Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Iehova, to tatou Hoa rahi

Iehova, to tatou Hoa rahi

“I parauhia mai hoi [Aberahama] e, e Taua no te Atua.”—IAK. 2:23.

1. I te mea e ua hamanihia tatou ma to te Atua huru, eaha ta tatou e nehenehe e rave?

 “TIA maitai iho â o ˈna i to ˈna papa.” E parau matauhia teie. Oia mau, e tia iho â te tamarii i to ˈna na metua. O Iehova, to tatou Metua i te raˈi, te tumu o te ora. (Sal. 36:9) Ei tamarii na ˈna, ua tia atoa tatou ia ˈna i nia i te tahi faito. I te mea e ua hamanihia tatou ma to ˈna huru, e nehenehe tatou e feruri, e rave i te mau faaotiraa e e faatupu i te mau taairaa piri.—Gen. 1:26.

2. Ua niuhia to tatou auhoaraa e o Iehova i nia i te aha?

2 E nehenehe Iehova e riro ei Hoa rahi no tatou. Ua niuhia tera auhoaraa i nia i to te Atua here ia tatou e i to tatou faaroo ia ˈna e i ta ˈna Tamaiti. Ua parau Iesu: “I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.” (Ioa. 3:16) Mea rahi te taata tei faatupu i te taairaa piri e o Iehova. E hiˈopoa anaˈe e piti o ratou.

“TAU HOA O ABERAHAMA”

3, 4. Eaha te taa-ê-raa i rotopu i to Aberahama taairaa e o Iehova e to to ˈna huaai?

3 Ua faataa Iehova i te patereareha e te tupuna o te mau Iseraela mai “tau hoa o Aberahama.” (Isa. 41:8) Te parau atoa nei te Paraleipomeno 2, 20:7 e e hoa Aberahama o te Atua. Eaha te niu o te taairaa piri i rotopu i teie tane taiva ore e to ˈna Atua poiete? Te faaroo o Aberahama.—Gen. 15:6; a taio i te Iakobo 2:21-23.

4 E Metua e e Hoa atoa Iehova no te huaai o Aberahama o tei riro mai ei nunaa o Iseraela i tahito ra. Ua ere râ ratou i to ratou auhoaraa e te Atua. Aita hoi ratou i faatupu faahou i te faaroo i ta Iehova mau parau fafau.

5, 6. (a) Mea nafea Iehova i te riroraa ei Hoa no oe? (b) Eaha na uiraa te haapao maite?

5 A haapii atu â no nia ia Iehova. E puai atu â ïa to faaroo ia ˈna e e here atu â oe ia ˈna. A feruri na i te tau a ite ai oe e te vai mau ra te Atua e e nehenehe ta oe e faatupu i te taairaa piri e o ˈna. Ua haapii atoa mai oe e e taata hara tatou no te faaroo ore o Adamu. Ua taa atoa ia oe e ua atea ê te huitaata i te Atua. (Kol. 1:21) Oia atoa râ e e ere to tatou Metua i te raˈi i te mea atea roa e te tâuˈa maira o ˈna ia tatou. A haapii ai e ua horoa mai o ˈna ia Iesu ei tusia taraehara e a faatupu ai i te faaroo i tera ô, ua haamata tatou i te faahoa ˈtu i te Atua.

6 E uiui anaˈe ïa i teie nei: ‘Te piri noa ˈtura anei to ˈu taairaa e te Atua? Te tiaturi papu ra anei au i to ˈu Hoa here ra o Iehova e te rahi noa ˈtura anei to ˈu here ia ˈna?’ O Gideona te tahi atu taata i tahito ra tei faatupu i te taairaa piri e o Iehova. E hiˈopoa e e pee anaˈe i to ˈna hiˈoraa maitai.

“E HAU IEHOVA”

7-9. (a) Eaha te tupuraa faahiahia ta Gideona i ite, e eaha te faahopearaa? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.) (b) E nafea Iehova e riro ai ei Hoa no tatou?

