Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eiaha e toaruaru

Eiaha e toaruaru

“Eiaha tatou e rohirohi i te parau maitai.”—GAL. 6:9.

1, 2. E nafea to tatou tiaturi e rahi mai ai a feruri ai i nia i te faanahonahoraa a Iehova?

 MEA oaoa mau ia ite e e tuhaa tatou o te hoê faanahonahoraa o te ao taatoa. Te faataa maitai ra te mau orama taiohia i roto i te Ezekiela pene 1 e te Daniela pene 7 i ta Iehova e rave ra ia tupu ta ˈna opuaraa. Te aratai ra Iesu i te tuhaa ite-mata-hia o ta Iehova faanahonahoraa ia poro i te parau apî maitai, ia haapii e ia faaitoito i te feia poro, e ia tauturu ia vetahi ê ia riro ei tavini a Iehova. E turai mai te reira ia tiaturi i te faanahonahoraa a Iehova.—Mat. 24:45.

2 Te pee maite ra anei tatou taitahi i teie faanahonahoraa faahiahia mau? Te rahi noa ˈtu ra anei to tatou hinaaro i te parau mau aore ra te iti noa ˈtura? Peneiaˈe e ite tatou e te haamata ra tatou i te toaruaru aore ra ua iti mai to tatou itoito rahi. E nehenehe te reira e tupu. Ua faaue Paulo i te mau Kerisetiano matamua ia haamanaˈo i te itoito rahi o Iesu. No te aha? E tauturu hoi te reira ia ratou ia ore e ‘toaruaru e ia ore e taiâ.’ (Heb. 12:3) Ua hiˈopoa mai tatou i to na mua ˈtu tumu parau i ta te faanahonahoraa a Iehova e rave nei. E tauturu atoa mai te haamanaˈoraa i te reira ia tamau â i te tavini i te Atua ma te itoito rahi.

3. Ia aha no te ore e toaruaru? Eaha te hiˈopoahia i roto i teie tumu parau?

3 Teie râ, ua faaite Paulo e e titau-atoa-hia ia rave tatou i te parau maitai no te ore e toaruaru. (Gal. 6:9) Ia ohipa ïa tatou e tia ˈi. E hiˈopoa anaˈe e pae tuhaa o te tauturu mai ia ore e aueue e ia pee maite i te faanahonahoraa a Iehova. Ia oti, e feruri anaˈe i te mau tuhaa ta tatou aore ra ta to tatou utuafare e haamaitai mai.

E PUTUPUTU NO TE FAAITOITO E TE HAAMORI

4. No te aha e parau ai e e tuhaa faufaa te mau putuputuraa o te haamoriraa mau?

4 Mea faufaa noa iho â te mau putuputuraa no te mau tavini a Iehova. I te raˈi, te haaputuputu nei Iehova i te mau melahi i te tahi taime. (Arii 1, 22:19; Ioba 1:6; 2:1; Dan. 7:10) I haaputuputuhia na te nunaa Iseraela ‘ia ite e ia haapii ratou.’ (Deut. 31:10-12) Ua matau te mau ati Iuda i te senekele matamua ia haere i te sunago no te taio i te mau Papai. (Luka 4:16; Ohi. 15:21) Mea faufaa atoa te mau putuputuraa a haamauhia ˈi te amuiraa Kerisetiano. E e tuhaa faufaa noâ te reira o ta tatou haamoriraa. E haapao maite â te mau Kerisetiano mau te ‘tahi i te tahi, a faaaraara ˈtu ai ia rahi te aroha e te mau ohipa maitatai.’ Mea faufaa ia ‘faaitoito atu â tatou i te tahi e te tahi, te fatata roa maira hoi te mahana o Iehova.’—Heb. 10:24, 25.

5. E nafea ia faaitoito i te tahi e te tahi i ta tatou mau putuputuraa?

5 Te tahi ravea faufaa no te faaitoito i te tahi e te tahi, o te apitiraa ïa i te mau putuputuraa. E faaite anaˈe i to tatou faaroo ma te horoa i te mau pahonoraa aore ra ma te faataa e nafea ia faaohipa i te irava. Ma te faatia poto atoa paha i te tahi tupuraa e faaite ra e e haerea paari ia pee i te mau faaueraa tumu Bibilia. (Sal. 22:22; 40:9) Mea maoro paha tatou i te haere-noa-raa i te mau putuputuraa. Noa ˈtu râ, mea faaitoito noâ ia faaroo i te mau pahonoraa a to tatou mau taeae e tuahine, paari aore ra apî.

