Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua taui anei oe?

Ua taui anei oe?

“Ei huru ê râ to outou i te faahouraa i to outou aau.”—ROMA 12:2.

1, 2. E nafea to tatou huru oraraa e huru tupuraa e ohipa ˈi i nia ia tatou?

 E OHIPA te hoa, te taˈere e te vahi e ora ˈi tatou i nia ia tatou paatoa. Oia atoa te haapiiraa a to tatou mau metua. No reira tatou e au ai i te tahi maa, huru haerea e faaahuraa.

2 Te vai nei râ te mau ohipa faufaa roa ˈˈe i te maa e te huru faaahuraa ta tatou e maiti. Ei hiˈoraa, ua haapiihia tatou ia farii i te tahi mau mea e ia patoi i te tahi atu. Tei te huru ïa o te taata. E faaite atoa ta tatou mau maitiraa i te huru o to tatou manaˈo haava. Te na ô ra te Bibilia e e pinepine ‘te Etene i te rave i ta te ture noa ˈtu aita ta ratou e ture.’ (Roma 2:14) E aita anaˈe e ture papu no ǒ mai i te Atua, e nehenehe anei e pee noa i te mau ture aveia i haapiihia mai e tei matauhia i ǒ tatou?

3. Eaha na tumu e piti e ore ai te Kerisetiano e pee noa i te mau ture aveia a te ao?

3 E piti tumu faufaa e ore ai te mau Kerisetiano e na reira. A tahi, te haamanaˈo maira te Bibilia: “E hape â te taata i te eˈa e e mea tia; o te hopea râ o taua eˈa ra, o te pohe ïa.” (Mas. 16:25) No to tatou huru tia ore, aita tatou i aravihi roa no te faaoti eaha te mea maitai aˈe no te aratai ia tatou. (Mas. 28:26; Ier. 10:23) Te piti, te faaite ra te Bibilia e e mana to Satani, “te atua o teie nei ao,” i nia i te mau ture aveia morare o teie nei ao e ta te reira mau peu. (Kor. 2, 4:4; Ioa. 1, 5:19) Ia hinaaro tatou i te haamaitairaa e te farii maitai a Iehova, mea faufaa ïa ia pee i te aˈoraa i roto i te Roma 12:2.A taio.

4. Eaha ta tatou e hiˈopoa mai?

4 E haapao maite anaˈe i teie na tuhaa faufaa e toru i roto i te Roma 12:2: (1) No te aha ia taui ai tatou? (2) Eaha te taui? (3) E nafea ia taui?

NO TE AHA E TAUI AI?

5. Ua papai Paulo i te aˈoraa i roto i te Roma 12:2 no vai ma?

5 A papai ai i to Roma, aita te aposetolo Paulo i manaˈo i te huiraatira, i to ˈna râ mau hoa Kerisetiano faatavaihia. (Roma 1:7) Ua faaue atu o ˈna ia faahuru ê aore ra ia taui e “eiaha e faaau atu i teie nei ao.” No te mau Kerisetiano i Roma i 56, ua taaihia “teie nei ao” i te mau ture aveia, peu, haerea e huru oraraa a to Roma. I roto i te reo tumu, ua faaohipa Paulo i te taˈo “faarue” no te taˈo hurihia i ǒ nei ei “eiaha.” Te auraa ïa e te haa e te feruri noa ra vetahi o to tatou mau taeae e tuahine mai i to Roma. Mea nafea te ao i ohipa ˈi i nia ia ratou?

6, 7. I te tau o Paulo, mea nafea te oraraa totiare e faaroo i Roma i haafifi ai i te mau Kerisetiano?

