Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eiaha to outou huru feruriraa ia aueue vave!

Eiaha to outou huru feruriraa ia aueue vave!

‘Te hinaaro nei matou, e te mau taeae, ia ore to outou aau [aore ra huru feruriraa] ia aueue vave.’—TES. 2, 2:1, 2.

1, 2. No te aha mea rahi ai te parau haavare i teie mahana, e ihea e faaroohia ˈi te reira? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

 E PEU matauhia te parau haavare e te ohipa taviri i roto i teie nei ao. Eiaha tatou e maere. Te faaite maitai ra te Bibilia e mea aravihi Satani te Diabolo i te haavare i te taata e na ˈna e faatere ra i teie nei ao. (Tim. 1, 2:14; Ioa. 1, 5:19) Te rahi noa ˈtura to Satani riri a piri mai ai te hopea o teie nei ao ino. Ua ite hoi oia e “maa taime poto” to ˈna e toe nei. (Apo. 12:12) E faahiti atu â ïa te feia e pee ra i te Diabolo i te mau parau haavare, no nia iho â râ i te feia e paturu ra i te haamoriraa mau.

2 I te tahi taime, e faaroohia te mau parau e pariraa haavare no nia i te mau tavini a Iehova e ta ratou mau tiaturiraa i roto i te mau ravea haapurororaa parau. E faaohipahia te mau upoo parau o te mau vea, te mau porotarama afata teata e te mau api Internet no te haaparare i te mau parau haavare. Ei faahopearaa, vare noa ˈtura te tahi mau taata i te reira.

3. Eaha te tauturu mai ia ore e vare?

3 No te ore e vare i teie ravea a to tatou enemi no te haaparuparu ia tatou, te fanaˈo nei tatou i te Parau a te Atua, “mea maitai [hoi] ei faaiteraa hapa.” (Tim. 2, 3:16) Mea faufaa roa ia haapii mai i ta te aposetolo Paulo i papai no nia i te tahi mau Kerisetiano matamua i Tesalonia o tei vare ma te farii i te mea hape. Ua faaitoito o ˈna ia ratou ia ore to ratou huru feruriraa ia aueue vave. (Tes. 2, 2:1, 2) Eaha te haapii mai i te faaararaa î i te here a Paulo? E e nafea ia faaohipa i te reira i roto i to tatou oraraa?

FAAARARAA I TE TAIME AU

4. Mea nafea te mau Kerisetiano i Tesalonia i te faaararaahia i te taeraa mai o te mahana o Iehova? E o tatou?

4 I roto i ta ˈna rata matamua i te amuiraa i Tesalonia, ua faahiti Paulo i te “mahana o te Fatu” ra o Iehova. Aita o ˈna i hinaaro ia vai to ˈna mau taeae no ǒ i roto i te poiri a hitimahuta ˈtu ai ia tae mai tera mahana. Ua faaitoito ïa o ˈna ia ratou ei ‘tamarii no te maramarama’ ia ‘ara e ia haapao maitai.’ (A taio i te Tesalonia 1, 5:1-6.) I teie mahana, te tiai nei tatou ia haamouhia Babulonia rahi, te hau emepera o te ao atoa o te haapaoraa hape. E faaite te reira e ua haamata te mahana rahi o Iehova. Auaa râ, te maramarama noa ˈtura tatou i te tupuraa o ta Iehova opuaraa. Na roto atoa i te amuiraa, te fanaˈo tamau nei tatou i te mau haamanaˈoraa i te taime au o te tauturu maira ia vai ara. E haapao maite anaˈe i teie mau faaararaa tamau. E faaoti papu atu â ïa tatou e tavini i te Atua ma te haapii i te feruri.—Heb. 5:14.

Ua papai Paulo e piti rata o te horoa i te mau faaararaa i te taime au i te mau Kerisetiano (A hiˈo i te paratarafa 4, 5)

5, 6. (a) Eaha ta Paulo i parau i to Tesalonia i roto i te piti o ta ˈna rata? (b) Eaha ta te Atua e fatata i te rave na roto ia Iesu, e e eaha te uiui?