7 Ua tavini te tavana Gideona ia Iehova i te hoê tau fifi i muri aˈe i to te nunaa Iseraela tomoraa i te Fenua tǎpǔhia. Te faatia ra Te mau tavana pene 6 e ua haere te hoê melahi a Iehova ia Gideona ra i Ophira. I tera tau, i haamǎtaˈu na te ati Midiana ia Iseraela. No reira Gideona i papai ai i te sitona i roto i te hoê neneiraa vine, eiaha râ i rapaeau. E nehenehe ïa o ˈna e huna oioi i te huero faufaa mau. Maere roa Gideona i te faraa ˈtu te melahi ma te pii ia ˈna “taata puai e te itoito.” Noa ˈtu e ua faaora Iehova i te mau Iseraela ia Aiphiti, aita Gideona i papu e e tauturu iho â anei Iehova ia ratou i teie nei. Ei auvaha no te Atua poiete, ua haapapu te melahi ia Gideona e e turu Iehova ia ˈna.

8 Ua uiui Gideona e nafea e tia ˈi ia ˈna ia “faaora ia Iseraela.” Mea taa maitai te pahonoraa a Iehova: “Ei pihai-mau-iho vau ia oe, e na oe e taparahi i te ati Midiana mai te mea e taata hoê nei.” (Tav. 6:11-16) A feruri ai paha e nafea te reira e tupu ai, ua ani Gideona i te hoê tapao. A hiˈo na i roto i teie tauaparauraa, aita roa ˈtu Gideona i feaa e te vai mau ra Iehova.

9 Ua puaihia to Gideona faaroo i tei tupu i muri iho e ua piri atu â o ˈna i te Atua. Ua faaineine o ˈna i te hoê maa e ua horoa aˈera i te melahi. Ura aˈera te maa i te auahi a tano ai te raau a te melahi i nia i te maa. Taa aˈera ia Gideona e na te Atua iho â i tono i teie melahi. Riaria ihora o ˈna e parau aˈera: “Auê au nei, e te Fatu, e Iehova e! o vau i ite i te melahi a Iehova, to ˈu mata e to ˈna mata.” (Tav. 6:17-22) Ua haafifi anei te reira i to Gideona taairaa e te Atua? Aita roa ˈtu! Ua ite râ o ˈna i te hau e te Atua. Ta tatou ïa i ite maoti te iˈoa o te fata ta ˈna i hamani i tera vahi: “Iehova-saloma.” Teie ïa te auraa, “E Hau Iehova.” (A taio i Te mau tavana 6:23, 24.) A feruri maite ai i ta Iehova e rave nei no tatou i te mahana taitahi, e taa ia tatou e e Hoa mau o ˈna. Ma te pure tamau i te Atua, e ite atu â tatou i te hau e e piri atu â to tatou mau taairaa e o ˈna.

O VAI ‘TE TIAHAPA I TO IEHOVA RA SEKENE’?

10. Ia au i te Salamo 15:3, 5, eaha ta Iehova e titau ra ia riro tatou ei hoa no ˈna?

10 E mea tia râ ia faaî i te tahi mau titauraa ia riro Iehova ei Hoa no tatou. I roto i te Salamo 15, ua himene Davida no nia i tei titauhia no te ‘tiahapa i to Iehova ra sekene,’ oia hoi no te riro ei hoa no ˈna. (Sal. 15:1) E hiˈopoa anaˈe e piti titauraa: te oreraa e pari haavare e te hoê haerea tia i roto i te mau tuhaa atoa. Ua parau Davida no nia i te taata ta Iehova e farii ei hoa e ‘aita to ˈna arero e ohumu ra e aita o ˈna e rave ra i te tarahu ei faahapa i te taata hara ore.’—Sal. 15:3, 5.

11. No te aha eiaha ˈi tatou e pari haavare i te tahi noa ˈtu taata?

11 I roto i te tahi atu salamo, ua faaara Davida: “A tapea i to arero i te ino.” (Sal. 34:13) E fifihia to tatou mau taairaa e to tatou Metua i te raˈi ia ore tatou e tâuˈa i teie aˈoraa faaurua. Inaha, e pari haavare Satani, te enemi rahi o Iehova. No roto mai te parau “diabolo” i te hoê taˈo Heleni o “pari haavare” te auraa. E haapao maitai anaˈe i ta tatou e parau ra no nia i te tahi atu. E vai piri noa ïa tatou ia Iehova. Ia haapao maitai iho â râ tatou i to tatou huru i nia i te mau taeae faatoroahia i roto i te amuiraa.—A taio i te Hebera 13:17; Iuda 8.

12, 13. (a) No te aha ia faaite ai i te haerea tia i te mau mea atoa? (b) Eaha te mau faahopearaa o to tatou haerea tia?

