Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E nafea ia faaite noa i te manaˈo haapae?

E nafea ia faaite noa i te manaˈo haapae?

“O te taata i hinaaro i te pee mai ia ˈu, e faarue oia ia ˈna iho.”—MAT. 16:24.

1. Mea nafea Iesu i te faaiteraa i te hoê hiˈoraa tia roa o te manaˈo haapae?

 A ORA ˈI Iesu i te fenua, ua faaite oia i te hoê hiˈoraa tia roa o te manaˈo haapae. Ua tuu noa oia i te hiti i to ˈna iho mau hinaaro e maitai no te rave i to te Atua hinaaro. (Ioa. 5:30) Ma te vai taiva ore e tae roa ˈtu i te pohe i nia i te pou haamauiuiraa, ua faaite noa o ˈna e aita e otia to to ˈna manaˈo haapae.—Phil. 2:8.

2. E nafea tatou e faaite ai i te manaˈo haapae, e no te aha e na reira ˈi?

2 Ei pǐpǐ a Iesu, e mea tia ia faaite atoa tatou i te hoê manaˈo haapae. Eaha te reira? O te tuuraa ïa i te hiti i to tatou iho mau hinaaro no te tauturu ia vetahi ê. Mea taa ê roa te reira i te miimii. (Mat. 16:24) E tauturu mai te manaˈo miimii ore ia haapao na mua i to vetahi ê mau manaˈo e hinaaro. (Phil. 2:3, 4) Ua haapii o Iesu e mea faufaa roa te hoê manaˈo haapae i roto i ta tatou haamoriraa. E itehia hoi te mau pǐpǐ mau a Iesu i to ratou here o te turai atoa ra ia ratou ia rave i te mau haapaeraa. (Ioa. 13:34, 35) A haamanaˈo atoa na i te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo ra ei melo o te fetii taeae i te ao nei o te faaite ra i te manaˈo haapae!

3. Na te aha e haafifi ia tatou ia faaite i te manaˈo haapae?

3 Te vai ra te hoê enemi o te haafifi mǎrû noa ra ia tatou ia faaite i te manaˈo haapae. Tera enemi, o to tatou ïa mau hinaaro miimii. A haamanaˈo na ia Adamu raua Eva. Ua faaite Eva i te hinaaro miimii e riro mai mai te Atua ra te huru e ta ˈna tane i te hinaaro miimii e faaoaoa ia Eva. (Gen. 3:5, 6) I muri iho i te haafariu-ê-raa ia Adamu e o Eva i te haamoriraa mau, ua tamau noa te Diabolo i te turai i te taata ia faaite i te miimii. Ua na reira atoa oia a tamata ˈi ia Iesu. (Mat. 4:1-9) I teie mahana, ua tia ia Satani ia turai i te taata e rave rahi ia faaite i te miimii. E haapao maitai anaˈe, e nehenehe hoi tatou e peehia i tera huru feruriraa.—Eph. 2:2.

4. (a) E nehenehe anei tatou e faaore i teie nei â i te mau hinaaro miimii? A faataa. (b) Eaha te mau uiraa te hiˈopoahia?

4 E nehenehe te miimii e faaauhia i te tutae auri. E nehenehe te hoê auri vaiiho-noa-hia mai tera e haamata i te tutae auri mai. Mea atâta te reira ia ore tatou e haapao, e nehenehe hoi te tutae auri e haapau e e faaino roa i te hoê paturaa tei hamanihia e te auri. No tatou atoa, eita ta tatou e nehenehe e faaore i teie nei â i to tatou huru taata tia ore e te mau hinaaro miimii. E mea tia râ ia vai ara tatou i te mau fifi ta te reira e faatupu e ia tamau i te aro i tera mau hinaaro. (Kor. 1, 9:26, 27) E nafea ia ite e te faaite ra tatou i te tahi huru miimii? E e nafea ia faaite atu â i te manaˈo haapae?

A FAAOHIPA I TE BIBILIA NO TE HIˈOPOA IA OE

5. (a) No te aha e au ai te Bibilia i te hoê hiˈo? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.) (b) Eaha ta tatou e ore e rave a hiˈopoa ˈi ia tatou iho?