5 I roto i te piti o ta ˈna rata i te mau Kerisetiano i Tesalonia, ua faataa Paulo i te ati e itehia ia haava Iesu “i te feia aore i ite i te Atua, e tei ore i faaroo i te evanelia.” (Tes. 2, 1:6-8) Te faaite ra o ˈna i roto i te pene 2 e ua “hitimaue” vetahi i roto i te amuiraa no nia i te mahana o Iehova a tiaturi atu ai e ua fatata roa te reira. (A taio i te Tesalonia 2, 2:1, 2.) * E ite taotiahia to teie mau Kerisetiano matamua no nia i te tupuraa o ta Iehova opuaraa. Ta Paulo atoa ïa i faaite i muri aˈe no nia i te maramaramaraa i te mau parau tohu: “Te ite pae tahi nei tatou, e te tohu pae tahi nei. Ia tae râ i te mea tia mau ra, ei reira te mea pae tahi noa ra e faaorehia ˈi.” (Kor. 1, 13:9, 10) Teie râ, i fanaˈo na ratou i te mau faaararaa faaurua a Paulo, a te aposetolo Petero e a te tahi atu mau taeae faatavaihia taiva ore. E nehenehe ïa ratou e tapea i te faaroo puai.

6 No te faaafaro i te reira, ua faataa Paulo ma te faaurua e e itehia te hoê ohipa taiva rahi e te “taata hara” hou te mahana o Iehova. * I muri aˈe, i te taime ta ˈna i faaoti, e “haamou roa” te Fatu ra o Iesu i te taata atoa o tei haavarehia. No te aha? Ua faataa Paulo: “Aore ratou i farii i te parau mau ma te hinaaro.” (Tes. 2, 2:3, 8-10) Mea maitai ia uiui: ‘Mai te aha te rahi o to ˈu hinaaro i te parau mau? Te tuea ra anei to tatou maramaramaraa no teie nei i tei faataahia i roto i teie vea e i te tahi atu mau papai Bibilia piahia no te nunaa o te Atua na te ao?’

A MAITI I TO MAU HOA MA TE PAARI

7, 8. (a) I faaû na te mau Kerisetiano matamua i teihea mau fifi atâta? (b) Eaha te fifi atâta taa ê no te mau Kerisetiano mau i teie mahana?

7 E ere te mau apotata e ta ratou mau haapiiraa anaˈe te fifi atâta ta te mau Kerisetiano e faaû. Ua papai Paulo ia Timoteo e “o te nounou moni hoi te tumu o te mau ino atoa nei.” Ua faataa te aposetolo e ua atea ê roa vetahi i te faaroo i te titau-noa-raa i te reira e ua oto rahi roa ratou. (Tim. 1, 6:10) E fifi atâta atoa “ta te tino e rave nei.”—Gal. 5:19-21.

8 No reira Paulo i faaara maitai ai i to Tesalonia no nia i te fifi atâta no ǒ mai i tera mau taata ta ˈna e pii ra i te tahi atu vahi, te mau “aposetolo haavare.” E faahiti ratou i te “parau piˈo, ia peehia ratou e te pǐpǐ.” (Kor. 2, 11:4, 13; Ohi. 20:30) I muri aˈe, ua haapopou Iesu i te amuiraa i Ephesia no te mea aita ratou i “au i te feia iino.” Ua faaite to Ephesia e e aposetolo hape e e taata haavare taua mau taata ra. (Apo. 2:2) I roto i te piti o ta ˈna rata i to Tesalonia, ua faaue atu Paulo: “Te aˈo atu nei hoi matou ia outou, e te mau taeae, i te iˈoa o to tatou Fatu o Iesu Mesia ra, e faataa ê mai outou i te mau taeae haerea tia ore atoa.” I muri iho, ua faahiti maitai o ˈna i te mau Kerisetiano o te “ore e rave i te ohipa.” (Tes. 2, 3:6, 10) Mai te peu e i hiˈohia na tera mau Kerisetiano ei taeae haerea tia ore, eaha ˈtu â ïa te mau Kerisetiano tei topa i roto i te ohipa apotata! I tera tau, mea atâta mau ia amuimui atu i tera mau taata e mea faufaa ia ape ia ratou. Hoê â huru i teie mahana!—Mas. 13:20.

