Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E te mau matahiapo, a faaitoito i tei paruparu

E te mau matahiapo, a faaitoito i tei paruparu

Te ahoaho rii nei Angela, * te hoê tuahine taa noa e 30 tiahapa matahiti. Te tiai ra o ˈna i te mau matahiapo. Eaha ta ratou e parau atu? Parau mau, ua mairi o ˈna i te tahi mau putuputuraa. Ua rohirohi roa hoi o ˈna i te haapaoraa i te feia ruhiruhia i te mahana taatoa. E te haapeapea rahi atoa nei oia no te ea o to ˈna mama.

Ia haere oe e farerei ia Angela, e nafea oe e faaitoito ai i teie tuahine tei paruparu? (Ier. 31:25) Na mua roa râ, e nafea oe e faaineine ai i te hoê farereiraa o te faaitoito ia ˈna?

A FERURI EAHA TA RATOU E FAARURU RA

I te tahi taime, e rohirohi tatou paatoa no te ohipa aore ra hopoia Kerisetiano. Ei hiˈoraa, ua “matapourihia” te peropheta Daniela a ite ai i te hoê orama ta ˈna i ore i taa. (Dan. 8:27) Eaha tei tauturu ia ˈna? Ua tono te Atua i te melahi Gaberiela no te faataa ia Daniela te auraa o te orama e no te haapapu e ua faaroo Iehova i ta ˈna mau pure. Ua parau atoa o ˈna ia Daniela e te here-rahi-noa-hia ra oia. (Dan. 9:21-23) I muri aˈe, ua faaitoito te mau parau maiti-maitai-hia a te tahi atu melahi i te peropheta tei rohirohi.—Dan. 10:19.

Hou a haere ai e hiˈo i te hoê hoa haamori, a feruri i to ˈna huru tupuraa

Oia atoa, hou a haere ai e hiˈo i te hoê hoa Kerisetiano tei rohirohi aore ra tei paruparu, a feruri maa taime i to ˈna huru tupuraa. Eaha ta ˈna e faaruru ra? Mea nafea taua fifi ra i te haaparuparuraa ia ˈna? Eaha te mau huru maitatai ta ˈna e faaite ra? O ta Richard ïa, te hoê matahiapo a 20 tiahapa matahiti i teie nei, e feruri hou a haere ai e farerei i te hoê taeae. Mea ohie aˈe ïa ia horoa i te faaitoitoraa e tano no ˈna. Ia apee te tahi atu matahiapo ia oe, no te aha e ore ai e hiˈopoa amui i te tupuraa o to orua hoa Kerisetiano?

EIAHA TO OUTOU MAU TAEAE IA HURU Ê

E ere i te mea ohie ia faaite i to tatou huru aau, e ere anei? Ei hiˈoraa, mea fifi paha no te taeae ia haamahora i to ˈna aau i te mau matahiapo. E nafea ïa ia maitai te tauaparauraa? Maoti paha te hoê mata ataata e maa parau mahanahana. E pinepine Michael, te hoê matahiapo a 40 tiahapa matahiti i teie nei, i te omua ma te parau: “Ua ite oe, hoê o te mau haamaitairaa au roa ˈˈe a te hoê matahiapo, o te haereraa ïa e hiˈo i te mau taeae i ǒ ratou e te haamatau-roa-raa ˈtu ia ratou. No reira vau i tiai ru ai i ta tatou farereiraa i teie mahana.”

E nehenehe oe e faaoti i te pure a haamata ˈi te tauaparauraa e te taeae. I roto i ta ˈna mau pure, ua faahiti te aposetolo Paulo i te faaroo, te here e te faaoromai o to ˈna mau taeae. (Tes. 1, 1:2, 3) Ma te na reira atoa, e faaineine oe i te aau o to taeae e i to oe atoa no te hoê tauaparauraa o te faaitoito. E nehenehe ta oe mau parau e tamahanahana. Te na ô ra Ray, te hoê matahiapo aravihi: “I te tahi taime, e moe ia tatou te maitai ta tatou e rave nei. Ia haamanaˈo mai te hoê taata i te reira, auê tatou i te itoitohia!”

