Eaha to roto?

Tapura tumu parau

AAMU

Haamaitairaa rahi no te auraroraa ia Iehova

Haamaitairaa rahi no te auraroraa ia Iehova

“Auê haapiiraa faahiahia mau e huti mai no nia ia Noa!” ta to ˈu papa ïa i faataa. “Ua auraro o Noa ia Iehova e ua here i to ˈna utuafare, e ua ora pauroa mai ratou i te diluvi no te mea ua tomo te utuafare taatoa i roto i te araka.”

E TAATA haehaa to ˈu papa e te itoito. Mea faufaa roa no ˈna te parau-tia. Ua au ïa o ˈna i te poroi Bibilia a faaroo ai i te reira i 1953. Mai reira mai, ua faaitoito o ˈna i te haapii mai ia matou te mau tamarii i ta ˈna i haapii na. I te omuaraa, aita to ˈu mama i hinaaro e faarue i ta ˈna mau tutuu Katolika. I muri aˈe râ, ua farii atoa o ˈna i ta te Bibilia mau haapiiraa.

Mea fifi no to ˈu na metua ia haapii mai. Aita hoi mama i ite maitai i te taio e tei te faaapu papa e rave rahi hora i te mahana taitahi. I te tahi mau taime, i roto i te haapiiraa, mea fifi roa no papa ia vai ara no to ˈna rohirohi. Ua hoona râ ta ˈna mau tutavaraa. I te mea e o vau te matahiapo, na ˈu i tauturu atu ia haapii i to ˈu tuahine e to ˈu na teina. No nia atoa ïa i ta papa i faahiti pinepine: te here o Noa no to ˈna utuafare e to ˈna auraro i te Atua. Mea au mau na ˈu tera aamu Bibilia! Ua haere oioi matou paatoa i te mau putuputuraa i te Piha a te Basileia i Roseto degli Abruzzi, te hoê oire i Italia i pihaiiho i te miti Adriatique.

I 1955, i te 11raa o to ˈu matahiti, ua haere mâua to ˈu mama i Roma na nia i te mouˈa no ta mâua tairururaa mataeinaa matamua. Mai reira mai, ua riro teie mau haaputuputuraa rahi no ˈu ei tuhaa faahiahia roa ˈˈe o te oraraa o te Kerisetiano.

I 1956, ua bapetizo vau ia ˈu e i muri noa mai, ua rave au i te taviniraa pionie. I te 17raa o to ˈu matahiti, ua riro vau ei pionie taa ê i Latina, i te pae apatoa o Roma e fatata e 300 kilometera i te fare. I te mea e e oire apî teie, aita te taata i haapeapea rahi roa no te manaˈo o te feia tapiri. Ua oaoa mâua to ˈu hoa pororaa i te opere e rave rahi buka Bibilia. No to ˈu râ apî, auê au i te mihi i to ˈu utuafare! Noa ˈtu râ, ua hinaaro vau e pee i te aratairaa i horoahia mai.

A faaipoipo ai mâua

I muri aˈe, ua tonohia vau i Milan ei tauturu no te faaineine i te tairururaa nunaa rau “Parau apî maitai mure ore” no 1963. I te tairururaa, mai e rave rahi, ua haa vau ei rima tauturu. Tei roto atoa Paolo Piccioli, te hoê taeae apî no Florence mai. I te piti o te mahana tairururaa, ua horoa o ˈna i te hoê oreroraa parau anaanatae mau no nia i te faaea-taa-noa-raa. Ua manaˈo vau, ‘Eita roa ˈtu tera taeae e faaipoipo.’ Ua haamata râ mâua i te papai te tahi i te tahi. Ua taa ia mâua e hoê â fa ta mâua, te here rahi ra mâua ia Iehova e te hinaaro ra mâua e auraro ia ˈna. Ua faaipoipo mâua i 1965.

FAREREIRAA E TE TIA FAAROO

E pionie tamau vau i Florence ahuru matahiti i te maoro. Mea oaoa mau ia ite i te mau amuiraa ia rahi mai, e i te feia apî iho â râ e haere ra i mua i te pae varua. Mea au na mâua Paolo e rave i te taime no te tauaparau e o ratou no nia i te Bibilia e no te faaanaanatae atoa. E pinepine Paolo i te haere ia ratou ra no te tue i te popo. Mea papu e mea au na ˈu o mâua noa anaˈe. Teie râ, ua taa atoa ia ˈu e te hinaaro ra te feia apî e te mau utuafare o te amuiraa i to ˈna taime e to ˈna haapao maitai.