12 Ua matauhia te mau tavini a Iehova no to ratou haerea tia. Ua papai te aposetolo Paulo: “E pure ia matou: ua ite mau hoi matou e, te tia nei to matou aau, i te opuaraa e ei haapao maitai [aore ra haerea tia] ta matou i te mau mea atoa nei.” (Heb. 13:18) Eita tatou e hinaaro e punu i to tatou mau taeae Kerisetiano. Ua faaoti papu hoi tatou e faaite i te haerea tia i te mau mea atoa. Ei hiˈoraa, mai te peu e te ohipa ra te tahi mau taeae no tatou, ia tia to tatou haerea i nia ia ratou e e aufau anaˈe ia ratou mai tei faaotihia. Ei Kerisetiano, e haerea tia to tatou i nia i ta tatou mau rave ohipa e i te tahi atu. E mai te peu e te ohipa nei tatou no te hoê hoa Kerisetiano, e rave maitai anaˈe i ta tatou ohipa ma te ore e tiai i te tahi mau fanaˈoraa taa ê.

13 E pinepine te feia i roto i teie nei ao i te faaite e ua au mau ratou i te ohiparaa e te mau Ite no Iehova. Ei hiˈoraa, ua tapao te faatere o te hoê taiete rahi i te pae o te paturaa e e tapea te mau Ite no Iehova i ta ratou parau. Ua na ô o ˈna: “Ua rave noa iho â outou i tei faaotihia.” (Sal. 15:4) E tauturu mai tera haerea ia riro noa ei hoa no te Atua. E faahanahana atoa te reira i to tatou Metua î i te here i te raˈi.

TAUTURU I TE TAATA IA FAAHOA ˈTU IA IEHOVA

E tauturu tatou ia vetahi ê ia faahoa ˈtu i te Atua (A hiˈo i na paratarafa 14, 15)

14, 15. I roto i te pororaa, e nafea e tauturu ai i te taata ia faahoa ˈtu ia Iehova?

14 Noa ˈtu e te tiaturi nei te taata ta tatou e poro ra e te vai mau ra te Atua, aita te rahiraa e hiˈo ra ia ˈna mai to ratou Hoa rahi. E nafea ia tauturu ia ratou? A hiˈo na i te mau faaueraa a Iesu i ta ˈna na pǐpǐ e 70 a tono tataipiti ai o ˈna ia ratou no te poro: “E te fare ta outou e tomo ra, e mata na i te parau atu, Ei hau to teie nei utuafare. E tei reira te hoê tamaiti no te hau, e vai â taua hau ra i nia iho ia ˈna; aore ra, e hoˈi mai ïa i nia iho ia outou.” (Luka 10:5, 6) Ia faaite tatou i te mau huru maitatai, e hinaaro paha te taata e haapii i te parau mau. E na reira atoa anaˈe a patoi mai ai te taata. Peneiaˈe e mǎrû mai ratou e e faaroo mai ratou i te tahi atu taime.

15 A farerei ai i te feia faaroo aore ra o te pee ra i te mau tutuu o te ore e tuati ra i te mau Papai, e faaite noa anaˈe i te mau huru maitatai e e imi anaˈe i te hau. I ta tatou mau putuputuraa, e farii popou anaˈe i te feia tei mauruuru ore i teie nei ao e o te hinaaro ra e ite atu â no nia i te Atua ta tatou e haamori nei. Mea rahi te hiˈoraa mai teie i roto i te anairaa tumu parau “Ua taui te Bibilia i to ˈu oraraa.”

OHIPARAA E TO TATOU HOA RAHI

16. E nafea tatou e riro ai ei hoa e ei “hoa rave ohipa” no Iehova?

16 E pinepine te taata o te ohipa amui i te faatupu i te taairaa piri. Ua riro te feia atoa o tei pûpû ia ratou ia Iehova ei “hoa” e ei “hoa rave ohipa” no ˈna. (A taio i te Korinetia 1, 3:9.) A poro ai e a faariro ai i te taata ei pǐpǐ, e haapii atu â tatou no nia i te mau huru maitatai faahiahia o to tatou Metua i te raˈi. E ite tatou e nafea to ˈna varua moˈa e tauturu mai ai ia poro i te parau apî maitai.

