Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘A ite i te maitai o Iehova’

‘A ite i te maitai o Iehova’

E nehenehe te mau fifi e haapeapea roa ia tatou, e haaparuparu mai e e ohipa i nia i to tatou manaˈo i te oraraa. Ua faaruru te arii o Iseraela i tahito ra o Davida e rave rahi fifi. Eaha ta ˈna i rave i tera mau taime? I roto i te hoê salamo putapû mau, te pahono ra Davida: “Ua pii hua vau ia Iehova; ua tiaoro hua vau i ta ˈu ra aniraa ia Iehova. Ua ninii noa ˈtu vau i tau manaˈo i mua i tana aro; ua faaite au ia ˈna i to ˈu ati. I te ati roa ra [vau] i roto ia ˈu nei ra, te ite ra oe i to ˈu haerea i reira.” Oia mau, ma te haehaa, ua pure Davida i te Atua no te tauturu ia ˈna.—Sal. 142:1-3.

A fifihia ˈi, ua pure noa Davida ia Iehova ma te haehaa ia tauturu ia ˈna

I roto i te tahi atu salamo, ua himene Davida: “Hoê a ˈu mea hinaaro ia Iehova ra, e o ta ˈu ïa e titau hua nei; ia parahi â vau i roto i te fare o Iehova e hope roa ˈˈe o ˈu pue mahana, ia ite vau i te maitai o Iehova, e ia ui maite au i roto i to ˈna nao [aore ra hiero].” (Sal. 27:4) Na roto i te reo Hebera, o “te hiˈoraa ma te mauruuru e te oaoa” te auraa o te parau hurihia i ǒ nei ei “ui maite.” E ere Davida i te ati Levi. Teie râ, a feruri na ia ˈna e tia ra i rapaeau i te aua moˈa i pihaiiho i te pu o te haamoriraa mau. No to ˈna mauruuru rahi, ua hinaaro Davida e faaea i reira no te toea o to ˈna oraraa no te ‘ite i te maitai o Iehova.’

Te auraa o te taˈo Hebera hurihia i roto i te Salamo 27:4 ei “maitai,” o te hoê ïa mea au mau aore ra te hoê huru au mau. Ua hiˈo noa Davida i ta te Atua i faanaho no te haamoriraa ma te mauruuru. E ui anaˈe ïa, ‘Hoê â anei huru aau to ˈu i to Davida?’

HIˈO I TE MAU FAANAHORAA A TE ATUA MA TE MAURUURU

I teie mahana, aita te mau faanahoraa a Iehova no te haafatata ˈtu ia ˈna i taaihia i te hoê vahi mau. Ua taaihia râ te reira i te hiero rahi pae varua o te Atua, oia hoi te faanahoraa moˈa o te haamoriraa mau. * Ia hiˈo tatou i teie faanahoraa ma te mauruuru, ‘e ite atoa tatou i te maitai o Iehova.’

A hiˈo na i te fata veo o te mau tusia taauahi i mua noa mai i te hiero. (Exo. 38:1, 2; 40:6) I faahohoˈa na tera fata i to te Atua hinaaro e farii i to Iesu ora ei tusia. (Heb. 10:5-10) A feruri na i te auraa no tatou! Ua papai te aposetolo Paulo e i enemi na tatou no te Atua. Maoti râ te pohe o ta ˈNa Tamaiti i faafaitehia ˈi tatou ia ˈNa. (Roma 5:10) Ma te faatupu i te faaroo i te toto o Iesu tei niniihia, e nehenehe tatou e riro ei hoa no te Atua a fanaˈo atu ai i ta ˈna farii maitai e to ˈna tiaturi. E ite ïa tatou i te auhoaraa piri e o Iehova.—Sal. 25:14.