9. No te aha ia vai ara ˈi ia haamata te hoê taata i te uiui haere no nia i ta te Bibilia e ore e faataa ra aore ra i te faaino i te faanahonahoraa a Iehova?

9 Fatata roa te ati rahi e te hopea o teie nei ao ino. Mea faufaa roa ˈtu â ïa te mau faaararaa faaurua horoahia i te mau Kerisetiano matamua. Aita roa ˈtu tatou e hinaaro ra e ‘haafaufaa ore’ i te hamani maitai rahi o Iehova a ere atu ai i te ora mure ore i te raˈi aore ra i te fenua. (Kor. 2, 6:1) E ara anaˈe ia tamata te hoê taata o te haere ra i te mau putuputuraa i te turai ia tatou ia uiui haere no nia i ta te Bibilia e ore e faataa ra aore ra ia faaino i te mau matahiapo e te tahi atu mau tavini a te Atua.—Tes. 2, 3:13-15.

“TAPEA MAITE I TE PARAU I TUUHIA”

10. Ua faaitoitohia te mau Kerisetiano i Tesalonia ia pee i teihea mau “parau i tuuhia”?

10 Ua faaitoito Paulo i to ˈna mau taeae i Tesalonia ia mau maite e ia rave maite i ta ratou i haapii na. (A taio i te Tesalonia 2, 2:15.) Eaha te mau “parau i tuuhia” tei haapiihia ˈtu? E ere tera no ǒ mai i te haapaoraa hape e tei paturuhia na mai te huru ra e no roto mai te reira i te mau Papai. Te faahiti nei râ Paulo i te mau haapiiraa ta ˈna e ta vetahi ê i fanaˈo no ǒ mai ia Iesu. Oia atoa te haapiiraa ta te Atua i turai ia ˈna ia faaite. Tei roto te rahiraa i te mau Papai faaurua i teie nei. Ua haapopou Paulo i to ˈna mau taeae o te amuiraa i Korinetia. No te aha? Teie ta ˈna i papai: “I manaˈo mai [outou] ia ˈu i te mau mea atoa nei, e te tapea na outou i te poroi ta ˈu i tuu atu ia outou na.” (Kor. 1, 11:2) No ǒ mai tera mau haapiiraa i te hoê tumu papu e nehenehe e tiaturihia.

11. Eaha te tupu i nia i te feia e vare?

11 A papai ai i te mau Hebera, ua faataa Paulo e piti haerea e ere ai te hoê Kerisetiano i te faaroo a ore atu ai e mau maite. (A taio i te Hebera 2:1; 3:12.) Ua faahiti Paulo i te ‘mairiraa,’ aore ra te painuraa, e te “faarueraa.” Ia painu te hoê poti, eita te reira e ite-oioi-hia. E atea riirii noa râ te poti. E nehenehe atoa râ te hoê taata e faaoti e faarue i te tahatai ma te turai i to ˈna poti i tai. Te faahohoˈa maitai ra teie na haerea i te feia o tei vare, a ore atu ai ratou e tiaturi faahou i te parau mau.