Te oaoa noa nei au a haamanaˈo ai i ta mâua haapiiraa Bibilia e rave rahi. O Adriana te tahi, o tei paraparau no nia i ta ˈna i haapii i e piti atu â utuafare. Ua faanaho ratou i te hoê farereiraa e te hoê perepitero no te aparau no nia i te tahi mau haapiiraa a te ekalesia mai te Toru tahi e te varua pohe ore. E toru tia faaroo tei haere atu i tera farereiraa. Mea fifi ia taa i ta ratou mau faataaraa e mea tuati ore. E ua taa maitai i ta mâua mau piahi e aita te reira e tu ra e ta te Bibilia e haapii ra. Teie te faahopearaa o tera farereiraa, 15 melo o tera na utuafare tei riro mai ei Ite.

Mea taa ê ta tatou mau ravea pororaa i teie mahana. I na mua ˈˈe, mea rahi te perepitero ta Paolo i farerei no te aparau no nia i te mau haapiiraa Bibilia. E ua aravihi roa mai o ˈna i roto i tera tuhaa. Te haamanaˈo nei au i te hoê farereiraa i mua i te hoê pǔpǔ taata e ere i te Ite. Mea papu e ua parau te mau perepitero ia tuu atu vetahi i te uiraa fifi mau i to ratou manaˈo. Aita râ i tupu mai ta ratou i hinaaro. Ua ani hoê e mea tia anei ia faaô te ekalesia ia ˈna i roto i te poritita. Aita te mau perepitero i ite e nafea ia pahono. Pohe aˈera te mori e faaorehia ˈtura tera putuputuraa. Tau matahiti i mairi, ua ite mâua e ua faanaho te mau perepitero ia pohe te mori ia ore te aparauraa e tupu mai ta ratou i hinaaro.

TE MAU HOPOIA APÎ

I muri aˈe ahuru matahiti faaipoiporaa, ua anihia mai ia haere i roto i te tuhaa haaati. E ohipa maitai ta Paolo. E ere ïa i te faaotiraa ohie ia rave. Ua pure e ua feruri mâua no nia i te reira. E ua faaoti ihora mâua e farii i tera hopoia apî. Ua oaoa mâua i te faaea e te mau utuafare tei noho ia mâua. I te ahiahi, e pinepine matou i te haapii ei pǔpǔ. E ia oti e tauturu Paolo i te mau tamarii ia rave i ta ratou ohipa haapiiraa, tera iho â râ i nia i te numeraraa. Mea au roa ˈtoa na Paolo ia taio e ia faaite i te mau mea anaanatae mau e te faaitoito ta ˈna i ite mai. I te Monire, e pinepine matou i te poro i te mau oire aita e Ite e i te titau manihini i te taata no te hoê oreroraa parau no tera iho â ahiahi.

E pinepine Paolo i te haere e tue i te popo e te feia apî

I muri aˈe e piti noa matahiti i roto i te tuhaa haaati, ua anihia mai mâua ia tavini i te Betela i Roma. Ua haapao Paolo i te mau ohipa i te pae o te ture e tei roto vau i te tuhaa o te haapao i te mau tamatahitiraa i ta tatou mau vea. E ere teie tauiraa i te mea ohie no mâua. Ua faaoti râ mâua e auraro atu. Mea oaoa mau ia ite i te maraaraa rahi o te ohipa i te Betela e o te taata poro i Italia. I tera tau, i Italia, ua riro te mau Ite no Iehova ei haapaoraa i mua i te ture. Ua oaoa iho â mâua i ta mâua taviniraa.

Mea au na Paolo ta ˈna ohipa i te Betela

A tavini ai i te Betela i te mau matahiti 1980, ua purara te parau o te tiaraa o te mau Ite no Iehova no nia i te toto i Italia. Ua pari-haavare-hia na hoa faaipoipo Ite e o raua te tumu i pohe ai ta raua tamahine. Ua pohe râ o ˈna no te hoê maˈi ino mau o te toto matauhia i Italia e i te mau fenua tapiri. Ua tauturu te mau taeae e tuahine o te Betela i to raua feia paruru. Ua tauturu te hoê api parau e te hoê vea taa ê o te A ara mai na! i te taata ia ite i tei tupu mau e ia taa maitai i te manaˈo o te Bibilia no nia i te toto. I tera mau avaˈe, e pinepine Paolo i te ohipa 16 hora i te mahana ma te ore e faaea. Ua rave au i tei maraa ia ˈu no te tauturu ia ˈna.

