Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘E riro te reira ei haamanaˈoraa no outou’

‘E riro te reira ei haamanaˈoraa no outou’

“E riro taua mahana nei ei manaˈoraa no outou; e e haapao outou i te reira ei mahana oroa na Iehova.”—EXO. 12:14.

1, 2. Eaha te oroa matahiti ta te mau Kerisetiano atoa e haafaufaa roa ra, e no te aha?

 EAHA ta oe e manaˈo a faaroo ai i te parau “oroa matahiti”? E manaˈo paha te hoê taata faaipoipo i te oroa matahiti o to ˈna faaipoiporaa. No vetahi ê, o te taio mahana paha e haamanaˈohia ˈi te hoê tupuraa faufaa, mai te mahana i tiamâ ˈi to ratou fenua. Ua ite râ anei oe eaha te oroa te faatupuhia ra e te hoê nunaa a 3 500 tiahapa matahiti i teie nei?

2 O te Pasa tera oroa. Ua tapao te reira i te tiamâraa o Iseraela i tahito i te faatîtîraa i Aiphiti. Mea faufaa teie oroa no oe. No te aha? Ua taaihia hoi te reira i te tahi mau tuhaa faufaa o to oraraa. E manaˈo paha oe, ‘Na te mau ati Iuda i faatupu i te Pasa. E ere au i te ati Iuda. No te aha ïa vau e anaanatae ai i tera oroa matahiti?’ E itehia te pahonoraa i roto i teie mau parau faufaa mau: “O te Mesia hoi ta tatou pasa, i taparahihia ïa na tatou.” (Kor. 1, 5:7) No te taa i te faufaaraa o teie parau mau, e titauhia ia ite atu â no nia i te Pasa ati Iuda. Oia atoa ia hiˈopoa i te reira ia au i te hoê faaueraa horoahia i te mau Kerisetiano atoa.

NO TE AHA I FAATUPUHIA ˈI TE PASA?

3, 4. Eaha tei tupu hou te Pasa matamua?

3 E hanere mirioni taata na te ao e ere i te ati Iuda. Ua ite rii râ ratou i tei tupu hou te Pasa matamua. Peneiaˈe ua taio ratou i te reira i roto i te buka Bibilia o te Exodo, ua faaroo i te faatiaraa o teie aamu aore ra ua mataitai i te hoê hohoˈa teata no nia i tera tupuraa.

4 E rave rahi matahiti to Aiphiti faatîtîraa i te mau Iseraela. Tono aˈera Iehova ia Mose e i to ˈna taeae o Aarona no te ani ia Pharao ia faatiamâ i to ˈNa nunaa. Aita râ teie Pharao teoteo i tuu ia ratou. Tairi aˈera Iehova i tera fenua i na ati ino mau hoê ahuru. I te ati hopea, ua haapohehia te mau tamarii matahiapo Aiphiti. I reira noa Pharao i te tuuraa i te mau Iseraela.—Exo. 1:11; 3:9, 10; 5:1, 2; 11:1, 5.

5. Ia aha te mau Iseraela hou ratou a faatiamâhia ˈi? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

5 Ia aha râ te mau Iseraela hou ratou a faatiamâhia ˈi? Tei te tau uaaraa tiare tatou o te matahiti 1513 hou te Mesia, i te avaˈe Hebera no Abiba tei parauhia i muri aˈe Nisana. * Ua parau te Atua i te mau Iseraela ia haamata i te faaineine ia ratou i te 10 no Nisana no te hoê tupuraa i te taperaa mahana o te 14 no Nisana. No te aha i te taperaa mahana? E taio hoi te mau Hebera i te mahana mai te hoê taperaa mahana i te tahi atu. I te 14 no Nisana, e mea tia ia tupai te utuafare taitahi i te hoê mamoe oni (aore ra te hoê puaaniho) a parai atu ai i to ˈna toto i nia i na pou opani e te teˈa i nia aˈe o te fare. (Exo. 12:3-7, 22, 23) E amu te utuafare i te hoê pinia mamoe tunu-paa-hia, te pane faahopue-ore-hia e te raau rii avaava. E haere te melahi a te Atua na rotopu i te fenua e e haapohe i te mau tamarii matahiapo Aiphiti. Area râ te mau Iseraela faaroo, e paruruhia ïa ratou e e tiamâ mai.—Exo. 12:8-13, 29-32.