17. E nafea te maa pae varua i ta tatou mau tairururaa e faaite ai e e Hoa Iehova no tatou?

17 E piri atu â tatou ia Iehova ma te poro atu â. E ite tatou e nafea o ˈna e haafifi ai i te feia e hinaaro ra e tapea i te ohipa pororaa. I te mau matahiti i mairi, ua ite maitai tatou e te aratai nei iho â te Atua ia tatou, e ere anei? Mea rahi mau te maa pae varua ta tatou e fanaˈo nei. Auê te faahiahia e! Te faaite nei te mau tairururaa e te taa nei to tatou Metua î i te here i to tatou mau fifi e hinaaro. Teie ta te hoê utuafare i papai no te haamauruuru no te hoê tairururaa mataeinaa: “Ua haaputapû te porotarama i to matou aau. Ua taa ia matou e te here mau ra Iehova ia tatou taitahi e te hinaaro nei oia ia manuïa tatou.” I muri aˈe i te haereraa i te hoê tairururaa mataeinaa taa ê i Irelane, ua faaite na hoa faaipoipo no Heremani i to raua mauruuru i te farii-popou-raahia raua. Te na ô nei raua: “Te haamauruuru mau nei râ mâua ia Iehova e i ta ˈna Arii ra o Iesu Mesia. Ua titau manihini mai raua ia riro ei melo o teie nunaa, e nunaa hoê mau hoi teie. Eita tatou e paraparau noa no nia i te auhoêraa, te fanaˈo nei râ tatou i te reira i te mau mahana atoa. E haamanaˈo noa mai te tairururaa mataeinaa taa ê i Dublin i ta mâua fanaˈoraa taa ê e tavini e o outou i to tatou Atua rahi.”

E TAUAPARAU TE HOA

18. Eaha te ui no nia i ta tatou mau aparauraa e o Iehova?

18 E piri atu â te hoa ia tauaparau maitai raua. Te faaohipa pinepine nei ïa te taata i te mau reni faahoaraa i nia i te Internet aore ra i te mau poroi. Eaha te reira ia faaauhia i te aparauraa ta tatou e fanaˈo nei e to tatou Hoa rahi ra o Iehova? O ˈna “tei faaroo i te pure.” (Sal. 65:2) E paraparau pinepine anei tatou ia ˈna?

19. Eaha te tauturu mai mea fifi anaˈe ia faaite i to tatou huru aau i to tatou Metua i te raˈi?

19 No vetahi mau tavini a te Atua, e ere i te mea ohie ia faaite i to ratou huru aau. Tera râ ta te Atua e hinaaro ra a pure ai tatou. (Sal. 119:145; Oto 3:41) Noa ˈtu e mea fifi no tatou ia faataa i to tatou mau manaˈo hohonu, te fanaˈo nei tatou i te tauturu. Ua papai Paulo i te mau Kerisetiano i Roma: “Aore hoi tatou i ite maitai i te mea au ia pure tatou; na te [v]arua iho i ani i ta tatou ma te uuru e ore e tia ia parau ra. Ua ite ra oia o tei paheru i te aau ra i to te [v]arua hinaaro, o tei ani i ta te feia moˈa ra, i tei au i to te Atua ra hinaaro.” (Roma 8:26, 27) E feruri maite anaˈe i te mau parau papaihia i roto i te mau buka Bibilia mai te Ioba, Salamo e Maseli. E tauturu mai te reira ia faaite i to tatou huru aau hohonu roa ˈˈe ia Iehova.

20, 21. Eaha te tamahanahanaraa ta Paulo e horoa maira i roto i te Philipi 4:6, 7?

20 A fifihia ˈi, e pee anaˈe i te aˈoraa faaurua a Paulo i to Philipi: “Eiaha outou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei; e faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai.” E tamahanahanahia tatou a na reira ˈi. Te na ô faahou ra hoi Paulo: “Na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo i te Mesia nei ia Iesu.” (Phil. 4:6, 7) E haafaufaa noa anaˈe i te “hau a te Atua” o te faaitoito mau â i to tatou aau e manaˈo.

E nafea te pure e haapaari ai i to tatou auhoaraa e te Atua? (A hiˈo i te paratarafa 21)

21 E tauturu mai te pure ia riro noa ei hoa no Iehova. ‘Eiaha ïa tatou e tuutuu i te pure.’ (Tes. 1, 5:17) E haapaari anaˈe i to tatou taairaa faufaa e te Atua. E pee anaˈe i ta ˈna mau titauraa tia. E e rave anaˈe i te taime no te feruri maite i te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo no te mea e Metua, e Atua e e Hoa Iehova no tatou.