi

Eaha te faahopearaa o ta Hagai e ta Zekaria i faaite haere, i nia ia tatou i teie mahana? Ia feruri tatou mea nafea ta raua poroi i te faaitoitoraa i te mau ati Iuda ia haapao i te ohipa patu-faahou-raa i te hiero, aita anei tatou e turaihia ra ia apiti ma te itoito rahi i te ohipa pororaa i te Basileia e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ?

Ua faaite atea Zekaria e e haere mai te Mesia ‘ma te parahi i nia i te asini,’ e hoohia oia no e ‘toru ahuru moni ario,’ e tairihia oia, e e “purara ˈtu te mamoe.” (Zekaria 9:9; 11:12; 13:7) E ohipa mau â te feruriruriraa i te tupuraa o taua mau parau tohu ra a Zekaria no nia i te Mesia, i nia i to tatou faaroo! (Mataio 21:1-9; 26:31, 56; 27:3-10) E puai atu â to tatou tiaturi i te Parau a Iehova e i ta ˈna mau faanahoraa no to tatou ora.—Hebera 4:12.

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Tenuare 1996, api 9-22.

[Tumu parau tarenihia i te api 15]

TA ZEKARIA ORAMA TAIPE E VAU

1:8-17: Te haapapu ra e e oti te hiero e te faaite ra e e haamaitaihia Ierusalema e te tahi atu mau oire i Iuda.

1:18-21: Te fafau ra i te hopea o ‘na tara e maha i purara ˈi Iuda,’ oia hoi te mau faatereraa atoa i patoi i te haamoriraa a Iehova.

2:1-13: Te faaite ra e e aano Ierusalema e e riro Iehova no ˈna ei “aua auahi e ati noa ˈˈe”—te hoê parururaa.

3:1-10: Te faaite ra e o Satani te tumu i patoihia ˈi te ohipa i nia i te hiero e ua faaorahia e ua tamâhia Iosua te tahuˈa rahi.

4:1-14: Te horoa ra i te haapapuraa e e matara te mau haafifiraa e au i te mouˈa e e faaoti te tavana Zerubabela i te paturaa o te hiero.

5:1-4: Te faahiti ra i te ati i nia i te feia ohipa ino tei ore i faautuahia.

5:5-11: Te faaite atea ra i te hopea o te ino.

6:1-8: Te fafau ra i te tiaauraa e te parururaa a te mau melahi.

[Hohoˈa i te api 12]

Eaha te fa o te mau poroi a Hagai raua Zekaria?

[Hohoˈa i te api 14]

E nafea e “mai te tahuraa auahi” ai te feia tiaau?