6 I teie mahana i Roma, e nehenehe te taata e mataitai i te mau huˈahuˈa o te mau hiero, menema, fare haamanaˈoraa, tahua taputôraa, fare teata, e te vai ra ˈtu â. No te senekele matamua te tahi o teie mau huˈahuˈa. Te faaite ra te reira i te oraraa totiare e faaroo i Roma i tahito ra. E taio-atoa-hia i roto i te mau buka aamu te mau aroraa a te feia taputô, faatitiauaraa pereoo, hautiraa teata e upaupa no nia i te mau tumu parau atoa. Mea faufau roa vetahi. Mea ruperupe atoa te ohipa tapihooraa i Roma. E rave rahi ïa ravea ia monihia.—Roma 6:21; Pet. 1, 4:3, 4.

7 Noa ˈtu te rahiraa hiero e atua, aita te feia no Roma i matauhia no te faatupu i te taairaa piri e to ratou mau atua. Ua taaihia to ratou faaroo i te mau peu tumu o te oraraa totiare mai te mahana fanauraa, faaipoiporaa e hunaraa. Ua haafifi mau te reira i te mau Kerisetiano i Roma. Tera hoi te huru oraraa o te rahiraa o ratou i na mua ˈˈe. E mea tia ïa ia taui ratou no te riro ei Kerisetiano mau. E eita taua tauiraa ra e hope i te mahana e bapetizo ai ratou.

8. E nafea teie nei ao e riro ai ei fifi atâta no te mau Kerisetiano i teie mahana?

8 E fifi atâta atoa teie nei ao no te mau Kerisetiano pûpûhia i teie mahana. E itehia hoi to ˈna huru feruriraa i roto i te mau tuhaa e rave rahi. (A taio i te Ephesia 2:2, 3; Ioane 1, 2:16.) Te haafifi tamau nei teie nei ao ia tatou na roto i to ˈna mau hinaaro e manaˈo e ta ˈna mau faufaa morare. E pee anaˈe ïa i teie faaueraa faaurua: “Eiaha e faaau atu i teie nei ao; ei huru ê râ.” Ia aha ïa tatou?

EAHA TE TITAUHIA IA TAUI?

9. Hou a bapetizo ai, eaha te mau tauiraa ta te rahiraa i rave?

9 E haere te hoê taata i mua i te pae varua a haapii e a faaohipa ˈi i te parau mau Bibilia. E rave o ˈna i te mau tauiraa i roto i to ˈna oraraa ia au i ta ˈna i haapii mai. E haapae o ˈna i te mau peu faaroo hape e te mau huru au ore a pee atu ai i te huru o te Mesia. (Eph. 4:22-24) Te oaoa nei tatou i te ite e hanere tausani taata e na reira nei i te matahiti taitahi a bapetizo atu ai ia ratou ei tapao o to ratou pûpûraa i te Atua. Auê Iehova i te oaoa! (Mas. 27:11) Teie râ, ua navai anei teie mau tauiraa?

A faaatea ê mai i te ao a Satani e a taui (A hiˈo i te paratarafa 9)

10. No te aha e ere ai te faahuru-ê-raa i te maitai-noa-raa mai?

10 E ere te faahuru-ê-raa aore ra te tauiraa i te haere-noa-raa i mua aore ra i te maitai-noa-raa mai. Ia au i te hoê titionare, e titau te parau “huru ê” i roto i te Roma 12:2 i te tauiraa i to tatou huru feruriraa maoti te puai o te varua moˈa. Eita noa ïa te hoê Kerisetiano e taui ma te haapae i te haerea ino, i te parau tano ore e i te haerea viivii. Te tamata atoa nei hoi te feia tei ore i ite i te Bibilia i te haapae i tera mau peu iino. Ia aha ïa te mau Kerisetiano no te taui?

11. Ia au i te parau a Paulo, eaha te titauhia ia taui te hoê taata?

11 “Ei huru ê râ to outou i te faahouraa i to outou aau,” ta Paulo ïa i papai. E faaohipa te Bibilia i te taˈo “aau” no to tatou huru feruriraa, haerea e puai feruriraa. I na mua ˈtu, ua faataa Paulo i te mau taata o te faaite i te hoê “aau au ore.” Ua î ratou i te ‘parau-tia ore, te hauti, te nounou taoˈa, te riri, te feii, te taparahi taata, te tamaˈi, te haavare’ e te tahi atu â mau mea iino. (Roma 1:28-31) No reira Paulo i aˈo ai i te feia tei paari i roto i tera huru oraraa e tei riro mai ei tavini a te Atua ia taui e ia ‘faahou aore ra faaapî i to ratou aau.’

