Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E rave anei oe i te mau haapaeraa no te Basileia?

E rave anei oe i te mau haapaeraa no te Basileia?

“O te taata horoa noa hoi ta te Atua e hinaaro.”—KOR. 2, 9:7.

1. Te rave nei te rahiraa o te taata i teihea mau haapaeraa, e no te aha?

 E RAVE te taata i te mau haapaeraa no te mau mea faufaa no ratou. Te horoa nei te mau metua i to ratou taime, puai e ta ratou moni no te maitai o ta ratou tamarii. Te faaineine nei te mau maona apî ia ratou e rave rahi hora i te mau mahana atoa no te tia ˈtu no to ratou fenua i te Heiva tuaro nui. Area to ratou mau hoa, te hauti ra ïa e te arearea nei. Ua rave atoa Iesu i te mau haapaeraa no te mau mea faufaa no ˈna. Aita oia i imi i te oraraa fanaˈo e i fanau i te tamarii. Ua turu râ oia na mua roa i te mau ohipa taaihia i te Basileia. (Mat. 4:17; Luka 9:58) Te rave atoa nei ta ˈna mau pǐpǐ i te mau haapaeraa no te turu i te Basileia o te Atua. Tera hoi te mea faufaa aˈe no ratou. (Mat. 4:18-22; 19:27) E ui anaˈe ïa, ‘Eaha te mea faufaa aˈe i roto i to ˈu oraraa?’

2. (a) Eaha te mau haapaeraa faufaa roa no te mau Kerisetiano mau atoa? (b) Eaha te mau haapaeraa hau ta vetahi e rave nei?

2 E titauhia ia rave te mau Kerisetiano mau atoa i te tahi mau haapaeraa. Mea faufaa te reira no te faatupu e no te tapea i te taairaa maitai e o Iehova. Teie te mau haapaeraa e mea tia ia rave tatou: te horoaraa i to tatou taime e puai no te pure, te taioraa Bibilia, te haamoriraa utuafare, te mau putuputuraa e te pororaa. * (Ios. 1:8; Mat. 28:19, 20; Heb. 10:24, 25) Maoti ta tatou mau tutavaraa e te haamaitairaa a Iehova, te vitiviti noa ˈtura te ohipa pororaa e te rahi noa ˈtura te taata e haere ra i “te mouˈa ra o te fare o Iehova.” (Isa. 2:2) No te turu i te Basileia, mea rahi te rave nei i te mau haapaeraa no te tavini i te Betela, no te apiti i te paturaa i te mau Piha a te Basileia e Piha tairururaa, no te faanaho i te mau tairururaa aore ra no te tauturu i te feia tei roohia i te ati natura. Aita e titauhia ra ia rave i teie mau haapaeraa hau no te fanaˈo i te ora. Mea faufaa râ te reira no te turu i te Basileia o te Atua.

3. (a) Eaha ta tatou e ite a rave ai i te mau haapaeraa no te Basileia? (b) Eaha te uiui?

3 Mea faufaa roa ˈtu â i teie nei ia turu maite i te Basileia. Auê tatou i te oaoa a ite ai i te taata e rave rahi ia rave i te mau haapaeraa no Iehova! (A taio i te Salamo 54:6.) E na reira atoa anaˈe a tiai ai ia tae mai te Basileia o te Atua, e oaoa rahi tatou. (Deut. 16:15; Ohi. 20:35) E hiˈopoa maite anaˈe ïa ia tatou iho. Te vai ra anei te tuhaa i reira tatou e nehenehe ai e rave hau atu â haapaeraa no te Basileia? Te aha ra tatou i to tatou taime, puai, aravihi e ta tatou moni? Ia ara tatou i te aha a rave ai i te mau haapaeraa? E hiˈopoa anaˈe i te hoê hiˈoraa te nehenehe e pee no nia i te mau tusia horoa noa. E tauturu mai te reira ia oaoa ˈtu â.

TE MAU TUSIA I ISERAELA I TAHITO

4. Mea nafea te mau Iseraela i maitai ai i te pûpûraa i te mau tusia?

4 E mea tia ia pûpû te nunaa Iseraela i tahito i te tusia ia faaorehia ta ratou hara. Mea faufaa mau te reira no te fanaˈo i te farii maitai a Iehova. E tusia titauhia vetahi, area te tahi atu, e tusia horoa noa ïa. (Lev. 23:37, 38) E nehenehe e pûpû i te tusia taauahi ei ô na Iehova. E hiˈoraa faahiahia mau te mau tusia i pûpûhia ia Iehova a avarihia ˈi te hiero i te tau o Solomona.—Par. 2, 7:4-6.