12. Eaha te mau ohipa i teie mahana o te nehenehe e haafifi i to tatou mau taairaa e o Iehova?

12 Tera paha tei tupu no vetahi i Tesalonia. E i teie mahana? Mea rahi te ohipa haapau taime, mai te faahoaraa i nia i te Internet, te taioraa e te pahonoraa i te mau poroi roro uira, te mau faaanaanataeraa aore ra te imi-noa-raa eaha te parau apî o te mau tuaro. E nehenehe teie mau ohipa e haafariu ê i te hoê Kerisetiano a iti roa mai ai to ˈna itoito. Eaha te faahopearaa? Aita to ˈna e taime faahou no te pure ma te aau rotahi, te haapii i te Bibilia, te haere i te mau putuputuraa e te poro i te parau apî maitai. Eaha ïa te rave ia ore to tatou huru feruriraa ia aueue vave?

PARURURAA NO TE ORE E AUEUE

13. Mai tei tohuhia, eaha te haerea o te taata e rave rahi, e ia aha ia ore to tatou faaroo ia paruparu?

13 Mea faufaa roa ia haamanaˈo i te tau ta tatou e ora nei e i te faahopearaa ia amuimui atu i te feia o te ore e farii e te ora nei tatou i “te mau mahana hopea.” Ua papai te aposetolo Petero no nia i taua tau ra: “E itea mai . . . te feia tâhitohito, i te haapaoraa i to ratou iho hinaaro, e te parauraa mai e, Teihea te haerea mai no ˈna i parauhia ra? te vai noa nei â hoi te mau mea atoa mai te taotoraa mai â o te feia metua ra, mai te hamaniraa mai â i te matamua.” (Pet. 2, 3:3, 4) E tauturu mai ta tatou taioraa Bibilia i te mahana atoa e te haapii-tamau-raa i te reira ia haamanaˈo e ia vai ara e te ora nei tatou i “te mau mahana hopea.” Mea maoro i teie nei te ohipa apotata tei tohuhia i te faraa mai e te tamau noa ra i teie nei mahana. Te vai noa ra te “taata hara” o te patoi noa nei i te mau tavini a Iehova. Eiaha roa ˈtu ïa tatou e haamoe e fatata roa te mahana o Iehova.—Zeph. 1:7.

E tauturu mai te faaineine-maitai-raa e te pororaa ia ore to tatou huru feruriraa ia aueue vave (A hiˈo i te paratarafa 14, 15)

14. E nafea te haa-noa-raa i roto i te taviniraa a te Atua e paruru mai ai?

14 Te ravea matamua no te vai ara e ia ore to tatou huru feruriraa ia aueue vave, o te poro-tamau-raa ïa i te parau apî maitai o te Basileia. Teie te faaueraa ta Iesu, te Upoo o te amuiraa, i horoa i ta ˈna mau pǐpǐ: e faariro i te taata o te mau nunaa atoa ei pǐpǐ ma te haapii atu ia ratou ia rave i te mau mea atoa ta ˈna i parau. E aˈoraa teie o te paruru ia ratou. (Mat. 28:19, 20) E poro anaˈe ïa ma te itoito rahi. A feruri na i to mau taeae i Tesalonia. E oaoa anei ratou i te poro e i te haapii i te tahi atu ma te faatia ture noa e ma te haumani? A haamanaˈo i ta Paulo i parau atu: “Eiaha e tinai i te [v]arua ra. Eiaha e haapao ino i te aˈoraa.” (Tes. 1, 5:19, 20) E parau tohu faahiahia mau ta tatou e hiˈopoa e e faaite i te tahi atu!