‘Ia haapae-roa-hia te iria, e te riri, e te avau e te faaino.’—Eph. 4:31.

12. (a) Eaha te huru feruriraa o te rahiraa o te taata i teie mahana? (b) No te aha e fifi atâta ˈi te reira no te mau Kerisetiano?

12 E au ra e te faataa ra Paulo i te rahiraa o te taata e haaati nei ia tatou. No ratou, eiaha roa ˈtu hoê e faahepo i te tahi atu ia pee i te mau ture aveia e faaueraa tumu no te mea ua oti tera tau. Te vaiiho nei te orometua e metua e rave rahi i te tamarii ia rave i ta ratou e hinaaro. E te haapii atoa ˈtu nei e e tiamâraa to te taata no te ite eaha te mea maitai e te mea ino, aita ˈtu hoi ravea no te ite i te reira. Te manaˈo atoa nei te feia faaroo e aita e titauhia ra ia rave i ta te Atua e parau ra e mea tia. (Sal. 14:1) E fifi atâta te reira no te mau Kerisetiano mau. E nehenehe hoi tatou e faaea i te pee i te mau faaueraa no ǒ mai i te faanahonahoraa a te Atua e e amuamu i te tahi mea ta tatou e ore e au ra. Eita atoa paha tatou e farii roa i te tahi mau aˈoraa Bibilia no nia i te faaanaanataeraa, te Internet e te haapiiraa teitei.

13. No te aha e hiˈopoa ˈi ia tatou iho ma te haavare ore?

13 No te ore e riro mai teie nei ao, mea faufaa ia hiˈopoa ma te haavare ore i to tatou huru aau e ta tatou mau fa e ture aveia. Eita vetahi ê e ite i to tatou huru mau e e parau mai paha ratou e mea maitai tatou. O tatou anaˈe te nehenehe e ite e ua vaiiho anei tatou i te mau haapiiraa Bibilia ia taui ia tatou e ia na reira noa.—A taio i te Iakobo 1:23-25.

E NAFEA TE TAUIRAA E TUPU AI?

14. Eaha te tauturu mai ia taui?

14 E titauhia ia taui i to tatou huru mau. Eaha ïa te tauturu mai ia rave i tera mau tauiraa? E haapii anaˈe i ta Iehova e titau maira ia au i ta ˈna opuaraa i roto i te Bibilia. Ia au i to tatou huru i mua i te mea ta tatou e taio ra e itehia ˈi eaha to roto i to tatou aau e eaha te mau faatanoraa e titauhia ia rave no te haa ia au i te “hinaaro tia o te Atua.”—Roma 12:2; Heb. 4:12.

15. O teihea huru tauiraa ta Iehova e faatupu?

15 A taio i te Isaia 64:8. Te horoa maira te faahohoˈaraa a te peropheta Isaia i te hoê haapiiraa faufaa. E ohipa Iehova i nia ia tatou mai te hoê potera i nia i te araea. Eita o ˈna e taui ia tatou i te pae tino, i to tatou râ huru o roto. A vaiiho ai ia ˈna ia ohipa i nia ia tatou, te vaiiho nei tatou ia ˈna ia tauturu mai ia taui i to tatou huru aau e huru feruriraa. Tera iho â tei titauhia no te ore e pee i te mau hinaaro o teie nei ao. E nafea Iehova e na reira ˈi?

16, 17. (a) A faataa na e nafea te potera e hamani ai i te farii nehenehe mau e te araea. (b) E nafea te Bibilia e tauturu mai ai ia taui no te riro ei taata faufaa i to Iehova aro?