6. No te aha te mau Iseraela i tamau noa ˈi i te faatupu i te Pasa i muri aˈe?

6 Tera iho â tei tupu. E mea tia ia haamanaˈo Iseraela i to ratou tiamâraa mai ia Aiphiti. Ua parau te Atua ia ratou: “E riro taua mahana nei ei manaˈoraa no outou; e e haapao outou i te reira ei mahana oroa na Iehova; e hope roa ˈˈe to outou mau ui atoa ra, ei oroa ta outou i te reira mahana ei haapaoraa tamau ïa.” I muri iho i te oroa Pasa i te 14 no Nisana, i faatupuhia na te hoê oroa e hitu mahana. E nehenehe râ te iˈoa Pasa e faaohipahia no na vau mahana oroa. (Exo. 12:14-17; Luka 22:1; Ioa. 18:28; 19:14) Hoê teie o te mau mahana oroa tei faauehia i te mau Hebera ia faatupu i te matahiti taitahi.—Par. 2, 8:13.

7. Eaha ta Iesu i haamau i ta ˈna Pasa hopea e ta ˈna mau aposetolo?

7 Ei ati Iuda i raro aˈe i te ture a Mose, ua faatupu Iesu e ta ˈna mau aposetolo i te Pasa. (Mat. 26:17-19) I ta ratou Pasa hopea, ua haamau Iesu i te hoê tupuraa apî ta ta ˈna mau pǐpǐ e pee i te matahiti taitahi: te Amuraa maa a te Fatu. Afea râ ratou e faatupu ai i te reira?

AFEA E FAATUPU AI I TE AMURAA MAA A TE FATU?

8. Eaha te uiraa e hiti mai paha no nia i te Pasa e te Amuraa maa a te Fatu?

8 Ua horoa Iesu i te mau faaueraa no te Amuraa maa a te Fatu i muri noa ˈˈe i te faatupuraa i te Pasa e ta ˈna mau aposetolo. E faatupuhia ïa te reira i te hoê â mahana. Teie râ, ua tapao paha oe i nia i te tarena e mea taa ê te taio mahana o te Pasa ati Iuda i te taio mahana e haamanaˈo ai tatou i te poheraa o Iesu. No te aha teie taa-ê-raa? E tauturu mai ta te Atua faaueraa i te mau Iseraela ia pahono i teie uiraa. Ua parau te Atua i te nunaa ia tupai i te pinia mamoe i te 14 no Nisana e i teihea taime.—A taio i te Exodo 12:5, 6.

9. Ia au i te Exodo 12:6, afea e tupaihia ˈi te pinia mamoe o te Pasa? (A hiˈo atoa i te tumu parau tarenihia  “Teihea taime o te mahana?”)

9 Ia au i te Exodo 12:6, e tupaihia te pinia mamoe “i te ahiahi.” Te faaohipa nei te tahi mau Bibilia, mai te Tanakh ati Iuda, i te parau “i te marumarupo.” Area te tahi atu, “i te toparaa mahana” ïa. E tupaihia ïa te pinia mamoe a haamata ˈi te 14 no Nisana, oia hoi i muri iho i te toparaa mahana e a maramarama noa ˈi.

10. (a) No vetahi, afea te pinia mamoe i tupaihia ˈi? (b) Eaha râ te uiraa e hiti mai?