E HOROA I TE HOÊ Ō VARUA

E nehenehe atoa oe mai ia Paulo e horoa i te hoê “ō varua” ma te faaite i te hoê manaˈo Bibilia, noa ˈtu e no roto mai i te hoê noa irava. (Roma 1:11, Te Faufaa Api) Ei hiˈoraa, e manaˈo paha te hoê taeae e hepohepo ra e mea faufaa ore o ˈna mai te fatu salamo tei faaau ia ˈna i te hoê “farii uaina i roto i te au auahi.” (Sal. 119:83, 176) I muri iho i te faataa-poto-raa i tera parau, e nehenehe oe e parau atu i te taeae e ua papu ia oe e ‘aore i moe’ ia ˈna ta te Atua mau faaueraa.

Oia atoa, e putapû anei te hoê tuahine o te ore e amui faahou mai e te amuiraa aore ra o tei paruparu i te hiˈoraa o te moni diderama i moe? (Luka 15:8-10) Tei nia paha tera diderama i te hoê fǐfǐ arapoa faufaa mea rahi te moni ario i nia iho. Ma te aparau no nia i tera faahiˈoraa, e tauturu oe i teie tuahine ia taa e mea faufaa o ˈna i roto i te amuiraa. I muri iho, e nehenehe oe e haamataratara e te haapao mau nei Iehova ia ˈna mai te hoê o ta ˈna mau mamoe iti.

Mea au na to tatou mau taeae e paraparau i nia i te Bibilia. Eiaha ïa oe e paraparau noa! I muri aˈe i te taioraa i te hoê irava, e nehenehe oe e rave mai i te hoê taˈo aore ra pereota faufaa a ani atu ai i to ratou manaˈo. Ei hiˈoraa, i muri aˈe i te taioraa i te Korinetia 2, 4:16, e ui atu paha te hoê matahiapo, “Te haamanaˈo ra anei oe i te mau tuhaa i reira Iehova i te faahouraa, aore ra i te faaapîraa, ia oe?” Maoti tera huru uiraa e ‘mahanahana ˈi’ outou taitahi.—Roma 1:12.

Mea au na to tatou mau taeae e paraparau i nia i te Bibilia

E nehenehe atoa oe e faaitoito i te hoê hoa haamori ma te aparau no nia i te hoê taata i roto i te Bibilia tei ite i te hoê â huru tupuraa. Hoê â paha huru aau to te hoê Kerisetiano hepohepo i to Hana aore ra Epapherodito. Noa ˈtu e ua hepohepo raua i te tahi taime, e taata faufaa noâ raua no te Atua. (Sam. 1, 1:9-11, 20; Phil. 2:25-30) Mea rahi te hiˈoraa Bibilia au mau te nehenehe e faaohipa.

E FAAITE NOA I TE ANAANATAE

E faaite noa i te anaanatae i to taeae e tuahine i muri aˈe i te farereiraa ia ratou. (Ohi. 15:36) A faaoti ai ta outou tauaparauraa, e nehenehe oe e faanaho no te poro e o ratou. No Bernard, te hoê matahiapo aravihi, e ani mǎrû o ˈna i te hoê taeae ta ˈna i haere iho na e hiˈo no nia i te hoê aˈoraa ta ˈna i horoa ˈtu, “Eaha ˈtura, ua tamata anei oe?” Ma te anaanatae atu, e ite oe e mea tia anei ia tauturu â ia ˈna.

Hau roa ˈtu â, te hinaaro nei to tatou mau taeae e tuahine e ite e te haapaohia ra, te taahia ra e te herehia ra ratou. (Tes. 1, 5:11) No reira, hou a haere ai e hiˈo ia ratou, a feruri i to ratou huru tupuraa. A pure no nia i te reira. A maiti i te mau irava e tano. E itea ïa ia oe te mau parau e tano no te faaitoito i tei paruparu!

^ Ua tauihia te mau iˈoa.