Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E pee i ta Iehova mau haamanaˈoraa ma te oaoa

E pee i ta Iehova mau haamanaˈoraa ma te oaoa

“Te hinaaro nei au i ta oe mau parau i faaitehia maira, ei tufaa na ˈu e a muri noa ˈtu.”—SAL. 119:111.

1. (a) Mai te aha te huru o te taata i mua i te mau haamanaˈoraa, e no te aha? (b) Mai te aha te huru o te hoê taata teoteo ia horoahia ˈtu te aˈoraa?

 MEA taa ê to te tahi e te tahi huru ia horoahia ˈtu te aratairaa. E farii vetahi i te haamanaˈoraa a te hoê taata e tiaraa to ˈna. Eita paha no ǒ anaˈe mai te reira i te hoê hoa aore ra i te tahi atu taata. E mihi paha vetahi aore ra e haama ia aˈohia aore ra ia faaarahia ratou. Area vetahi ê, e itoitohia ïa. No te aha teie taa-ê-raa? O te teoteo te tahi tumu. Ia fanaˈo te hoê taata teoteo i te aˈoraa, e manaˈo o ˈna e e ere no ˈna tera parau. E patoi ïa o ˈna i te aˈoraa a ere atu ai i te hoê haapiiraa faufaa.—Mas. 16:18.

2. No te aha te mau Kerisetiano mau e haafaufaa ˈi i te aˈoraa no ǒ mai i te Parau a te Atua?

2 Area te mau Kerisetiano mau, te haafaufaa nei ratou i te aˈoraa. I te aˈoraa Bibilia iho â râ. Te horoa mai nei ta Iehova mau haamanaˈoraa i te ite faufaa mau no te ore e topa i roto i te mau marei mai te nounou taoˈa, te faaturi, te raau taero aore ra te inu-hua-raa. (Mas. 20:1; Kor. 2, 7:1; Tes. 1, 4:3-5; Tim. 1, 6:6-11) E te oaoa nei to tatou aau no te mea ua pee tatou i ta te Atua mau haamanaˈoraa.—Isa. 65:14.

3. Eaha te haerea a te fatu salamo ta tatou e pee?

3 No te poihere i to tatou mau taairaa e to tatou Metua i te raˈi, e faaohipa noa anaˈe i ta Iehova haapiiraa î i te paari. Ia hoê â to tatou huru i to te fatu salamo tei papai: “Te hinaaro nei au i ta oe mau parau i faaitehia maira, ei tufaa na ˈu e a muri noa ˈtu; o ta tau aau ïa oaoaraa.” (Sal. 119:111) Te oaoa atoa ra anei tatou i te pee i ta Iehova mau faaueraa aore ra mea teimaha i te tahi taime? Noa ˈtu e e mea fifi ia farii i te aˈoraa i te tahi taime, eiaha e haaparuparu. A tiaturi atu â i te paari hau ê o te Atua! E hiˈo anaˈe e toru ravea no te na reira.

TE PURE

4. Eaha te mea tei ore i taui i roto i to Davida oraraa?

4 Ua ite te arii Davida i te mau taime fifi e taime maitai i roto i to ˈna oraraa. Ua tiaturi papu noa râ o ˈna i to ˈna Atua Poiete. Ua parau o ˈna: “Te faaaraaraa ˈtu nei au i tau varua ia oe, e Iehova: e tau Atua, te tiaturi nei au ia oe.” (Sal. 25:1, 2) Eaha tei tauturu ia Davida ia tiaturi i to ˈna Metua i te raˈi?

5, 6. Eaha ta te Bibilia e faaite maira no nia i to Davida mau taairaa e o Iehova?

5 Mea rahi te taata o te pure noa i te Atua a fifihia ˈi ratou. A feruri na e e haere noa mai te hoê hoa aore ra fetii ia hinaaro o ˈna i te moni aore ra i te tahi ohipa? E haamata oe i te feruri i te tumu mau e haere mai ai o ˈna. E ere Davida mai tera. I te roaraa o to ˈna oraraa, a fifi ai e a maitai ai, ua faaite to ˈna mau taairaa e o Iehova e ua tiaturi e ua here oia i te Atua.—Sal. 40:8.

6 A tapao na i ta Davida mau parau arueraa e haamauruururaa ia Iehova: “E to matou Atua, e Iehova! ua teitei to oe iˈoa e ati noa ˈˈe te mau fenua atoa nei; e to oe ra hanahana, ua tuuhia e oe i nia iho i te mau raˈi ra!” (Sal. 8:1) Auê ïa taairaa piri mau to Davida e to ˈna Metua i te raˈi! No te mea ua haafaufaa oia i to te Atua teitei e hanahana, ua “tamau maite” oia i te arue ia Iehova.—Sal. 35:28.