15. Eaha te nehenehe e hiˈopoa i te haamoriraa utuafare?

15 E hinaaro tatou e tauturu i to tatou utuafare ia aravihi atu â i roto i te pororaa. Mea rahi te taeae e tuahine te na reira nei ma te faataa i te hoê tuhaa o ta ratou haamoriraa utuafare no te taviniraa, peneiaˈe no te faaineine i te mau hoˈiraa e farerei. Eaha te parau i te taata tei faaite i te anaanatae i te parau mau? E nafea ia hinaaro o ˈna e haapii atu â? Afea mea au aˈe ai ia hoˈi e hiˈo ia ˈna? Mea rahi atoa te Kerisetiano e faataa nei i te tahi taime i te haamoriraa utuafare no te faaineine i te mau putuputuraa. E ite ïa ratou eaha te hiˈopoahia. E nehenehe anei oe e faaineine atu â ia oe no te horoa i te pahonoraa? E haapuai te reira i to faaroo a ore atu ai to huru feruriraa e aueue. (Sal. 35:18) E tauturu mai te apitiraa i te haamoriraa utuafare ia patoi i te mau manaˈo feaa e ia ore e uiui haere no nia i ta te Bibilia e ore e faataa ra.

16. Eaha te faaitoito ra i te mau Kerisetiano faatavaihia ia ore to ratou huru feruriraa ia aueue?

16 Ua haamaitai Iehova i to ˈna nunaa i te roaraa o te mau matahiti ma te haamaramarama roa ˈtu â ia ratou no nia i te parau tohu Bibilia. E feruri maite anaˈe i te reira, e haafaufaa ïa tatou i te haamaitairaa faahiahia e tiai ra ia tatou. Te tiaturi nei te mau Kerisetiano faatavaihia e haere i te Mesia ra i nia i te raˈi. Auê ïa faaitoitoraa no ratou ia ore to ratou huru feruriraa ia aueue! E tano atoa ta Paulo i papai i to Tesalonia no te mau Kerisetiano faatavaihia i teie mahana: “Ia haamaitai ra matou i te Atua ia outou eiaha ia faaea e tia ˈi, e te mau taeae herehia e te Fatu ra, no te mea ua maitihia outou [ma] te haamaitai a te [v]arua e te faaroo i te parau mau.”—Tes. 2, 2:13.

17. Eaha te faaitoitoraa e itehia ra i roto i te Tesalonia 2, 3:1-5?

17 E no te mau Kerisetiano e tiai ru nei e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua? Ia tutava ratou i te tapea i te hoê huru feruriraa o te ore e aueue vave. Tera atoa anei to oe tiaturiraa? A haamanaˈo i te faaitoitoraa î i te here a Paulo i te mau Kerisetiano faatavaihia i Tesalonia. (A taio i te Tesalonia 2, 3:1-5.) E faaite anaˈe i te mauruuru no teie mau manaˈo hohonu î i te here. E faaararaa faufaa mau to roto i na rata i to Tesalonia no nia i te uiui-haere-raa no nia i ta te Bibilia e ore e faataa ra aore ra te tiaturiraa i te mau manaˈo feaa. Fatata roa te hopea, e faaararaa faufaa roa ïa teie no te mau Kerisetiano i teie mahana.

^ Tesalonia 2, 2:1, 2: “Te hinaaro nei râ matou, e te mau taeae, i te parau i te taeraa mai o to tatou Fatu o Iesu Mesia ra, e to tatou haaputuputuraa i pihai iho ia ˈna ra, ia ore to outou aau ia aueue vave, ia ore ia hitimaue, i te hoê varua ˈtu, e te parau, e te leta, mai te mea e no ǒ nei atu ia matou nei, e mai te mea hoi e ua fatata roa te mahana o [“Iehova,” Traduction du monde nouveau].”

^ Ia au i te Ohipa 20:29, 30, ua faaite Paulo e “e tia mai hoi te taata” i roto i te mau amuiraa Kerisetiano o te “parau mai i te parau piˈo, ia peehia ratou e te pǐpǐ.” Te haapapu ra te tuatapaparaa e ua faataa-ê-hia iho â te upoo faatere faaroo i te feia faaroo. Mai te senekele toru i muri aˈe i te Mesia, ua ite-maitai-hia te “taata hara” i roto i te pǔpǔ o te upoo faatere haapaoraa a te Amuiraa faaroo Kerisetiano.—A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Fepuare 1990, api 3-7.