Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A arue i te Mesia, te Arii hanahana!

A arue i te Mesia, te Arii hanahana!

‘E ma to mana, a horo ma te maitai [aore ra upootia].’—SAL. 45:4.

1, 2. No te aha e anaanatae ai i te Salamo 45?

 TE HORO nei te hoê arii hanahana i nia i to ˈna puaahorofenua no te parau mau e te parau-tia e no te haapau i to ˈna mau enemi. Ia oti ta ˈna upootiaraa hopea i nia ia ratou, e faaipoipo oia i te hoê vahine nehenehe mau. E haamanaˈo e e arue ïa te mau uˈi atoa ia ˈna. Tera te tumu parau o te Salamo 45.

2 E ere te Salamo 45 i te hoê noa aamu faahiahia mau e te hoê faahopearaa oaoa mau. E auraa atoa râ to teie mau tupuraa no tatou. Ua taaihia te reira i to tatou nei oraraa e i to tatou a muri aˈe. Ma te haapao maite, e hiˈopoa anaˈe i tera salamo.

“TE Î NEI TAU AAU I TE PARAU MAITAI”

3, 4. (a) Eaha “te parau maitai,” e e nafea te reira e ohipa ˈi i nia i to tatou aau? (b) E nafea tatou ‘e parau ai no nia i te hoê arii,’ e e nafea to tatou arero e riro ai mai te peni?

3 A taio i te Salamo 45:1. Ua putapû te aau o te fatu salamo i “te parau maitai” no nia i te hoê arii. No te reira atoa to ˈna aau i “î” ai i te oaoa rahi e to ˈna arero i riro ai mai “te peni o te hoê taata papai” aravihi.

4 E no tatou ïa? E putapû to tatou aau i te parau apî maitai o te Basileia Mesia. E parau maitai te reira o tei riro ei mea maitai atu â i 1914. Mai reira mai, tei nia teie poroi i te hoê Basileia mau o te faatere nei i nia i te raˈi, eiaha faahou râ no nia i te hoê Basileia no a muri aˈe. Tera te “evanelia o te basileia” ta tatou e poro nei “e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa.” (Mat. 24:14) Ua “î” anei to tatou aau i te oaoa no te poroi o te Basileia? E poro anei tatou i te evanelia o te Basileia ma te itoito? Mai te fatu salamo, ‘te parau nei tatou no nia i te hoê arii,’ to tatou Arii o Iesu Mesia. Te faaite nei tatou e o ˈna tei faateronohia ei Arii i te raˈi o te Basileia Mesia. Hau atu â, te parau nei tatou i te taatoaraa, oia atoa i te feia faatere, ia auraro i to ˈna Basileia. (Sal. 2:1, 2, 4-12) E e riro to tatou arero mai “te peni o te hoê taata papai” aravihi ma te faaohipa ˈtu â i te Bibilia a poro ai.

Te poro nei tatou i te parau apî maitai no nia i to tatou Arii ra o Iesu Mesia ma te oaoa

‘UA MANII TE AU MAITAI I NIA I TE UTU O TE ARII’

5. (a) No te aha e parauhia ˈi e mea “nehenehe” Iesu? (b) Mea nafea ‘te au maitai i manii ai i nia i to te Arii utu,’ e e nafea tatou e pee ai i to ˈna hiˈoraa?

5 A taio i te Salamo 45:2. * Mea iti roa ta te mau Papai e parau nei no nia i te huru rapaeau o Iesu. Aita râ e hape e ei taata tia roa, mea “nehenehe” oia. No ǒ mai râ to ˈna nehenehe i to ˈna taiva ore e hapa ore ia Iehova. Hau atu â, ua faaohipa Iesu i te mau parau “maitatai rahi” a poro ai i te poroi o te Basileia. (Luka 4:22; Ioa. 7:46) Te faaitoito ra anei tatou iho i te pee i to ˈna hiˈoraa a poro ai e i te faaohipa i te mau parau e putapû ai te taata?—Kol. 4:6.

6. Mea nafea Iehova i “tamau” ai i te haamaitai ia Iesu?

6 Ua pûpû Iesu ia ˈna iho ma to ˈna aau atoa i to ˈna Metua. Ua haamaitai ïa Iehova ia ˈna a tavini ai oia i te fenua e i muri aˈe i te horoaraa i to ˈna ora ei tusia. Ua papai te aposetolo Paulo: “E no te mea oia [Iesu] i itea mai te taata nei i te huru, ua faahaehaa oia ia ˈna iho, i te haapao-maite-raa e tae noa ˈtura i te pohe.” Ua faataa â Paulo: “I faateitei roa ˈtu ai te Atua ia ˈna, e ua horoa hoi i te iˈoa i hau ê roa i te mau iˈoa atoa nei no ˈna; ia tuu te mau turi atoa i raro, to te raˈi, to nia i te fenua e to raro aˈe i te fenua, i te iˈoa o Iesu ra; e ia faˈi te mau vaha atoa, e o Iesu Mesia te Fatu, e hanahana ˈtu te Atua Metua.” (Phil. 2:8-11) Ua “tamau” Iehova i te haamaitai ia Iesu ma te faatia faahou mai ia ˈna no te pohe ore.—Roma 6:9.