7. Eaha te mau maitai ia haafatata ˈtu i te Atua ma te pure?

7 Mai ia Davida, mea faufaa roa ia pure tamau ia Iehova no te tiaturi atu â ia ˈna. Te na ô ra te Bibilia: “E haafatata ˈtu i te Atua, e na ˈna e haafatata mai ia outou.” (Iak. 4:8) Mea faufaa te pure no te haafatata ˈtu i te Atua e no te fanaˈo i te varua moˈa.—A taio i te Ioane 1, 3:22.

8. No te aha eiaha ˈi e pure ma te faahiti i taua mau parau noa nei â?

8 Mea tahana noa anei ta tatou mau pure? Mai te peu e e, a rave maa taime hou a pure ai no te feruri i ta oe e hinaaro e parau. E au anei to oe hoa ia faahiti oe i taua noâ mau parau ra i te mau taime atoa e farerei ai oe ia ˈna? Eita o ˈna e faaroo faahou mai. Parau mau, e faaroo noa iho â Iehova i te pure haavare ore o ta ˈna mau tavini taiva ore. Eiaha râ e faahiti i taua mau parau noa nei â a pure ai ia ˈna.

9, 10. (a) Eaha te faahiti a pure ai? (b) Eaha te tauturu mai ia pure ma to tatou aau atoa?

9 Ia hinaaro tatou e haafatata ˈtu i te Atua, e haamahora anaˈe i to tatou aau ia Iehova. Ia na reira ˈtu â tatou, e haafatata e e tiaturi atu â tatou ia ˈna. Eaha ïa te faahiti a pure ai? Te na ô ra te Bibilia: “E faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai.” (Phil. 4:6) E nehenehe ïa e pure no nia i te mau mea atoa i taaihia i to tatou oraraa e auhoaraa e te Atua.

10 E itehia i roto i te Bibilia te mau pure a te tahi mau tane e vahine taiva ore. Mea rahi te haapiiraa e huti mai ia hiˈopoa tatou i te reira. (Sam. 1, 1:10, 11; Ohi. 4:24-31) E anairaa pure e himene haavare ore ia Iehova to roto i te Salamo. E itehia i roto te mau huru aau atoa mai te mauiui rahi e tae atu i te oaoa rahi. E hiˈopoa anaˈe i ta ratou i parau. E tauturu mai te reira ia faatae i te pure hohonu mau ia Iehova ra.

A FERURI MAITE I TE MAU HAAMANAˈORAA A TE ATUA

11. No te aha e feruri maite ai i ta te Atua mau aˈoraa?

11 Ua parau Davida: “Te faaite [aore ra haamanaˈoraa] a Iehova e mea mau ïa, e paari ai te aau o te maua.” (Sal. 19:7) E, e riro te maua ei taata î i te paari ma te pee i ta te Atua mau faaueraa. Ia faufaahia tatou, e titauhia ia feruri maite i te tahi mau aˈoraa Bibilia. Mai te tapearaa i to tatou taiva ore i te fare haapiiraa aore ra i te ohipa, te tururaa i te ture a te Atua no nia i te toto, te tapearaa i te tiaraa amui ore Kerisetiano e te faaohiparaa i te mau aratairaa Bibilia no nia i te ahu e te faaneheneheraa. Ia taa ia tatou to te Atua manaˈo i tera mau mea, e ite atea tatou i te mau fifi. E faaoti papu anaˈe ïa eaha te rave ia tupu noa ˈtu te reira. Ma te feruri e te faaineine atea ia tatou, eita tatou e mauiui.—Mas. 15:28.

12. O te feruriraa i nia i te aha te tauturu mai ia tapea i ta te Atua mau haamanaˈoraa?

12 A tiai ai i te tupuraa o ta te Atua i fafau, te faaite ra anei to tatou oraraa e te vai ara nei tatou i te pae varua? Ei hiˈoraa, te tiaturi mau ra anei tatou e fatata roa Babulonia Rahi i te haamouhia? Te tiaturi papu noa ra anei tatou e e tupu iho â te mau haamaitairaa i fafauhia, mai te ora mure ore i roto i te paradaiso i nia i te fenua? Te poro noa ra anei tatou ma te itoito rahi aore ra o to tatou mau hinaaro te mea faufaa aˈe? Mea faufaa noâ anei no tatou te tiaturiraa o te tia-faahou-raa, te haamoˈaraa i to Iehova iˈoa e te haapapuraa i to ˈna tiaraa faatere? E feruri maite anaˈe i teie mau uiraa. E tia ïa ia tatou ia tapea i ‘te mau parau i faaitehia e te Atua ei tufaa e a muri noa ˈtu.’—Sal. 119:111.