10 I muri aˈe, ua manaˈo te tahi mau ati Iuda e i titauhia na e rave rahi hora no te tupai i te mau pinia mamoe atoa tei afaihia i te hiero. Ua manaˈo ïa ratou e te faahiti ra te Exodo 12:6 i te hopea o te 14 no Nisana, oia hoi mai te taperaa mahana i te toparaa mahana o te 14 no Nisana. Teie râ, mai te peu e i tupaihia na te mau pinia mamoe i tera taime, afea te mau Iseraela e amu ai i te Pasa? Ia au i te orometua Jonathan Klawans, e amu ratou i te reira i te 15 no Nisana. Ua parau râ o ˈna e aita te reira i faahitihia e te buka Bibilia o te Exodo. Aita atoa te mau papai a te mau rabi e faaite ra mea nafea te Pasa i te faatupuraahia hou a haamouhia ˈi te hiero i te matahiti 70.

11. (a) Eaha ta Iesu i faaruru i te mahana o te oroa Pasa i te matahiti 33? (b) No te aha te 15 no Nisana 33 i parauhia ˈi te hoê Sabati “rahi”? (A hiˈo i te nota i raro i te api.)

11 Afea ïa te Pasa i te faatupuraahia i te matahiti 33? I te mahana hou te Pasa, oia hoi i te 13 no Nisana, ua parau Iesu ia Petero e Ioane: “A haere, a faanahonaho i te pasa ia amu tatou.” (Luka 22:7, 8) E i te 14 no Nisana, te Mahana maha ïa i muri aˈe i te toparaa mahana, ua amu Iesu i te Pasa e ta ˈna mau aposetolo. I muri iho, ua horoa ˈtu Iesu i te mau faaueraa no te Amuraa maa a te Fatu. (Luka 22:14, 15) I tera po, ua tapeahia e ua haavahia Iesu. Ua patitihia o ˈna i nia i te pou a fatata ˈi te hora 12 i te avatea i te 14 no Nisana e ua pohe i tera iho â taperaa mahana. (Ioa. 19:14) ‘Ua taparahihia ïa te Mesia, ta tatou pasa,’ i te hoê â mahana i tupaihia ˈi te pinia mamoe o te Pasa. (Kor. 1, 5:7; 11:23; Mat. 26:2) E ua hunahia Iesu hou a haamata ˈi te 15 no Nisana. *Lev. 23:5-7; Luka 23:54.

TE HOÊ HAAMANAˈORAA FAUFAA NO OE

12, 13. Mea nafea te mau tamarii ati Iuda i faufaahia ˈi i te Pasa?

12 I te Pasa matamua i Aiphiti, ua faaue te Atua i te mau Iseraela ia faatupu i te reira i te mau matahiti atoa “e a muri noa ˈtu.” I tera oroa matahiti, e uiui te mau tamarii i to ratou metua no nia i te auraa o te reira. (A taio i te Exodo 12:24-27; Deut. 6:20-23) E riro ïa te Pasa ei ‘haamanaˈoraa’ e huti atoa ˈi te mau tamarii i te haapiiraa.—Exo. 12:14.

13 Mai tera i tera uˈi, e huti mai te mau tamarii i te haapiiraa faufaa i to ratou mau metua. Teie hoê: e paruru Iehova i ta ˈna mau tavini. E ite ratou e te vai mau ra te Atua ora ra o Iehova, te haapao ra oia i to ˈna nunaa e te ohipa ra no to ratou maitai. Ta ˈna ïa i faaite i to ˈna parururaa i te mau tamarii matahiapo Iseraela “a tairi ai oia i to Aiphiti.”

14. Eaha ta te mau metua Kerisetiano e nehenehe e haapii i ta ratou tamarii no nia i te Pasa?

14 Eita te mau metua Kerisetiano e faatia i te auraa o te Pasa i te mau matahiti atoa i ta ratou tamarii. Teie râ, te haapii ra anei oe ia ratou e te paruru ra te Atua i to ˈna nunaa? Te faaite ra anei oe ia ratou i to oe tiaturi papu e te paruru noa ra Iehova i to ˈna nunaa? (Sal. 27:11; Isa. 12:2) Te na reira ra anei oe maoti te hoê aparauraa au maitai? E tauturu teie haapiiraa i to utuafare ia tiaturi atu â ia Iehova.

