Eaha to roto?

Tapura tumu parau

HAAMANAˈORAA NO TAHITO RA

Na 100 matahiti o te hoê hohoˈa tavirihia

Na 100 matahiti o te hoê hohoˈa tavirihia

‘E au ra e tei reira iho â te taeae Russell!’—Taata mataitai i te “Hohoˈa Darama” i 1914.

A 100 matahiti i teie nei te “Hohoˈa Darama o te Poieteraa,” te hoê hohoˈa tavirihia ta e rave rahi i ite, i te faaiteraahia no te taime matamua. Ua faaineinehia te reira ia tiaturi atu â te taata i te Bibilia mai te Parau a te Atua. Mea rahi tei ere i te faaroo no te haapiiraa o te tauiuiraa o te mau mea ora e te faahaparaa e feaaraa e rave rahi. Ua paturu râ te “Hohoˈa Darama” ia Iehova ei Atua poiete.

Na Charles Russell i aratai na i te Feia haapii Bibilia. Ua imi noa o ˈna i te ravea maitai roa ˈˈe no te haaparare oioi i te parau mau Bibilia. A 30 tiahapa matahiti te Feia haapii Bibilia i te faaohiparaa i te mau papai no te na reira. E mea maitai roa. I teie nei râ, ua hinaaro ratou e faaohipa i te tahi ravea apî: te mau hohoˈa tavirihia.

HAAPARARERAA O TE EVANELIA MAOTI TE HOHOˈA TAVIRIHIA

I te mau matahiti 1890, ua matara mai te mau hohoˈa vava. I 1903, ua faaitehia te hoê hohoˈa tavirihia a te faaroo i roto i te hoê fare pure i New York. No haamata noa ˈtura ïa te tapihaa o te mau hohoˈa tavirihia i 1912 a faaineine ai Russell ma te itoito i te “Hohoˈa Darama.” Ua taa ia ˈna e eita te mau papai e navai noa no te haaparare i te parau mau Bibilia, e titau-atoa-hia te hohoˈa tavirihia.

E vau hora i te maoro te “Hohoˈa Darama” o tei faaite-pinepine-hia ei maha tuhaa. I faaroohia na te haruharuraa o na 96 oreroraa parau Bibilia poto vauvauhia e te hoê taata ua matau-maitai-hia to ˈna reo i tera tau. I faaroo-atoa-hia na te upaupa e rave rahi taime ia au i te hohoˈa. Na te mau taeae aravihi e faatere i teie mau haruharuraa i nia i te mau matini haapurororaa. E mea tia ia faatano ratou i te reira i nia i te mau hohoˈa peni rau e i te mau hohoˈa tavirihia o te mau aamu Bibilia tuiroo tei hautihia.

“Ua faaite te reira i te aamu mai te poieteraahia te mau fetia e tae roa ˈtu i te hopea hanahana o te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia.”—Francis Stuart Barnes, 14 matahiti to ˈna i 1914

Ua hoohia mai te rahiraa o te mau tuhaa tavirihia e te mau hohoˈa i nia i te hiˈo. Na te mau taata peni aravihi i Philadelphie, New York, Paris e Lonedona i peni i te mau hohoˈa e hohoˈa tavirihia. Oia atoa te mau pǔpǔ e ohipa ra i te tuhaa o te mau hohoˈa i te Betela. E pinepine ratou i te mono i te mau hohoˈa tei parari. Taa ê atu i te mau hohoˈa tavirihia tei hoohia mai, i taviri-atoa-hia na te mau melo o te Betela i pihaiiho ia Yonkers, i New York. Te hauti ra ïa ratou ia Aberahama, Isaaka e i te melahi e tapea ra ia Aberahama ia ore e horoa i ta ˈna tamaiti ei tusia.—Gen. 22:9-12.