13. No te aha mea fifi ai no te mau Kerisetiano matamua ia taa i te tahi mau mea? A horoa i te hoê hiˈoraa.

13 Aita paha e taa-maitai-hia ra te tahi mau parau i roto i te Bibilia no te mea aitâ i tae i te taime e faataa ˈi Iehova i te reira. Ua parau noa Iesu i ta ˈna mau aposetolo e mea tia ia mauiui e ia haapohehia o ˈna. (A taio i te Mataio 12:40; 16:21.) Ua taa noa râ i ta ˈna mau aposetolo ta ˈna mau parau i muri aˈe i to ˈna poheraa. A faatia-faahou-hia ˈi Iesu, ua rave oia i te tino taata, ua fa ˈtu i te pǐpǐ e rave rahi e ua tauturu ia ratou ia taa i te mau parau tohu no nia i te Mesia. (Luka 24:44-46; Ohi. 1:3) Oia atoa, ua niniihia te varua moˈa i nia i te mau pǐpǐ a te Mesia i te Penetekose 33. I reira noa to ratou taaraa e e haamauhia te Basileia o te Atua i nia i te raˈi.—Ohi. 1:6-8.

14. I te omuaraa o te mau matahiti 1900, eaha te hiˈoraa maitai ta e rave rahi taeae i horoa noa ˈtu e ua hape to ratou ite no nia i te anotau hopea?

14 I te omuaraa atoa o te mau matahiti 1900, mea hape e rave rahi tiairaa a te mau Kerisetiano mau no nia i te “anotau hopea.” (Tim. 2, 3:1) Ei hiˈoraa, i 1914, ua manaˈo vetahi e fatata ratou i te haere i nia i te raˈi. Aita râ te reira i tupu. A hiˈopoa faahou ai i te mau Papai, ua taa ia ratou e e ohipa pororaa rahi te tiai ra ia ratou. (Mar. 13:10) I 1922, ua parau Joseph Rutherford, o tei aratai na i te ohipa pororaa, i te feia i ruru mai no te tairururaa nunaa rau i Cedar Point i Marite: “Inaha, te faatere ra te Arii! E vea outou na ˈna. No reira, a poro, a poro, a poro i te Arii e i to ˈna basileia!” Mai reira mai, ua matauhia te mau tavini a Iehova no te poro i “te evanelia o te basileia.”—Mat. 4:23; 24:14.

15. E nafea tatou e faufaahia ˈi i te feruri-maite-raa i ta te Atua mau haaraa i nia i to ˈna nunaa?

15 E feruri maite anaˈe i te faahiahiaraa o ta Iehova mau haaraa i nia i to ˈna nunaa i tahito ra e i teie nei tau. E tiaturi atu â ïa tatou e e faatupu o ˈna i to ˈna hinaaro e ta ˈna opuaraa no a muri aˈe. E tauturu atoa mai ta te Atua mau haamanaˈoraa ia ore e haamoe i te mau parau tohu tei ore â i tupu. Ma te na reira, e tiaturi atu â tatou i ta te Atua i fafau.

E TIATURI ATU Â MAOTI TA TATOU TAVINIRAA

16. Eaha te mau haamaitairaa ia vai itoito noa i roto i te taviniraa?

16 E Atua Iehova o te haa ma te itoito rahi e te puai. Ua ui te fatu salamo: “O vai tei au ia oe ra? E mana rahi to oe, e Iehova.” Ua parau â o ˈna: “Etaeta tei to rima: e te teitei roa ra to rima atau.” (Sal. 89:8, 13) Hau atu â, te haafaufaa e te haamaitai nei Iehova i ta tatou mau tutavaraa no te haapao na mua i te mau ohipa taaihia i te Basileia. Te ite nei oia e e ere ta ˈna mau tavini—te tane, te vahine, te feia apî e te feia paari—i te mea hupehupe e aita ratou e amu ra i “te maa i noaa i te faatau ra.” (Mas. 31:27) Mai to tatou Atua Poiete, e ohipa noa anaˈe i roto i te taviniraa Kerisetiano. E haamaitaihia tatou taitahi ia tavini tatou i te Atua ma te aau atoa e e oaoa Iehova i te haamaitai i ta tatou taviniraa.—A taio i te Salamo 62:12.

17, 18. E nafea tatou e tiaturi atu â ˈi ia Iehova a pee ai i ta ˈna aratairaa? A horoa i te hoê hiˈoraa.