Eaha te mau haapiiraa no nia i te Pasa ta oe e nehenehe e haapii i ta oe mau tamarii? (A hiˈo i te paratarafa 14)

15, 16. Eaha ta te faatiaraa o te Pasa e o te Exodo e haapii maira no nia ia Iehova?

15 Eaha ˈtu â ta te Pasa e haapii maira no nia ia Iehova? E nehenehe ta Iehova e paruru i to ˈna nunaa, oia atoa râ e faaora ia ratou. Ta ˈna ïa i rave a ‘aratai ai ia ratou mai Aiphiti mai.’ A feruri na: Ua arataihia ratou e te hoê pou ata i te ao e te hoê pou auahi i te po. Ua na roto atu ratou i te miti Uteute tei faataa-ê-hia. E au ra ïa e e patu pape teitei mau tei to ratou pae aui e atau. A tapae ai i te tahi atu paeau, ua ite ratou i te miti ia tapoi i te nuu Aiphiti. Arue ihora te mau Iseraela ia Iehova tei faaora ia ratou a himene atu ai: “E himene au ia Iehova . . . O te puaahorofenua e o tei parahi i nia iho tei hurihia e ana i raro i te tai. O Iehova to ˈu puai, e ta ˈu arueraa, e ua riro oia ei ora no ˈu.”—Exo. 13:14, 21, 22; 15:1, 2; Sal. 136:11-15.

16 Mai te peu e tamarii ta oe, te tauturu ra anei oe ia ratou ia tiaturi ia Iehova ei Atua Faaora? Te ite ra anei ratou i roto i ta oe mau parau e faaotiraa e te tiaturi ra oe ia Iehova? Peneiaˈe i roto i ta outou haamoriraa utuafare e nehenehe outou e aparau no nia i ta tatou i taio i roto i te Exodo pene 12-15 e e faataa mea nafea Iehova i te faaoraraa i to ˈna nunaa. I te tahi atu taime, e nehenehe outou e hiˈopoa i te Ohipa 7:30-36 aore ra te Daniela 3:16-18, 26-28. Ia papu i te feia apî e i te feia paari e e ere noa Iehova i te hoê Atua Faaora no tahito ra. E faaora o ˈna ia tatou mai ia ˈna i faaora i to ˈna nunaa i te tau o Mose.—A taio i te Tesalonia 1, 1:9, 10.

EI HAAMANAˈORAA NO TATOU

17, 18. Eaha ta tatou e manaˈo a feruri ai i te tumu i faaohipahia ˈi te toto i te Pasa matamua?

17 Aita te mau Kerisetiano mau e faatupu ra i te Pasa ati Iuda. No roto mai tera faaueraa i te ture a Mose e aita tatou e pee faahou ra i te reira. (Roma 10:4; Kol. 2:13-16) Te faatupu nei râ tatou i te tahi atu oroa faufaa mau: te poheraa o te Tamaiti a te Atua. Mea rahi râ te nehenehe e haapii mai i te tahi atu mau tuhaa o te Pasa tei haamauhia i Aiphiti.

18 Na te toto o te pinia mamoe tei paraihia i nia i na pou opani e i te teˈa i nia aˈe i faaora i te tamarii matahiapo. Aita tatou e pûpû faahou nei i te mau tusia animara, i te Pasa aore ra i te tahi atu tupuraa. Maoti râ te hoê tusia maitai aˈe e ora ˈi tatou e a muri noa ˈtu. Ua faahiti te aposetolo Paulo i te parau o te “feia matahiapo ra, tei papaihia te iˈoa i te ao ra.” E ora teie mau Kerisetiano faatavaihia maoti “te toto pîpî,” oia hoi te toto o Iesu. (Heb. 12:23, 24) Maoti noa ˈtoa tera toto e tiaturi ai te mau Kerisetiano e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua. Ia haamanaˈo tamau ratou i teie haapapuraa: “No ˈna i noaa ˈi te ora ia tatou i to ˈna ra toto, i te hara i faaorehia nei no te rahi o to ˈna ra aroha mau.”—Eph. 1:7.