5. Eaha te faanahoraa ta Iehova i rave no te feia veve?

5 Ma te here, ua taa ia Iehova e eita te taata atoa e nehenehe e horoa i te hoê â huru tusia. Ua ani ïa o ˈna i te taata taitahi ia horoa i tei maraa ia ˈna. I roto i ta ˈna ture, ua faaite o ˈna e mea tia ia haamaniihia te toto o te animara. E riro te reira ei ‘ata no te mau mea maitatai a muri atu’ o te tupu na roto i ta ˈna Tamaiti o Iesu. (Heb. 10:1-4) E itehia râ to Iehova huru au noa i roto i te faaohiparaa i tera ture. Ei hiˈoraa, e farii o ˈna ia pûpû te hoê taata i te uupa aita anaˈe e maraa ia ˈna ia pûpû i te hoê animara rahi aˈe mai te mamoe oni aore ra te puaaniho. E nehenehe ïa te taata veve e pûpû i te tusia ia Iehova ma te oaoa. (Lev. 1:3, 10, 14; 5:7) Noa ˈtu e e farii Iehova i te animara taa ê ei tusia, e piti titauraa ta ˈna i ani i te taata taitahi e pûpû ra i te tusia horoa noa.

6. (a) Eaha tei titauhia i te taata taitahi e pûpû ra i te tusia? (b) Mea faufaa anei ia pee i tera mau titauraa? A faataa.

6 A tahi, ia horoa te taata i te mea maitai aˈe e tia ˈi. Ua parau Iehova i te nunaa e e ‘farii’ noa o ˈna i te animara ino ore ei tusia. (Lev. 22:18-20) Mai te peu e e animara maˈihia aore ra tei pepe, eita Iehova e farii i te tusia. Te piti, ei haerea viivii ore to te taata e pûpû ra i te tusia. Mea viivii anaˈe o ˈna, e titauhia ia pûpû o ˈna i te tusia no ta ˈna hara no te fanaˈo faahou i ta Iehova farii maitai hou a pûpû ai i te hoê tusia horoa noa. (Lev. 5:5, 6, 15) E ere te reira i te ohipa hauti. Ua faaue hoi Iehova ia haapohehia te taata viivii o te amu i te hoê tusia no te maitai, oia atoa ïa te mau tusia horoa noa. (Lev. 7:20, 21) E haerea maitai anaˈe râ to te hoê taata i mua ia Iehova e mea ino ore anaˈe ta ˈna tusia, e oaoa mau o ˈna.—A taio i te Paraleipomeno 1, 29:9.

TE RAVERAA I TE MAU HAAPAERAA I TEIE NEI

7, 8. (a) Eaha ta e rave rahi e ite nei a rave ai i te mau haapaeraa no te Basileia? (b) Eaha ta tatou e nehenehe e pûpû ia Iehova?

7 I teie atoa mahana, mea rahi te horoa nei ia ratou iho i roto i te taviniraa a Iehova. Te oaoa nei te Atua i te reira e e oaoa atoa tatou i te tauturu i to tatou mau taeae. Te parau ra te hoê taeae e mea fifi ia faataa i te mauruuru ta ˈna e ite nei a apiti ai i te paturaa i te mau Piha a te Basileia e a tauturu ai i tei roohia i te ati natura. Te na ô ra oia: “E oaoa e e mauruuru te mau taeae e tuahine i ta ratou Piha a te Basileia apî aore ra i te tauturu ta ratou e fanaˈo i muri aˈe i te hoê ati natura. A ite ai oe i te reira, e manaˈo iho â oe e mea hoona mau te ohipa e te mau tutavaraa atoa i ravehia.”

E tusia horoa noa te rahiraa o te tusia, mai te rahiraa o te haapaeraa ta tatou e rave nei i teie mahana (A hiˈo i te paratarafa 7-13)

8 Ua imi noa ta Iehova faanahonahoraa no teie tau i te mau ravea no te turu i ta Iehova ohipa. I 1904, ua faataa te taeae Russell e mea tia ia faaitoito tatou paatoa i te faaohipa i to tatou taime, puai, ta tatou moni e te vai ra ˈtu â no te faahanahana ia Iehova. Noa ˈtu e e ere i te mea ohie ia rave i te mau haapaeraa, e haamaitai-rahi-hia tatou a na reira ˈi. (Sam. 2, 24:21-24) E nehenehe anei tatou e faaohipa maitai aˈe i ta tatou e pûpû nei ia Iehova?