17 E nafea tatou e tiaturi atu â ˈi ia Iehova a rave ai i te mau ohipa no to tatou faaroo? A hiˈo na i te faatiaraa Bibilia no nia ia Iseraela a tomo ai ratou i te Fenua tǎpǔhia. Ua faaue Iehova i te mau tahuˈa ia amo i te afata faufaa i te anavai Ioridana. A tae ai râ i ǒ, ite aˈera te nunaa e ua maraa te faito o te pape no te ûa rahi. Ia aha te mau Iseraela? E puhapa anei ratou i te hiti pape a tiai atu ai tau hebedoma ia topa te faito o te anavai? Aita, ua tiaturi papu ratou ia Iehova e ua pee i ta ˈna aratairaa. Eaha te faahopearaa? Te na ô ra te faatiaraa e ‘i te rariraa te avae o te feia tahuˈa, tia noa ˈtura te pape i na uta maira e teitei noa aˈera te pueraa. Tia noa ihora te feia tahuˈa i ropu mau i Ioridana i nia i te repo mǎrô e hope roa aˈera te taata atoa te tae i te tahi pae Ioridana.’ (Ios. 3:12-17) A feruri na i to ratou huru a ite ai i tera pape puai ia mau! Ua puaihia te faaroo o te mau Iseraela ia Iehova no te mea ua tiaturi ratou i ta ˈna aratairaa.

E tiaturi anei oe ia Iehova mai to ˈna nunaa i te tau o Iosua? (A hiˈo i te paratarafa 17, 18)

18 Parau mau, aita Iehova e faatupu ra i tera mau semeio no ta ˈna mau tavini i teie nei mahana. Te haamaitai nei râ o ˈna i ta ratou e rave nei no to ratou faaroo. Maoti to te Atua varua moˈa, ua itoitohia ratou no te rave i ta Iehova i faaue: e poro i te poroi o te Basileia na te ao. Ei Ite rahi roa ˈˈe no Iehova, ua haapapu te Mesia ra o Iesu tei faatiahia i ta ˈna mau pǐpǐ e e turu o ˈna ia ratou i roto i teie ohipa faufaa: “E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ . . . tei pihai atoa iho vau ia outou, e tae noa ˈtu i te hopea o teie nei ao.” (Mat. 28:19, 20) Mea rahi te Ite no Iehova mamahu tei haapapu e ua tauturu te varua moˈa o te Atua ia ratou ia aparau i te taata o te tuhaa fenua.—A taio i te Salamo 119:46; Korinetia 2, 4:7.

19. Eaha te tiaturi papu noa ˈtu e e taotiaraa to oe?

19 Ua taotia-mau-hia te tahi mau taeae e tuahine i te pae tino no te maˈi aore ra te ruhiruhiaraa. Ia papu râ ia ratou e te taa ra i “te tumu o te aroha e o te Atua no ˈna anaˈe te mahanahana” te tupuraa o te Kerisetiano mau taitahi. (Kor. 2, 1:3) Te haafaufaa nei o ˈna i ta tatou e rave nei no te paturu i te mau ohipa taaihia i te Basileia. E rave anaˈe i tei maraa ia tatou ma te ore e haamoe e te ora noa nei tatou maoti na mua roa to tatou faaroo i te tusia taraehara o te Mesia.—Heb. 10:39.

20, 21. E nafea e faaite ai i to tatou tiaturi ia Iehova?

20 E titau ta tatou taviniraa ia horoa rahi i to tatou taime, itoito e ta tatou mau faufaa. Te hinaaro mau nei hoi tatou “e rave i te ohipa a te haapii evanelia.” (Tim. 2, 4:5) Te oaoa nei tatou i te na reira, te tauturuhia ra hoi vetahi ê ia noaa i te ite papu i te parau mau. (Tim. 1, 2:4) E faufaahia tatou i te pae varua a faahanahana ˈi e a arue ai i Iehova. (Mas. 10:22) E tauturu mai te reira ia tiaturi atu â i to tatou Atua Poiete.—Roma 8:35-39.

21 Mai ta tatou i hiˈopoa mai, e titauhia te tutavaraa rahi no te imi i ta Iehova aratairaa î i te paari. A turui ïa i nia ia Iehova na roto i te pure. A feruri maite mea nafea oia i te faatupuraa i to ˈna hinaaro i mutaa iho e e nafea oia e na reira ˈi a muri aˈe. E a tiaturi atu â ia Iehova maoti ta oe taviniraa. E vai ta Iehova mau haamanaˈoraa e a muri noa ˈtu. E ia pee oe i te reira, e ora oe e a muri noa ˈtu!