6. E nafea te mau putuputuraa e tauturu mai ai ia tatou?

6 No te aha ˈtu â mea faufaa ˈi no Iehova ia putuputu tamau tatou? E tauturu mai ta tatou mau putuputuraa e tairururaa ia poro ma te mǎtaˈu ore e ia faaruru i te patoiraa aore ra te tâuˈa ore. (Ohi. 4:23, 31) E haapuai te mau tauaparauraa Bibilia i to tatou faaroo. (Ohi. 15:32; Roma 1:11, 12) E tauturu mai te haapiiraa e te faaitoitoraa ta tatou e fanaˈo i ǒ ia ite i te oaoa mau. E e horoa atoa mai i te hau ia fifihia tatou. (Sal. 94:12, 13) Te tiaau ra te Tomite o te haapiiraa a te Tino aratai i te porotarama haapiiraa no te nunaa o Iehova na te ao. Auê tatou i te mauruuru i teie haapiiraa maitai roa ta tatou e fanaˈo nei i te mau putuputuraa i te mau hebedoma atoa o te matahiti!

7, 8. (a) No te aha tatou e putuputu ai na mua roa? (b) E nafea te mau putuputuraa e tauturu ai ia oe i te pae varua?

7 Eita tatou e haere noa i te mau putuputuraa no te mau maitai ta tatou e fanaˈo. E putuputu tatou na mua roa no te haamori ia Iehova. (A taio i te Salamo 95:6.) E fanaˈoraa taa ê mau ia arue i to tatou Atua faahiahia! (Kol. 3:16) E na reira anaˈe ma te haere i te mau putuputuraa e ma te apiti atu. E au ia ˈna ta tatou haamoriraa. (Apo. 4:11) No reira tatou i faauehia ˈi ‘eiaha e faarue i ta tatou mau putuputuraa, mai ta te tahi pae ra peu’!—Heb. 10:25.

8 Ua faanahohia te mau putuputuraa no te tauturu ia tatou ia faaoromai e tae roa i te taime e haamou ai Iehova i teie nei ao ino. Tera atoa anei to tatou manaˈo? Mai te peu e e, tei roto ïa te mau putuputuraa i “te mau mea i hau i te maitai” aore ra faufaa roa ˈˈe o to tatou oraraa ohipa roa. (Phil. 1:10) Eiaha roa ˈtu e mairi hoê noa ˈˈe putuputuraa aita anaˈe e fifi mau to tatou.

E IMI I TE FEIA AAU TAE

9. E nafea tatou e ite ai e mea faufaa te pororaa?

9 No te pee maite i te faanahonahoraa a Iehova, e poro atoa anaˈe ma te itoito rahi. Ua haamata Iesu i tera ohipa a ora ˈi i nia i te fenua. (Mat. 28:19, 20) Mai reira mai, o te pororaa e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ hoê o te mau ohipa faufaa roa ˈˈe a te faanahonahoraa atoa a Iehova. Mea rahi te tupuraa e faaite maitai ra e te turu nei te mau melahi i ta tatou ohipa e te aratai nei ia tatou i “te feia i haapaohia no te ora mure ore.” (Ohi. 13:48; Apo. 14:6, 7) Te faanaho e te turu nei te tuhaa o te faanahonahoraa a Iehova i te fenua i tera ohipa faufaa mau. No tatou, mea faufaa roa ˈtoa anei te taviniraa?

10. (a) A faataa e nafea tatou e hinaaro noa ˈi i te parau mau. (b) E nafea te taviniraa e tauturu ai ia oe ia ore e toaruaru?