19. (a) Eaha tei ore i ravehia i nia i te pinia mamoe o te Pasa? (b) E nafea te reira e tauturu mai ai ia tiaturi atu â i te parau tohu?

19 I te Pasa, aita te mau Iseraela i ofati i te tahi noa ˈˈe ivi o te pinia mamoe i tupaihia. (Exo. 12:46; Num. 9:11, 12) Hoê â atoa anei no “te Arenio a te Atua” tei haere mai no te horoa i te hoo? (Ioa. 1:29) Ua patitihia o ˈna i nia i te pou i ropu i na taata ohipa ino. Ua ani te mau ati Iuda ia Pilato ia ofatihia te mau ivi o tei patitihia. E pohe oioi ïa ratou e e tatarahia to ratou tino mai nia mai i te pou hou te 15 no Nisana, e Sabati rahi hoi. Ta te mau faehau iho â i rave i nia i na avae o na taata ohipa ino. “Ia tae râ ratou ia Iesu ra, ite aˈera e ua pohe oia, aita aˈera ratou i ofati i tana avae.” (Ioa. 19:31-34) Te tuati ra ïa te reira i tei ravehia i nia i te pinia mamoe o te Pasa o tei riro ei “ata” no tei tupu i te 14 no Nisana 33. (Heb. 10:1) Ua tupu iho â te mau parau o te Salamo 34:20. Aita anei te reira e tauturu mai ra ia tiaturi atu â i te parau tohu?

20. Eaha te hoê taa-ê-raa faufaa i rotopu i te Pasa e te Amuraa maa a te Fatu?

20 E taa-ê-raa râ to te Pasa e te Amuraa maa a te Fatu. Aita te Pasa i faaite atea i ta te Mesia i parau i ta ˈna mau pǐpǐ ia rave no te haamanaˈo i to ˈna poheraa. Ei hiˈoraa, i Aiphiti, i amu na te mau Iseraela i te iˈo o te pinia mamoe eiaha râ to ˈna toto. Area o Iesu, ua parau o ˈna i ta ˈna mau pǐpǐ e e rave te feia e faatere e o ˈna “i te basileia o te Atua” i te pane e te uaina ei taipe o to ˈna tino e toto. E hiˈopoa ˈtu â tatou i te reira i to muri nei tumu parau.—Mar. 14:22-25.

21. No te aha mea faufaa ˈi ia ite eaha te Pasa?

21 E tupuraa faufaa iho â te Pasa ta te Atua i faaue i te mau Iseraela ia rave. Mea rahi atoa ta tatou taitahi e nehenehe e haapii mai. Ua riro te Pasa ei ‘haamanaˈoraa’ no te mau ati Iuda. I te mea râ e tei roto te reira i te mau Papai faaurua a te Atua, mea faufaa no tatou te mau Kerisetiano ia ite eaha tera oroa e ia huti mai i te tahi mau haapiiraa faufaa.—Tim. 2, 3:16.

^ O Abiba te avaˈe matamua i roto i te tarena Hebera. Ua taui râ te reira i muri aˈe ei Nisana i to te mau Iseraela hoˈiraa mai mai te faatîtîraa i Babulonia. E faaohipahia Nisana i roto i teie tumu parau.

^ Ua haamata te 15 no Nisana i te toparaa mahana. O te mahana matamua ïa o te Oroa maa faahopue-ore-hia. E Sabati te reira. I te mea e i te matahiti 33 ua topa te 15 no Nisana i te Sabati tahebedoma (mai te Mahana pae ahiahi i te Mahana maa ahiahi), ua parauhia tera mahana te hoê Sabati “rahi.”—A taio i te Ioane 19:31, 42.