Melo o te Betela i Auteralia

9. Eaha te haapii mai i te Luka 10:2-4 no nia i te faaohiparaa i to tatou taime?

9 To tatou taime. E ere i te ohipa nainai ia huri e ia nenei i ta tatou mau papai, ia patu i te mau Piha a te Basileia e Piha tairururaa, ia faanaho i te mau tairururaa, ia tauturu i tei atihia e ia apiti i te tahi atu mau ohipa faufaa. E 24 hora noa ta tatou i te mahana. Ua horoa Iesu i te hoê aratairaa o te tauturu ia tatou. A tono ai i ta ˈna mau pǐpǐ i roto i te pororaa, ua parau atu Iesu “eiaha roa e aroha ˈtu i te taata i te aratia.” (Luka 10:2-4) No te aha? I te tau o Iesu, eita te taata e aroha noa i te tahi atu ma te piˈo rii te upoo aore ra ma te toro i te rima. E tauahi râ ratou i te tahi atu e rave rahi taime e e tipapa roa ˈtoa i raro. E pau noa ïa te taime i nia iho. Aita Iesu i parau i ta ˈna mau pǐpǐ eiaha e tâuˈa ˈtu i te taata. Ua tauturu râ o ˈna ia ratou ia taa e e taime taotiahia to ratou e e mea tia ia faaohipa maitai i te reira no te rave i te mau mea faufaa aˈe. (Eph. 5:16) E nehenehe anei tatou e pee i teie aratairaa ia vata aˈe tatou no te turu i te mau ohipa taaihia i te Basileia?

Feia poro i te Piha a te Basileia i Kenya (Afirika)

10, 11. (a) E nafea ta tatou mau ô horoa noa e faaohipahia ˈi no te ohipa na te ao nei? (b) Eaha te aratairaa i roto i te Korinetia 1, 16:1, 2 te nehenehe e tauturu ia tatou?

10 Ta tatou moni. E titauhia te moni rahi no te turu i te mau ohipa a te Basileia. I te matahiti taitahi, ua hau atu i te 10 000 000 000 F CFP te faaohipahia ra no te turu i te ohipa a te mau tiaau ratere, pionie taa ê e mitionare. Mai 1999 mai â, ua hau atu i te 24 500 Piha a te Basileia tei patuhia i te mau fenua mea veve to tatou mau taeae. Noa ˈtu râ, te hinaaro-noa-hia ra fatata e 6 400 Piha a te Basileia. I te avaˈe taitahi, te neneihia ra 100 mirioni vea Te Pare Tiairaa e A ara mai na! Na te mau ô horoa noa e turu ra i tera mau ohipa.

11 Ua horoa te aposetolo Paulo i te hoê aratairaa no nia i te mau ô horoa noa. (A taio i te Korinetia 1, 16:1, 2.) Ua turai Iehova ia ˈna ia faaitoito i to ˈna mau taeae i Korinetia ia ore e tiai i te hopea hebedoma no te hiˈo ehia moni e toe ra. Ia faataa râ maa moni i te omuaraa iho â o te hebedoma. Mai i te senekele matamua, te faataa ê na nei te mau taeae e tuahine i teie mahana maa moni ia au i tei maraa ia ratou. (Luka 21:1-4; Ohi. 4:32-35) Mea faufaa no Iehova tera huru feruriraa horoa noa.

Rima tauturu o te hoê tomite paturaa no te fenua i Tuxedo i New York (Marite)

12, 13. (a) Na te aha e tapea ra ia vetahi ia faaohipa ˈtu â i to ratou puai e aravihi? (b) E nafea Iehova e tauturu ai ia ratou?

12 To tatou puai e aravihi. E faaohipa anaˈe i to tatou puai e aravihi no te Basileia. Te turu ra Iehova i ta tatou mau tutavaraa e te fafau ra o ˈna e tauturu ia tatou a paruparu ai. (Isa. 40:29-31) Te manaˈo ra anei tatou e aita to tatou e aravihi no te turu i te ohipa a te Basileia aore ra mea aravihi aˈe vetahi ê? A haamanaˈo, e nehenehe Iehova e faaaravihi atu â i te hoê taata, mai ta ˈna i rave i nia ia Bezaleela e ia Aholiaba.—Exo. 31:1-6; a hiˈo i te hohoˈa matamua.