5 Mai te hoê hiˈo ta tatou e faaohipa no te hiˈopoa i to tatou huru rapaeau, e nehenehe atoa tatou e faaohipa i te Bibilia no te hiˈopoa i to tatou aau e no te faaafaro i te tahi huru au ore. (A taio i te Iakobo 1:22-25.) E tauturu noa mai râ te hoê hiˈo ia haamaitai i to tatou huru rapaeau ia faaohipa maitai tatou i te reira. Ei hiˈoraa, ia hiˈo oioi tatou ia tatou i roto i te hoê hiˈo, eita paha tatou e haapao i te tahi repo iti ite-maitai-hia. Aore ra ia hiˈo tatou na te hiti atu, e ite paha tatou i te hohoˈa o te tahi atu taata. Oia atoa, no te faaohipa i te Bibilia no te ite i te tahi huru au ore mai te miimii, eiaha tatou e taio haavitiviti noa i te Bibilia aore ra e faaohipa i te reira no te ite i ta te tahi atu mau hape.

6. E nafea tatou e “tamau maite” ai i roto i te ture tia roa?

6 A feruri na, e nehenehe tatou e tamau i te taio i te Parau a te Atua, peneiaˈe i te mau mahana atoa, e e ore â e ite e te faaite ra tatou i te tahi huru miimii. E nafea ïa? A feruri na. Ia au i ta Iakobo hiˈoraa o te hiˈo, e ere te fifi i te oreraa te taata e hiˈo maitai. Ua papai o Iakobo e ‘te hiˈo ra tera taata ia ˈna iho.’ I ǒ nei, ua faaohipa Iakobo i te hoê taˈo Heleni o hiˈopoa aore ra haapao maitai te auraa. Eaha ïa te fifi? Ua na ô â Iakobo: “E haere atura [oia], aramoe [aore ra moe] noa ihora to ˈna huru ia ˈna iho i reira.” Ua haere o ˈna ma te ore e tâuˈa i ta ˈna i ite. No te taata ra e manuïa, eita noa o ˈna e ‘hiˈo i roto i te ture tia roa,’ e “tamau maite” râ o ˈna i te na reira. Eita oia e vaiiho i te ture tia roa o te Parau a te Atua i muri, e pee râ oia i tera mau haapiiraa. Hoê â manaˈo atoa to Iesu i to ˈna parauraa: “Ia mau maite outou i ta ˈu parau, e pǐpǐ mau ia outou na ˈu i reira.”—Ioa. 8:31.

7. E nafea tatou e faaohipa ˈi i te Bibilia no te ite e te faaite rii ra tatou i te miimii?

7 No te ite e te faaite rii ra anei oe i te miimii, e mea tia ia taio maite na mua i te Parau a te Atua. E tauturu te reira ia oe ia ite eaha te mau tuhaa e haapao. A rave atoa râ i te mau maimiraa no te faahohonu atu â. Mea papu anaˈe te hoê aamu Bibilia i roto i to oe feruriraa, a uiui: ‘E nafea vau i roto i tera tupuraa? E haa anei au ma te tia?’ Te mea faufaa roa ˈtu â, i muri aˈe i te feruri-maite-raa i ta oe i taio, a tutava i te faaohipa i te reira. (Mat. 7:24, 25) E hiˈo anaˈe e nafea e nehenehe ai e faaohipa i te mau aamu o te arii Saula e te aposetolo Petero no te tauturu ia tatou ia faaite noa i te hoê manaˈo haapae.

A HAAPII MAI I TE HIˈORAA O TE ARII SAULA

8. Mai te aha te huru o Saula a arii mai ai oia, e mea nafea oia i te faaiteraa i te reira?

8 E nehenehe te miimii e tinai i te manaˈo haapae. Ta te hiˈoraa ïa o te arii o Iseraela ra o Saula e faaite ra. A arii mai ai o Saula, mea haehaa oia. (Sam. 1, 9:21) Aita oia i hinaaro e faautua i te mau Iseraela o tei vahavaha i ta ˈna faatereraa. E nehenehe ta ˈna e paturu i to ˈna tiaraa no ǒ mai i te Atua ra, aita râ o ˈna i na reira. (Sam. 1, 10:27) Ua farii te arii Saula i te aratairaa a te varua o te Atua ma te aro atu i te mau ati Amona a upootia ˈtu ai. I muri aˈe, ua horoa oia ma te haehaa i te hanahana o te re ia Iehova.—Sam. 1, 11:6, 11-13.