16 No te hamani i te farii nehenehe mau, e faaohipa te potera i te araea maitai roa. E piti râ ohipa faufaa roa te titauhia ia rave oia. E mea tia ia horoi na mua i te araea i te pape. Ia oti, e anoi o ˈna i te faito pape tano maitai i te araea a ohipa ˈtu ai i nia iho. E mau maitai ïa te farii ta ˈna e hamani.

17 E faaohipahia ïa te pape no te horoi i te araea e ia tano maitai to ˈna mǎrû no te hamani i te mau huru farii atoa. O ta te Parau a te Atua ïa e rave nei i roto i to tatou oraraa. Te tauturu maira te reira ia haapae i to tatou huru feruriraa tahito hou a haapii ai no nia i te Atua e ia taui no te riro ei taata faufaa i to ˈna aro. (Eph. 5:26) Ua faaitoito-noa-hia mai tatou ia taio i te Bibilia i te mau mahana atoa e ia haere tamau i te mau putuputuraa i reira hoi te Parau a te Atua e hiˈopoahia ˈi. No te aha hoi? No te mea, ma te na reira e vaiiho ai tatou ia Iehova ia ohipa i nia ia tatou.—Sal. 1:2; Ohi. 17:11; Heb. 10:24, 25.

E faaafaro maitai aˈe outou i te mau fifi a taui ai (A hiˈo i te paratarafa 18)

18. (a) No te aha mea faufaa roa ˈi ia feruri maite i te Parau a te Atua ia taui te reira ia tatou? (b) Eaha te uiui?

18 Ia taui te Parau a te Atua ia tatou, eita e navai ia taio e ia haapii tamau i te Bibilia. Mea rahi te taata e taio nei i te Bibilia i te tahi mau taime e o tei matau i ta te reira e parau ra. Ua farerei paha oe i te taata mai tera a poro ai. Ua mau aau atoa ia vetahi te mau irava Bibilia. * Aita râ te reira i taui roa i to ratou huru feruriraa e huru oraraa. No te aha hoi? No te taui i te hoê taata, e mea tia ia faaô roa i te Parau a te Atua i roto i to ˈna aau. Mea faufaa ïa ia faataa i te taime no te feruri i ta tatou e haapii maira. E uiui anaˈe: ‘Ua papu anei ia ˈu e e ere noa teie i te tahi haapiiraa faaroo? Aita anei au i ite e tera te parau mau? Te faaohipa ra anei au i ta ˈu i haapii mai i roto i to ˈu iho oraraa, eiaha râ no te haapii noa ia vetahi ê? No ˈu, te paraparau ra anei Iehova ia ˈu a haapii ai au?’ E feruri maite anaˈe i teie mau uiraa o te tauturu mai ia here roa ˈtu â ia Iehova. E itehia te mau tauiraa ia putapû te aau.—Mas. 4:23; Luka 6:45.

19, 20. O te faaohiparaa i teihea aˈoraa Bibilia te hopoi mai i te haamaitairaa mau?

19 E turai mai te taio-tamau-raa i te Parau a te Atua a feruri maite atu ai ia rave noa i ta tatou i rave ê na: ‘E haapae i te taata tahito e ta ˈna ra mau parau e e faa-taata-apî o tei faahouhia i te ite.’ (Kol. 3:9, 10) E tia ia tatou ia na reira noa a taa ˈi i te auraa mau e te ohipa o te Parau a te Atua. E tauturu mai te huru taata Kerisetiano apî ia patoi i te mau ravea paari a Satani.

20 Te haamanaˈo maira te aposetolo Petero: “Mai te tamarii faaroo ra, eiaha e faaau ia outou iho i to outou mau hinaaro i mutaa iho . . . ia moˈa [râ] outou i ta outou mau parau atoa.” (Pet. 1, 1:14, 15) E rave anaˈe i tei nehenehe no te haapae i to tatou huru feruriraa e haerea tahito e e taui anaˈe. E mai ta tatou e hiˈopoa i to muri nei tumu parau, e haamaitaihia tatou.

^ A hiˈo i te hiˈoraa i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Fepuare 1994, api 9, paratarafa 7.