Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Taa-ê-raa o te tauturu ia oe

Taa-ê-raa o te tauturu ia oe

O Iesu te Orometua rahi roa ˈˈe i ora aˈenei i nia i te fenua, e ere anei? Mai ia ˈna, ua tamata atoa paha oe i te faaohipa i te mau uiraa e faahohoˈaraa a haapii ai i te tahi atu. Ua tapao anei râ oe e ua faataa ê pinepine o ˈna e piti manaˈo a haapii ai?

Mea rahi te taata e na reira nei a paraparau ai, o oe atoa paha. E parau paha oe, “Ua parauhia mai e ua para te meiˈa, mea pî noâ hoi teie.” Aore ra, “E haama hanoa o ˈna i na mua ˈˈe, i teie nei râ, mea paraparau roa ïa.”

I roto i teie mau tupuraa, e faahiti na mua oe i te hoê manaˈo a faataa ê atu ai i te reira i te tahi atu manaˈo maoti te mau parau mai teie: tera râ, teie râ, râ, area, area râ aore ra hoi. E nehenehe atoa e tuu i te tahi atu â manaˈo no te haapapu i te reira. E taa oioi ïa ia vetahi ê ta oe e parau ra.

Aita paha tera huru raveraa i te mea matauhia i roto i te tahi mau reo aore ra taˈere. Mea faufaa râ hoi. E pinepine te Bibilia i te faataa ê e piti manaˈo. Teie te tahi i faaohipahia e Iesu: “E ore hoi te taata nei e tutui i te lamepa a tuu ai i raro aˈe i te farii, ei nia i te vairaa.” “Aore au i haere mai e faaore [i te ture], e faatia râ.” “Ua faaroo hoi outou, e i parauhia mai te feia tahito ra e, Eiaha oe e faaturi. Te parau atu nei vau ia outou, O te hiˈo noa ˈtu i t[a] vetahi ê ra vahine . . .” “I parauhia mai i tahito ra, E aroha ˈtu oe i to taata-tupu, e e riri atu i to enemi. Te parau atu nei vau ia outou, E aroha ˈtu i to outou mau enemi.”—Mat. 5:15, 17, 27, 28, 38, 39.

E ite-atoa-hia te hoê â huru taa-ê-raa i roto i te tahi atu mau buka Bibilia. E taa maitai ïa ia oe te hoê haapiiraa aore ra e papu atu â ia oe e mea maitai aˈe te tahi huru raveraa. Mai te peu e e metua oe, a feruri na i teie taa-ê-raa: “Te feia metua ra, eiaha e faaooo atu i ta outou tamarii ia riri, e haapii ia ratou e ia paari ma te aˈo a te Fatu.” (Eph. 6:4) E nehenehe ta Paulo e papai noa: ‘E haapii i ta outou tamarii i roto i te aˈoraa a te Atua.’ E parau mau te reira e te î i te paari. Mea papu roa ˈtu â râ tera manaˈo a faahiti ai o ˈna i te hoê taa-ê-raa ma te parau ‘eiaha e faaooo atu, e haapii ia ratou e ia paari ma te aˈo a te Fatu.’

Ua papai Paulo i roto i tera noâ pene e ‘e ere hoi i te taata anaˈe ra ta tatou e to nei, o te mau varua iino i te reva nei.’ (Eph. 6:12) E tauturu te reira ia oe ia taa e e aroraa fifi mau ta oe. Aita oe e aro ra i te taata, i te mau varua iino râ.

E HUTI MAI I TE HAAPIIRAA

Mea rahi te irava i roto i te Ephesia i reira Paulo e faataa ê ai e piti manaˈo. Ma te hiˈopoa maite i te reira, e taa ˈtu â ia tatou i ta Paulo i hinaaro e haapii mai e tei titauhia ia rave.

I te tapura i te api na mua ˈtu, e ite oe i te tahi mau manaˈo i faataa-ê-hia i roto i te Ephesia pene 4 e te 5. E faufaahia oe a hiˈopoa ˈi i te reira e e oaoa ˈtoa. A taio ai i te taa-ê-raa taitahi, a feruri i to oe iho oraraa. A uiui: ‘Mai te aha to ˈu huru? Mai tera anei to ˈu huru i roto i teie huru tupuraa? No vetahi ê, tei teihea paeau vau?’ Ia ite oe e mea tia ia faaitoito oe i roto i te tahi tuhaa, a na reira. A faaohipa i ta oe i haapii mai.

E nehenehe atoa e faaohipa i tera tapura i roto i ta outou haamoriraa utuafare. E taio na mua te mau melo atoa o to utuafare i te mau taa-ê-raa. Ia oti, e faahiti hoê i te manaˈo matamua o te hoê taa-ê-raa e e tamata te tahi atu i te haamanaˈo i te haapiiraa o te piti o te manaˈo. E aparau maitai ïa outou no nia i te ravea e faaohipa ˈi i te piti o te manaˈo. E tauturu te reira i te feia apî e tei paari aˈe ia faaite noa i te hoê haerea tei au i te Kerisetiano i roto i te utuafare e i te tahi atu vahi.

Te haamanaˈo ra anei oe i te piti o te manaˈo o te taa-ê-raa?

A haafaufaa ˈtu â i te mau taa-ê-raa. E ite ohie ïa oe ihea te Bibilia e faaohipa ˈi i te hoê taa-ê-raa. E faufaa-atoa-hia oe i roto i ta oe taviniraa. Ei hiˈoraa, e parau paha oe i te hoê taata: “Mea rahi te taata e parau nei e e varua pohe ore to tatou. A hiˈo na i ta te Parau a te Atua e faaite ra i ǒ nei.” Aore ra i te hoê piahi Bibilia, e ui paha oe: “Mea rahi te taata i ǒ nei te tiaturi ra e o Iesu te Atua. Teie râ, eaha ta te Bibilia e parau maira? E eaha to oe manaˈo?”

Oia mau, e pinepine te Bibilia i te faataa ê e piti manaˈo. Te haapii e te tauturu mai ra te reira ia haere na to te Atua eˈa. E faaohipa atoa anaˈe i te reira no te tauturu ia vetahi ê ia ite i te parau mau Bibilia.