10 E tauturu mai to tatou itoito rahi i roto i te taviniraa ia hinaaro noa i te parau mau. Teie ta Mitchel, e matahiapo mea maoro i teie nei e e pionie tamau atoa, e parau ra: “Mea au roa na ˈu ia paraparau i te taata no nia i te parau mau. E feruri au i te hoê tumu parau apî o Te Pare Tiairaa aore ra te A ara mai na! I reira vau e faahiahia ˈi i te paari, te ite, e te manaˈo aifaito tia roa o te vea taitahi. E hinaaro vau e haere i roto i te taviniraa no te ite i te huru o te taata e e nafea vau e huti ai i to ratou ara-maite-raa.” Ua tauturu te taviniraa ia ˈna ia haapao na mua roa i te mau mea faufaa roa ˈˈe. Aita o ˈna i vaiiho i te tahi noa ˈˈe mea ia rave i te taime ta ˈna i faataa no te taviniraa. Ia rahi ta tatou ohipa i roto i te taviniraa moˈa. E tauturu mai te reira ia haere i mua ma te aueue ore i teie mau mahana hopea nei.—A taio i te Korinetia 1, 15:58.

E HAAFAUFAA I TE MAU PAPAI

11. No te aha ia taio ai i ta tatou mau papai atoa e ia feruri maite atu?

11 Te haapuai ra Iehova ia tatou maoti te papai e rave rahi ta ˈna e horoa maira. A taio ai hoê, aita e ore e ua manaˈo oe, ‘Tera iho â ta ˈu i hinaaro! E au ra e ua papai Iehova i te reira no ˈu!’ No te aha tatou e manaˈo ai mai tera? Te haapii e te aratai maira Iehova na roto i tera mau papai. Ua na ô oia: “E haapii atu vau ia oe, e faaite au ia oe i ta oe eˈa ia haere.” (Sal. 32:8) Te faaitoito ra anei tatou i te taio i te mau papai atoa a feruri maite atu ai? E tauturu mai te na reiraraa ia tamau â i te tavini i te Atua ma te itoito rahi i teie anotau hopea peapea mau.—A taio i te Salamo 1:1-3; 35:28; 119:97.

12. Eaha te tauturu mai ia haafaufaa i ta tatou mau papai?

12 Mea maitai ia feruri i te ohipa e ravehia ra ia fanaˈo tamau tatou i te mau papai. Te tiaau nei te Tomite o te papairaa a te Tino aratai i te mau maimiraa, te papairaa, te faatanoraa, te maitiraa i te hohoˈa e te huriraa i te mau papai i neneihia e i tuuhia i nia i te tahua roro uira. Na te mau amaa o te nenei e hapono i te mau papai i te mau amuiraa tapiri e atea. No te aha tera ohipa? Ia fanaˈo te nunaa o Iehova i te haapiiraa e te aratairaa titauhia no te vai taiva ore. (Isa. 65:13) E haafaufaa anaˈe i te mau papai atoa ta tatou e fanaˈo nei na roto i ta Iehova faanahonahoraa.—Sal. 119:27.

E TURU I TE FAANAHONAHORAA A IEHOVA

13, 14. O vai te turu ra i nia i te raˈi i te mau faanahoraa a Iehova? E nafea ia na reira atoa i nia i te fenua?

13 Ua ite orama Ioane ia Iesu e faahoro ra i te hoê puaahorofenua teatea no te aro i te feia e patoi ra ia Iehova. (Apo. 19:11-15) E puai-mau-hia te faaroo ia ite e te na muri ra te mau melahi taiva ore ia Iesu. Oia atoa te feia faatavaihia tei faatia-faahou-hia i nia i te raˈi. (Apo. 2:26, 27) E hiˈoraa maitai roa teie no tatou ia turu i te mau faanahoraa a Iehova!