9. Mea nafea Saula i te faatupuraa i te manaˈo miimii?

9 I muri iho, ua vaiiho o Saula i te manaˈo miimii e te teoteo ia rahi mai mai te tutae auri. A upootia ˈi oia i nia i te ati Amona, ua haapao na mua o ˈna i to ˈna iho mau hinaaro eiaha râ to Iehova. Aita o Saula i faaore i te taoˈa mai ta te Atua i faaue atu, ua nounou râ i te reira. E ma te teoteo, ua faatia o Saula i te hoê tapao no ˈna iho. (Sam. 1, 15:3, 9, 12) I to te peropheta Samuela parauraa ia ˈna e ua riri o Iehova, tamata aˈera o Saula i te imi i te otoheraa ma te faahiti i te faaueraa a te Atua ta ˈna i auraro e ma te pari ia vetahi ê no ta ˈna hape. (Sam. 1, 15:16-21) No to ˈna teoteo, mea faufaa aˈe no Saula to ˈna roo i te faaoaoaraa i te Atua. (Sam. 1, 15:30) E nafea e faaohipa ˈi i te hiˈoraa o Saula mai te hoê hiˈo no te tauturu ia tatou ia faaite noa i te hoê manaˈo haapae?

10, 11. (a) Eaha ta te hiˈoraa o Saula e haapii mai no nia i te faaite-noa-raa i te hoê manaˈo haapae? (b) E nafea ia ore e pee i te hiˈoraa ino o Saula?

10 Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Saula? A tahi, e ere no te mea i faaite na tatou i te hoê manaˈo haapae e e na reira noa iho â tatou. (Tim. 1, 4:10) A haamanaˈo e ua rave Saula i te mea maitai e ua fanaˈo oia i te farii maitai a te Atua. Ua tinai râ oia i to ˈna mau hinaaro miimii o tei rahi roa mai. I te pae hopea, aita Iehova i farii faahou ia Saula no to ˈna faaroo ore.

11 Te piti, eiaha tatou e haapao noa i te mau mea ta tatou e rave maitai ra a tâuˈa ore atu ai i te mau tuhaa te titauhia ia haamaitai. Mai te huru ra ïa e e te hipahipa nei tatou i to tatou ahu apî i mua i te hiˈo ma te ore e haapao i te repo i nia to tatou hohoˈa. Eita paha tatou e riro roa mai mai ia Saula. E mea tia râ ia tutava tatou i te tinai i te tahi noa ˈtu hinaaro e pee ai tatou i te hoê â haerea ino. Ia farii tatou i te aˈoraa, eiaha e imi i te otoheraa, e manaˈo e e ere i te hapa rahi aore ra e faahape i te tahi atu. Mea maitai aˈe râ ia pee i te aˈoraa, i te riroraa mai ia Saula.—A taio i te Salamo 141:5.

12. E nafea te manaˈo haapae e tauturu mai ai mai te peu e ua rave tatou i te hoê hara ino mau?

12 Eaha râ ia rave tatou i te hoê hara ino mau? Ua haafaufaa noa o Saula i to ˈna roo, aita râ o ˈna i tâuˈa i to ˈna maitai pae varua. I te tahi aˈe pae, maoti te manaˈo haapae, eita tatou e haama i te ani i te tauturu hinaarohia. (Mas. 28:13; Iak. 5:14-16) Ei hiˈoraa, i te 12raa o to ˈna matahiti, ua haamata te hoê taeae i te mataitai i te hohoˈa faufau. E ua hiˈo huna noa o ˈna i te reira hau atu i te ahuru matahiti i te maoro. Te na ô ra oia: “Mea fifi roa no ˈu ia faˈi i ta ˈu vahine e i te mau matahiapo i te ohipa o ta ˈu i rave noa na. I teie nei ua faˈi au i te reira, ua mâmâ roa mai au. Ua inoino te tahi o to ˈu mau hoa a tatarahia ˈi to ˈu tiaraa ei tavini tauturu, mai te huru ra e ua haavare au ia ratou. Tera râ, ua ite au e ua oaoa ˈtu â Iehova i ta ˈu taviniraa i teie nei i te taime a mataitai noa ˈi au i te hohoˈa faufau. O to ˈna manaˈo te mea faufaa aˈe.”

UA ARO PETERO I TE MAU HINAARO MIIMII

13, 14. Mea nafea Petero i te faaiteraa i te mau hinaaro miimii?