TE TAHI ATU TAUIRAA

E 20 matahiti faaipoiporaa to mâua a tupu ai te tahi mea manaˈo-ore-hia. E 41 matahiti to ˈu e e 49 to Paolo a parau ai au ia ˈna e ua hapû paha vau. I roto i ta ˈna iho buka, ua papai o ˈna i tera mahana: “Pure: Mai te peu e tera iho â, a tauturu mai ia mâua ia faaea i roto i te taviniraa taime taatoa, ia ore e paruparu i te pae varua e a tauturu mai ia mâua ia riro ei metua maitai maoti to mâua hiˈoraa. Hau roa ˈtu â, a tauturu mai ia ˈu ia faaohipa hoê aˈe parau i nia i te hanere ta ˈu i parau i na 30 matahiti i mairi mai nia mai i te tahua.” E au ra e ua pahono iho â Iehova i ta ˈna pure e i ta ˈu atoa.

Ua taui roa to mâua oraraa a fanauhia ˈi Ilaria. Ua toaruaru mâua i te tahi taime mai ta te Maseli 24:10 e faataa ra: “Ia paupau to aho i te mahana e ati ai ra, te iti hua ra to oe itoito.” Ua turu noa râ mâua te tahi i te tahi.

E pinepine Ilaria i te parau e ua oaoa o ˈna i te paari e na metua itoito i roto i te taviniraa taime taatoa. Ua herehia e ua aupuruhia o ˈna. I te ao, na ˈu e haapao ia ˈna. Ia hoˈi mai Paolo i te fare i te ahiahi, e hauti o ˈna e o Ilaria e e tauturu ia ˈna ia rave i ta ˈna mau ohipa haapiiraa. E na reira Paolo noa ˈtu e mea tia ia vai ara o ˈna i te tahi taime e tae roa ˈtu i te hora piti aore ra hora toru i te aahiata no te faaoti i ta ˈna iho ohipa. I parau pinepine na Ilaria: “O papa to ˈu hoa rahi.”

No te tauturu ia Ilaria ia rave i te mea tia, mea titauhia ia aˈo ia ˈna. E i te tahi taime, ia aˈo maitai ia ˈna. Te haamanaˈo ra vau i te hoê taime a hauti ai o ˈna e te hoê hoa. Mea ino Ilaria i nia ia ˈna. Ua faataa ˈtu ïa mâua maoti te Bibilia no te aha eiaha ˈi o ˈna ia na reira. Ua hinaaro atoa mâua ia parau oioi o ˈna i to ˈna hoa e te tatarahapa nei oia.

Te na ô nei Ilaria e te mauruuru nei oia e ua faaite to ˈna na metua e mea au mau na raua te taviniraa. I teie nei mea faaipoipo o ˈna, ua taa maitai aˈe ia ˈna e mea faufaa ia auraro ia Iehova e ia pee i ta ˈna aratairaa.

MEA AURARO I TE TAIME OTO ATOA

I 2008, ua itehia e e mariri ai taata to Paolo. I te omuaraa, e au ra e e ora mai o ˈna e ua faaitoito rahi mai o ˈna ia ˈu. Ua tamata matou i te imi i te taote aravihi roa ˈˈe no te rapaau ia Paolo. Ua ani mâua Ilaria ia Iehova na roto i te mau pure roroa mau ia tauturu mai ia faaitoito e ia faaoromai. Mea fifi roa no ˈu ia ite i te hoê tane itoito maitai o te paruparu noa ˈtura. Auê au i te mauiui a pohe ai o ˈna i 2010! Na te haamanaˈoraa i ta mâua i rave amui i na 45 matahiti i mairi i tamahanahana rahi ia ˈu. Ua horoa mâua na Iehova i tei maraa ia mâua. Ua ite au e eita roa ˈtu e moe ia ˈNa ta mâua i rave. Te tiai ru nei au i te taime e tupu ai te Ioane 5:28, 29 e e faatia-faahou-hia ˈi Paolo.

“I roto i to ˈu aau, o vau noâ tera tamahine iti o tei au mau i te aamu o Noa. Te hinaaro noa nei â vau e auraro ia Iehova”

I roto i to ˈu aau, o vau noâ tera tamahine iti o tei au mau i te aamu o Noa. Te hinaaro noa nei â vau e auraro ia Iehova noa ˈtu eaha ta ˈna e ani mai. Ua papu ia ˈu e mea iti mau te tahi noa ˈˈe fifi, haapaeraa e ereraa ta tatou e ite nei ia faaauhia i te mau haamaitairaa faahiahia no ǒ mai i to tatou Atua î i te here. I roto i to ˈu oraraa, ua ite au e mea hoona iho â ia auraro ia Iehova.