14 Oia atoa, te turu papu nei te feia rahi roa i te ohipa a te mau taeae faatavaihia a te Mesia i te fenua noâ o te aratai nei i te faanahonahoraa. (A taio i te Zekaria 8:23.) E nafea ia faaite e te turu nei tatou i ta Iehova i faanaho? Te tahi ravea, o te auraroraa ïa i te mau taeae e aratai ra ia tatou. (Heb. 13:7, 17) E na reira anaˈe na mua roa i roto i ta tatou amuiraa. Te faaitoito ra anei ta tatou mau parau ia faatura i te mau matahiapo e i ta ratou e rave nei? Te haapii ra anei tatou i ta tatou mau tamarii ia faatura i tera mau taeae taiva ore e ia pee i ta ratou mau aˈoraa? Te faanaho ra anei tatou ei utuafare ia tuu i te ô horoa noa no te turu i te pororaa na te ao? (Mas. 3:9; Kor. 1, 16:2; Kor. 2, 8:12) Mea faufaa anei no tatou ia apiti i te atuaturaa i te Piha a te Basileia? E horoa mai Iehova i to ˈna varua moˈa ia faaite tatou i te faatura e te auhoê. E maoti tera varua e itoito ai tatou ia ore e toaruaru i teie mau mahana hopea nei.—Isa. 40:29-31.

E ORA IA AU I TA TATOU POROI

15. No te aha ia aro noa ˈi no te ora ia au i ta Iehova opuaraa?

15 No te tamau â i te pee maite i te faanahonahoraa a Iehova, mea faufaa roa ia tu to tatou oraraa i to Iehova hinaaro. (Eph. 5:10, 11) No to tatou huru taata hara e te mau tutavaraa a Satani e ta ˈna ao ino, mea fifi roa ia rave i te mea tia. Te aro nei vetahi o outou, taeae e tuahine here, i te mau mahana atoa no te tapea i to outou auhoaraa e o Iehova. Te here nei Iehova ia outou no ta outou mau tutavaraa. Eiaha e tuu! E ora anaˈe ia au i ta Iehova opuaraa. E ite tatou i te mauruuru e eita ta tatou taviniraa e riro ei mea faufaa ore.—Kor. 1, 9:24-27.

16, 17. (a) Ia aha ia rave tatou i te hara rahi? (b) Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Anne?

16 Teie râ, ia aha ia rave oe i te hara rahi? A imi oioi i te tauturu. Eiaha e huna i te reira. A haamanaˈo, ua parau Davida e ia mamû noa o ˈna i ta ˈna hara, e ‘ino roa to ˈna mau ivi, i te uuru no ˈna e rui noa ˈtu te mahana.’ (Sal. 32:3) Ia tamata tatou i te huna i te reira, e ere tatou i to tatou oaoa, oia atoa paha i to tatou auhoaraa e o Iehova. E faˈi e e faarue anaˈe râ i ta tatou hara, “e arohahia” ïa tatou.—Mas. 28:13.

17 A hiˈo na ia Anne. * E pionie tamau o ˈna i to ˈna taurearearaa. Ua haamata ˈtura râ o ˈna i te rave i te mea ino. Te na ô ra o ˈna: “Ua faahapa noa mai to ˈu manaˈo haava ia ˈu. Aita vau i oaoa e ua hepohepo noa vau.” Ua aha o ˈna? Te na ô nei oia e i te hoê putuputuraa, ua tauaparauhia te Iakobo 5:14, 15. Taa ˈtura ia Anne e te hinaaro ra o ˈna i te tauturu e ua haere i te mau matahiapo ra. Te haamanaˈo ra o ˈna: “E parau papai teie a Iehova ia ora te maˈi pae varua. E ere tera raau i te mea ohie ia rave, e rapaau râ te reira. Ua pee au i te aˈoraa o tera mau irava, e ua ora mai au.” Tau matahiti tei mairi, te tavini faahou nei Anne ia Iehova ma te itoito rahi e te manaˈo haava mâ.

18. Ia faaitoito tatou i te aha?

18 E fanaˈoraa taa ê mau ia ora i teie mau mahana hopea nei e ia riro ei melo o ta Iehova faanahonahoraa! Ei utuafare, e faaitoito anaˈe i te haere tamau i te mau putuputuraa no te haamori i te Atua e ta tatou amuiraa. E imi maite anaˈe i te feia aau tae o ta tatou tuhaa fenua. E poihere anaˈe i te mau papai atoa ta tatou e fanaˈo nei. E turu anaˈe i te mau taeae e aratai ra ia tatou. E e ora anaˈe ia au i ta tatou poroi. E pee maite noa ïa tatou i te faanahonahoraa a Iehova e eita tatou e toaruaru i te rave i te mea maitai!

^ Ua tauihia te iˈoa.