E ite tatou i ‘te anotau haumǎrû no ǒ mai ia Iehova ra’ no te mea ua “paraihia,” aore ra ua tumâhia, ta tatou mau hara. (Ohi. 3:19) Hoê â to tatou huru tupuraa i to te hoê taata mau auri faautuahia i te pohe. Ua tatarahapa râ o ˈna i ta ˈna i rave i mutaa iho e ua taui roa. A ite ai i te reira, tumâ aˈera te hoê haava hamani maitai i te mau mea ino ta tera taata i rave e faaore aˈera i ta ˈna utua pohe. Ua topa te hau o tera taata e ua oaoa roa o ˈna! Mai tera haava, e faaite Iehova i ta ˈna farii maitai i te feia e tatarahapa ra a faaore atu ai i te utua pohe.

A OAOA I ROTO I TE HAAMORIRAA MAU

Eaha te mau tuhaa o te haamoriraa mau ta Davida i ite i te fare o Iehova? Te haaputuputuraa o to ˈna mau hoa Iseraela e rave rahi roa, te taioraa e te faataaraa o te Ture i mua i te taatoaraa, te tutuiraa i te mea noˈanoˈa e te taviniraa moˈa a te mau tahuˈa e ati Levi. (Exo. 30:34-38; Num. 3:5-8; Deut. 31:9-12) E tuatiraa to teie mau tuhaa o te haamoriraa mau i Iseraela i teie tau.

Mai i tahito ra, ‘mea maitai e mea popou noâ no te mau taeae ia parahi ma te au maite!’ (Sal. 133:1) Te rahi noa ˈtura to tatou “hui taeae” na te ao. (Pet. 1, 2:17) E taiohia e e faataahia te Parau a te Atua i ta tatou mau putuputuraa. Maoti ta ˈna faanahonahoraa, e rave rahi haapiiraa ta Iehova e horoa nei. Mea rahi roa atoa te maa pae varua tei piahia no ta tatou iho haapiiraa e no te utuafare. Ua parau te hoê melo o te Tino aratai e ua ite o ˈna i te mau haamaitairaa e te mauruuru pae varua ma te feruri maite i te Parau a te Atua e i to ˈna auraa e ma te imi i te paari e te ite. Oia mau, ‘e riro te ite ei mea maitai no tatou.’—Mas. 2:10.

I te mau mahana atoa, te faatae nei te mau tavini a Iehova ia ˈna ra i te mau pure ta ˈna e farii. E au te reira i te mea hauˈa noˈanoˈa no ˈna. (Sal. 141:2) Auê tatou i te oaoa i te ite e te au nei Iehova ia haafatata ˈtu tatou ia ˈna na roto i te pure haehaa!

Ua pure Mose: “Ia vai mai â te here o to matou nei Atua, o Iehova, i nia ia matou nei; e te ohipa a to matou nei rima e haamau oe.” (Sal. 90:17) E haamaitai Iehova i ta tatou taviniraa ia poro tatou ma te itoito rahi. (Mal. 3:10) Ua tauturu paha tatou ia vetahi ia haapii i te parau mau. Peneiaˈe e rave rahi matahiti tatou i te faaitoito-noa-raa i te poro noa ˈtu te tâuˈa ore, te maˈi, te mauiui aore ra te hamani-ino-raa. (Tes. 1, 2:2) Aita anei râ tatou i ite i “te maitai o Iehova” a taa ˈtu ai e te oaoa rahi nei to tatou Metua i te raˈi i ta tatou mau tutavaraa?

Ua himene Davida: “O Iehova, o ta ˈu ïa tufaa e ta ˈu auˈa, o oe tei haapao mai i to ˈu nei kelero [aore ra ta ˈu tuhaa]. Ua mairi aˈenei to ˈu kelero i te vahi maitai.” (Sal. 16:5, 6) Ua oaoa Davida i ta ˈna “tufaa,” oia hoi i te fanaˈo i te taairaa maitai e o Iehova e i te tavini ia ˈna. Mai ia Davida, te faaruru nei paha tatou i te fifi. Mea rahi râ te haamaitairaa pae varua ta tatou e fanaˈo nei, e ere anei? E tamau anaˈe ïa i te oaoa i roto i te haamoriraa mau e i te hiˈo noa ma te mauruuru i te hiero pae varua o Iehova.

^ A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Tiurai 1996, api 14-24.