UA HAU Ê TE ARII I TO ˈNA MAU “HOA”

7. Mea nafea te Atua i te faatavairaa ia Iesu hau ê atu i to ˈna mau “hoa”?

7 A taio i te Salamo 45:6, 7. Ua hinaaro mau Iesu i te parau-tia e ua riri mau i te mau mea atoa o te faaino i to ˈna Metua. No reira Iehova i faatavai ai ia ˈna ei Arii o te Basileia Mesia. Ua faatavaihia o ˈna i “te monoˈi ra i te oaoa” hau ê atu i to ˈna mau “hoa,” oia hoi te mau arii o Iuda o te opu o Davida. Mea nafea? A tahi, na Iehova iho i faatavai ia Iesu. Te piti, ua faatavaihia oia e Iehova ei Arii e Tahuˈa rahi. (Sal. 2:2; Heb. 5:5, 6) Te toru, ua faatavaihia oia i te varua moˈa. E te maha, tei te raˈi to ˈna Basileia, eiaha i nia i te fenua.

8. (a) No te aha e nehenehe ai e parau e e tiaraa to Iesu no te faatere? (b) No te aha e papu ai e e basileia parau-tia to ˈna?

8 Ua faatoroa Iehova i ta ˈna Tamaiti ei Arii Mesia i nia i te raˈi i 1914. ‘E sepeta parau-tia te sepeta o to ˈna basileia.’ Mea papu ïa e e faatere o ˈna ma te parau-tia e te tia. E tiaraa to Iesu no te faatere, na Iehova hoi i faaarii ia ˈna. Hau roa ˈtu â, e vai â to ˈna terono “e a muri noa ˈtu.” Aita anei oe e oaoa ra i te tavini ia Iehova i raro aˈe i te faatereraa a te Arii ta ˈna i maiti?

‘E TATUA TE ARII I TA ˈNA ˈOˈE’

9, 10. (a) Afea te Mesia i te tatuaraa i ta ˈna ˈoˈe, e mea nafea oia i te faaohipa-oioi-raa i te reira? (b) E nafea te Mesia e faaohipa faahou ai i ta ˈna ˈoˈe?

9 A taio i te Salamo 45:3. E parau Iehova i te Arii ia ‘tatua i ta ˈna ˈoˈe i to ˈna humaha.’ Te faatia ra ïa oia ia Iesu ia haere e aro e e haava i te feia atoa o te patoi i te mana arii o te Atua. (Sal. 110:2) Ua faahitihia te Mesia mai “tei puai ra.” E Arii Aito hoi oia o te ore roa ˈtu e pau. Ua tatua o ˈna i ta ˈna ˈoˈe i 1914 e ua upootia i nia ia Satani e ta ˈna mau demoni ta ˈna i huri i nia i te fenua.—Apo. 12:7-9.

10 O te omuaraa noa tera o te upootiaraa a te Arii Aito. E haere roa râ o ˈna i te hopea. (Apo. 6:2) Ua faaoti Iehova e haava i te mau tuhaa atoa o te ao a Satani e e tuu ia Satani e ta ˈna mau demoni i roto i te abuso. E haamouhia na mua Babulonia rahi, te hau emepera o te haapaoraa hape. E faaohipa ïa Iehova i te mau tia poritita no te haamou i teie “faaturi” ino. (Apo. 17:16, 17) Ia oti, e haamou te Arii Aito i te mau faatereraa atoa o te ao a Satani. I reira te Mesia, o te faahiti-atoa-hia mai ‘te melahi o te abuso,’ e faahope roa ˈi i ta ˈna aroraa ma te tuu ia Satani e ta ˈna mau demoni i roto i te abuso. (Apo. 9:1, 11; 20:1-3) E hiˈo anaˈe mea nafea te Salamo 45 e tohu ai i teie mau tupuraa faahiahia mau.

E ARO TE ARII NO TE PATURU I TE “PARAU MAU”

11. E nafea te Mesia e aro ai no te paturu i te “parau mau”?

11 A taio i te Salamo 45:4. Aita te Arii Aito e aro ra no te fanaˈo i te mau tuhaa fenua aore ra no te faatîtî i te taata. E fa maitai râ ta ˈna. Te aro nei o ˈna no te “faatupu i te parau mau, e te mǎrû, e te parau-tia.” Te parau mau hau ê te titauhia ia paturu, o to Iehova ïa mana arii. Ua patoi Satani i to Iehova tiaraa e faatere a orure hau ai ia ˈNa. Mai reira mai, ua na reira atoa te mau demoni e te mau taata. Teie te taime no te Arii ta Iehova i maiti no te aro e te faaite roa ˈtu i te parau mau no nia i te mana arii o Iehova.