Ma te tano maitai, ua haapao te mau taeae aravihi i na 3,2 kilometera ripene o te hohoˈa taviri, i na 26 iri haruharuraa e i na fatata e 500 hohoˈa penihia i nia i te hiˈo

Ua parau te hoê hoa o te taeae Russell i te papai vea e maoti teie ravea, e tausani taata te anaanatae i te Bibilia ia faaauhia i tei ravehia na no te haaparare i te poroi i te pae faaroo. Ua haapopou anei te mau tia faaroo i tera mau tutavaraa no te haamâha i te hinaaro pae varua o te taata e rave rahi roa? Aita, ua faahapa te mau tia a te Amuiraa faaroo Kerisetiano i te “Hohoˈa Darama.” Ua faaohipa atoa vetahi i te mau ravea aravihi ia ore te taata e mataitai i te reira. I te hoê vahi, ua faaue te hoê tia faaroo ia tâpû i te uira.

Ua horoa te mau tuahine farii o te mau amuiraa e mirioni buka iti tamoni ore i reira e itehia ˈi te mau hohoˈa o te “Hohoˈa Darama”

I fanaˈo atoa na te taata i te pine “Hau” (“Pax” na roto i te reo Beretane) e te hohoˈa o Iesu i nia iho. E haamanaˈo te reira i te taata ia riro ei “tamaiti o te hau”

Ua î râ te mau fare teata i te taata o tei mataitai i te “Hohoˈa Darama” ma te tamoni ore. I Marite, ua hau atu i te 80 oire i te mahana hoê tei pata i te “Hohoˈa Darama.” Mea rahi te taata tei maere i te mataitai i ta ratou hohoˈa matamua tavirihia e faaroohia ˈi te reo. Maoti te mau hohoˈa tei pata-vitiviti-hia, ua ite ratou i te hoê fanauˈa moa ia haere mai i rapae i to ˈna huero. Oia atoa i te hoê tiare ia uaa. Ua faataa maitai teie mau hohoˈa taaihia i te ihi i te paari faahiahia mau o Iehova. Mai tei faahitihia i te omuaraa, a patahia ˈi te hohoˈa tavirihia i reira te taeae Russell e omua ai i te “Hohoˈa Darama,” ua manaˈo te hoê taata mataitai e tei reira iho â o ˈna.

TUPURAA FAUFAA I ROTO I TE OHIPA HAAPIIRAA BIBILIA

Faaiteraa matamua o te “Hohoˈa Darama” i te 11 no Tenuare 1914 i teie fare teata i New York o tei hoohia mai e tei haapaohia i muri iho e te Taatiraa a te Feia haapii Bibilia nunaa rau

No te taata papai e tuatapapa i te pae o te hohoˈa tavirihia o Tim Dirks, o te “Hohoˈa Darama” te hohoˈa matamua tavirihia o tei faaohipa i na ravea e toru: te mau haruharuraa o te apee i te hohoˈa, te hohoˈa tavirihia e te matini o te faaite i te hohoˈa peni û rau. Ua faaohipa te mau hohoˈa tavirihia na mua ˈtu i tera mau ravea. Eiaha râ pauroa i roto i te hoê noa faaiteraa, no nia iho â râ i te Bibilia. A tahi atoa ra i rahi roa ˈi te taata mataitai. Oia hoi fatata e iva mirioni ia amuihia Marite Apatoerau, Europa, Auteralia e Niu Zelani i te matahiti matamua noa!

Ua faaitehia na mua te “Hohoˈa Darama” i New York i te 11 no Tenuare 1914. E hitu avaˈe i muri iho, paaina mai nei te Tamaˈi rahi Matamua. Mea rahi noâ râ te taata tei putuputu no te mataitai i te “Hohoˈa Darama.” Ua tamahanahanahia ratou i te ite i te mau haamaitairaa ta te Basileia e hopoi mai. I 1914, e hohoˈa tavirihia faahiahia mau te “Hohoˈa Darama.”

E 20 anairaa o te “Hohoˈa Darama” tei faaohipahia na Marite Apatoerau