13 Te faaitoito maira Iehova ia horoa ia tatou iho e ia ore e faaherehere ia tatou. (Mas. 3:27) A patu-faahou-hia ˈi te hiero, ua parau Iehova i te mau ati Iuda i Ierusalema ia feruri maite i ta ratou e rave ra no te ohipa paturaa. (Hag. 1:2-5) Ua fariu ê ratou i ta ratou fa. E uiui anaˈe: O te raveraa anei i te hinaaro o Iehova te mea faufaa aˈe no tatou? E nehenehe anei e feruri i to tatou oraraa a hiˈo atu ai e nafea ia turu atu â i te Basileia o te Atua i teie mau mahana hopea nei?

HAAPAERAA IA AU I TEI MARAA IA TATOU

14, 15. (a) E nafea te hiˈoraa o to tatou mau taeae veve e faaitoito ai ia tatou? (b) Ia hinaaro tatou i te aha?

14 Mea rahi te taata e ora nei i te mau vahi mea fifi roa te oraraa, peneiaˈe no te veve. Te tauturu nei ta tatou faanahonahoraa i te mau taeae i tera mau fenua. (Kor. 2, 8:14) Te haafaufaa atoa nei râ to tatou mau taeae veve i te fanaˈoraa taa ê ia horoa. Te oaoa nei Iehova i te ite i tei veve ia horoa ma te oaoa.—Kor. 2, 9:7.

15 I te hoê fenua veve roa i Afirika, e faataa vetahi mau taeae i te tahi tuhaa iti o ta ratou faaapu no te faatupu i te maa ta ratou e hoo atu. E faaohipa ratou i te moni e noaa mai no te turu i te ohipa a te Basileia. I tera noâ fenua, ua faanahohia te paturaa o te hoê Piha a te Basileia. Ua hinaaro te mau taeae e tuahine no ǒ e horoa i te rima tauturu. E patuhia râ tera Piha a te Basileia i te tau ueueraa huero. Aita râ ratou i tuu, ua ohipa iho â ratou i te Piha a te Basileia. E i te ahiahi, ua haere ratou e tanu i ta ratou mau huero. Auê ïa huru feruriraa haapae e! Te haamanaˈo maira te reira i te mau Kerisetiano matamua i Makedonia. Noa ˈtu e tei roto ratou i te ‘veve rahi,’ ua onoono ratou e horoa i te moni no to ratou mau taeae. (Kor. 2, 8:1-4) E horoa atoa anaˈe ia au i tei maraa ia tatou no te faaite i to tatou mauruuru no ta Iehova mau haamaitairaa.—A taio i te Deuteronomi 16:17.

16. Nafea tatou ia papu e te farii ra Iehova i ta tatou mau tusia?

16 E mea tia râ ia haapao maitai. Mai te mau ati Iseraela i tahito ra, ia papu ia tatou e te farii ra te Atua i ta tatou mau tusia horoa noa. E haamanaˈo e na hopoia faufaa roa ˈˈe i roto i to tatou oraraa, o te haapaoraa ïa i to tatou utuafare e te haamoriraa a Iehova. Peneiaˈe te horoa nei tatou i to tatou taime e faufaa no te maitai o vetahi ê. Eiaha râ tatou e tuu i te hiti i te maitai pae varua e pae tino o to tatou utuafare. Eita hoi e nehenehe e pûpû ia Iehova i te taime, te itoito e te faufaa aita e vai ra ia tatou. (A taio i te Korinetia 2, 8:12.) Mea faufaa atoa ia haapuai i to tatou mau taairaa e o Iehova. (Kor. 1, 9:26, 27) Ia pee tatou i te mau faaueraa tumu Bibilia a pûpû ai i te mau tusia, papu maitai ïa e e oaoa tatou e e ‘farii’ Iehova i te reira.

MEA FAUFAA ROA TA TATOU MAU HAAPAERAA

17, 18. (a) Eaha to tatou manaˈo i te feia e rave nei i te mau haapaeraa no te Basileia? (b) Ia feruri tatou paatoa i te aha?

17 Te horoa rahi nei e rave rahi taeae e tuahine ia ratou no te turu i te mau ohipa faufaa a te Basileia. (Phil. 2:17) E mauruuru rahi to tatou i te feia e faaite ra i tera huru feruriraa horoa noa. E haapopou atoa i te mau vahine e tamarii a te mau taeae e aratai nei i te ohipa a te Basileia no to ratou huru feruriraa haapae e horoa noa.

18 E titauhia te tutavaraa rahi no te turu i te ohipa a te Basileia. E feruri anaˈe na roto i te pure e nafea ia apiti atu â. E haamaitaihia ïa tatou i teie nei â e hau atu â i roto i te ao apî e fatata maira.—Mar. 10:28-30.

^ A hiˈo i te tumu parau “A rave i te tusia ma te aau atoa na Iehova” i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Tenuare 2012, api 23-27.