12. E nafea te Arii e aro ai no te paturu i te haehaa?

12 Te aro atoa ra te Arii no te paturu i te “mǎrû,” aore ra haehaa. Ei Tamaiti fanau tahi a te Atua, mea haehaa mau o ˈna e ua auraro noa o ˈna i te mana arii o to ˈna Metua. (Isa. 50:4, 5; Ioa. 5:19) E mea tia ia pee te mau tavini taiva ore atoa a te Arii i to ˈna hiˈoraa e ia auraro ma te haehaa i to Iehova mana arii i roto i te mau tuhaa atoa. O te feia anaˈe o te na reira te ora i roto i te ao apî ta te Atua i fafau.—Zek. 14:16, 17.

13. E nafea te Mesia e aro ai no te paturu i te “parau-tia”?

13 Te aro atoa ra te Mesia no te paturu i te “parau-tia,” i ta te Atua parau-tia. Oia hoi i ta Iehova mau ture aveia no nia i te mea maitai e te mea ino. (Roma 3:21; Deut. 32:4) Ua tohu Isaia no nia i te Arii ra o Iesu Mesia: “E parahi mai te hoê arii ma te hau parau-tia.” (Isa. 32:1) A faatere ai Iesu, e haamau oia i “te raˈi apî e te fenua apî” i reira ‘e vai mau ai te parau-tia.’ (Pet. 2, 3:13) E titauhia ïa i te feia atoa o te parahi i roto i tera ao apî ia pee i ta Iehova mau ture aveia.—Isa. 11:1-5.

E FAATUPU TE ARII I “TE MAU MEA RIARIA”

14. E nafea te rima atau o te Mesia e faatupu ai i “te mau mea riaria”?

14 E ˈoˈe ta te Arii i to ˈna humaha a haere ai oia e aro. (Sal. 45:3) E rave râ oia i ta ˈna ˈoˈe no te faaohipa i te reira. Ua tohu te fatu salamo e e faatupu ‘to ˈNa rima atau i te mau mea riaria.’ (Sal. 45:4) E faatupu Iesu Mesia i “te mau mea riaria” i nia i to ˈna mau enemi a haamou ai ia ratou i Aramagedo. Aita tatou i ite e nafea o ˈna e haamou ai i te ao a Satani. E riaria roa râ te mau taata o tei ore i pee i te faaararaa a te Atua e auraro i te faatereraa a te Arii. (A taio i te Salamo 2:11, 12.) I roto i ta ˈna parau tohu no nia i te mau mahana hopea, ua parau Iesu e e ‘tarapape te aau o te taata i te mǎtaˈu e te manaˈoraa i taua mau mea e fatata i te tupu i te ao nei; e pau hoi te mau mea o te raˈi ra i te ueuehia.’ Ua na ô â oia: “Ei reira ratou e ite ai i te Tamaiti a te taata i te haerea mai na nia i te ata ma te mana e te hanahana rahi.”—Luka 21:26, 27.

15, 16. O vai ma to roto i te mau nuu o te pee i te Mesia i roto i te aroraa?

15 Te faaite ra te buka o te Apokalupo i te taeraa mai o te Arii “ma te mana e te hanahana rahi” no te faatupu i te haavaraa. Te na ô ra te Apokalupo: “Ite atura hoi au i te raˈi i te vetearaahia, e inaha, e puaahorofenua teatea, e o tei parahi i nia ihora, ua parauhia oia, e Haapao mau ta ˈna e Te Parau mau, e haava oia, e te tamaˈi hoi i te tamaˈi ma te parau-tia ra. E ua pee maira te mau papaupea [aore ra nuu] o te raˈi ra ia ˈna i nia i te puaahorofenua teatea ra, ma te ahu hua teatea, e te viivii ore i te ahuraa. E e ˈoˈe ooi tei na roto mai i ta ˈna vaha, ei tairiraa na ˈna i te mau fenua ra; e e tavana oia i nia iho ia ratou ma te sepeta auri ra: e na ˈna e taataahi i te neneiraa uaina ra o te hoturaa rahi o te riri o te Atua Puai hope.”—Apo. 19:11, 14, 15.

16 O vai to roto i te mau nuu o te pee i te Mesia i roto i te aroraa? A faaohipa ˈi oia i ta ˈna ˈoˈe no te taime matamua no te huri ia Satani e ta ˈna mau demoni i nia i te fenua, ua apeehia Iesu e “ta ˈna mau melahi.” (Apo. 12:7-9) Te auraa ïa e i te tamaˈi i Aramagedo, tei roto atoa te mau melahi moˈa i te mau nuu a te Mesia. O vai ma ˈtu â? Ua fafau Iesu i to ˈna mau taeae faatavaihia: “E te riro ia ˈna te re ra, e te tapea i ta ˈu parau e tae noa ˈtu i te hopea ra, e horoa ˈtu vau i te mana no ˈna i nia iho i te mau fenua: e e tavana oia i nia iho ia ratou ma te sepeta auri ra; e e huahua roa ratou mai te auˈa a te potera ra; mai tei tuuhia mai e tau Metua ia ˈu nei ra.” (Apo. 2:26, 27) E taio-atoa-hia ïa i roto i te mau nuu i te raˈi a te Mesia to ˈna mau taeae faatavaihia o tei faatiahia i nia i te raˈi. E pee to ˈna mau arii apiti faatavaihia ia ˈna a faatupu ai o ˈna i “te mau mea riaria” ma te aratai i te mau nunaa e te hoê sepeta auri.

E UPOOTIA ROA TE ARII

17. (a) Te faahohoˈa ra te puaahorofenua teatea i reira te Mesia e parahi ai i te aha? (b) Te faahohoˈa ra te ˈoˈe e te fana i te aha?

17 A taio i te Salamo 45:5. Te parahi ra te Arii i nia i te hoê puaahorofenua teatea. Te faahohoˈa ra te reira i te hoê tamaˈi parau-tia i te aro o Iehova e o tei fariihia e ana. (Apo. 6:2; 19:11) Taa ê atu i te ˈoˈe, e fana atoa ta ˈna. Te taio nei tatou: “Ua hiˈo atura vau, e inaha e puaahorofenua teatea e e fana ta tei parahi i nia ihora, e e korona tei horoahia mai no ˈna: haere atura oia ma te haapau [aore ra upootia] atu, e ia pau atu â.” Te faahohoˈa ra te ˈoˈe e te fana i te mau ravea ta te Mesia e faaohipa no te haamou i to ˈna mau enemi.

E piihia te mau manu no te tamâ i te fenua (A hiˈo i te paratarafa 18)

18. E nafea “te mau ohe” a te Mesia e riro ai ei mea “ooi”?

18 Ma te mau parau pehepehe, ua tohu te fatu salamo no nia i te Arii: “E mairi te mau taata i raro ia oe ra! e ooi te mau ohe na oe ra i te aau o te mau enemi o te arii ra.” E ati te itehia na te ao atoa. Te faaite ra te parau tohu a Ieremia: “E o tei pohe ia Iehova ra ia tae i te reira ra anotau, e riro ïa mai te hopea mai o te fenua, e tae noa ˈtu i te tahi hopea o te fenua.” (Ier. 25:33) Te na ô ra te tahi atu parau tohu tei taaihia: “Ua hiˈo atura vau i te hoê melahi i te tiaraa i roto i te mahana ra, ua pii hua maira tana reo i te mau manu atoa e maue i roto i te reva nei, na ô maira, A maue mai, e haaputuputu outou i te amuraa rui a te Atua rahi ra; ia amu outou i te tino o te mau arii ra, e te tino o te mau tapena ra, e te tino o te feia mana ra, e te puaahorofenua ra, e to tei parahi i nia ihora, e te tino o te mau taata atoa ra, to te tiamâ, e to te tavini, to te taata rii, e to te feia rarahi.”—Apo. 19:17, 18.

19. E nafea te Mesia e upootia roa ˈi?

19 I muri iho i te haamouraa i te ao ino a Satani, e horo te Arii hanahana ra o Iesu Mesia no te upootia. (Sal. 45:4) E upootia roa o ˈna ma te tuu ia Satani e ta ˈna mau demoni i roto i te abuso no te roaraa o te Faatereraa tausani matahiti. (Apo. 20:2, 3) I te mea e tei roto Satani e ta ˈna mau demoni i te ohipa-ore-raa mai te pohe ra te huru, e tiamâ ïa te taata i to ˈna mana. E nehenehe ïa ratou e ora ei tavini auraro a to ratou Arii hanahana. Hou râ te fenua e riro ai ei paradaiso, e oaoa te taata e to ratou Arii e na 144 000 no te tahi atu tumu. E hiˈopoahia tera tupuraa oaoa i to muri nei tumu parau.

^ Salamo 45:2 (44:3, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1976): “E nehenehe oe, o oe tei hau i te nehenehe i rotopu i te tamarii a te taata nei. Ua manii hoi te au maitai i nia i to pue utu; I haamaitai ai te Atua ia oe e a muri noaˈtu.”