13 Ua faaite te aposetolo Petero i te hoê manaˈo haapae a haapiihia ˈi oia e Iesu. (Luka 5:3-11) Tera râ, e mea tia ia aro oia i to ˈna mau hinaaro miimii. Ei hiˈoraa, ua riri oia i to te aposetolo Iakobo e Ioane hinaaroraa i te hoê tiaraa i pihaiiho ia Iesu i roto i te Basileia o te Atua. Ua manaˈo paha o Petero e no ˈna tera mau parahiraa, ua parau aˈena hoi Iesu e e hopoia taa ê ta ˈna. (Mat. 16:18, 19) Noa ˈtu râ, ua faaara o Iesu ia Iakobo raua Ioane, oia atoa ia Petero e te toea o te mau aposetolo, i te hinaaro miimii e “faahepo” i to ratou mau taeae.—Mar. 10:35-45.

14 Aita râ te aroraa a Petero i oti a tamata ˈi Iesu i te faaafaro i to ˈna huru feruriraa. I muri aˈe, ua parau Iesu i ta ˈna mau aposetolo e e faarue ratou ia ˈna no te hoê taime poto. Ua faahaehaa aˈera o Petero i te tahi atu e ua faateitei oia ia ˈna iho ma te haapapu e o ˈna anaˈe te vai taiva ore. (Mat. 26:31-33) Ua tiaturi oia ia ˈna iho. Ua hape mau. I tera noa iho â po, aita oia i faaite i te hoê manaˈo haapae. No te paruru ia ˈna iho, ua huna Petero ia Iesu e toru taime.—Mat. 26:69-75.

15. No te aha e hiˈoraa faaitoito mau ai te oraraa o Petero?

15 Noa ˈtu tera mau fifi e hape, e hiˈoraa faaitoito mau te oraraa o Petero. Maoti ta ˈna mau tutavaraa e te tauturu a te varua moˈa a te Atua, ua tia ia Petero ia taui i tera huru to ˈna e ia faaite i te hitahita ore e te here haapae. (Gal. 5:22, 23) Ua faaruru o ˈna i te mau tamataraa uˈana aˈe i ta ˈna i hema i na mua ˈˈe. Ua faaite o ˈna i te haehaa a aˈo ai te aposetolo Paulo ia ˈna i mua i te taata. (Gal. 2:11-14) Aita Petero i inoino e i manaˈo e ua ino roa to ˈna roo i te aˈoraa ˈtu Paulo ia ˈna. Ua faaite noa Petero i to ˈna here ia Paulo. (Pet. 2, 3:15) E tauturu mai te hiˈoraa o Petero ia tatou ia faaite noa i te hoê manaˈo haapae.

Ua aha o Petero a aˈohia ˈi oia? E na reira atoa anei tatou? (A hiˈo i te paratarafa 15)

16. E nafea ia faaite i te manaˈo haapae i roto i te mau tupuraa fifi?

16 A feruri na e nafea oe i roto i te mau tupuraa fifi. Ua oaoa Petero e te mau aposetolo a tapeahia ˈi e a huihia ˈi ratou no ta ratou pororaa. ‘Ua manaˈohia hoi e e au ia ratou te hamani-ino-raa no to Iesu iˈoa.’ (Ohi. 5:41) E nehenehe atoa oe e hiˈo i te hamani-ino-raa ei ravea no te pee i te hiˈoraa o Iesu e o Petero ma te faaite i te manaˈo haapae. (A taio i te Petero 1, 2:20, 21.) E tauturu atoa tera huru feruriraa ia oe ia aˈo te mau matahiapo ia oe. A pee i te hiˈoraa o Petero, eiaha e riri.—Koh. 7:9.

17, 18. (a) Eaha paha te ui no nia i ta tatou mau fa pae varua? (b) Eaha te rave ia ite tatou e te vai ra te tahi miimii i roto i to tatou aau?

17 E faufaa-atoa-hia oe i te hiˈoraa o Petero a feruri ai i te mau fa pae varua. E nehenehe atoa oe e faaite i te hoê manaˈo haapae i roto i tera tuhaa. A vai ara râ eiaha te reira ia riro ei ravea no te imi i te tiaraa. A uiui ïa: ‘No te aha vau e hinaaro ai e tavini atu â ia Iehova? Ia itehia mai au? Ia noaa mai te tahi tiaraa, mai ia Iakobo e Ioane a ani ai raua i te tiaraa ia Iesu?’

18 Ia ite oe e te vai ra te tahi miimii i roto i to aau, a ani i ta Iehova tauturu no te faaafaro i to oe huru feruriraa e huru aau. E a tutava i te haapao na mua i to Iehova hanahana eiaha râ to oe. (Sal. 86:11) E tapi atoa i te mau fa o te ore e huti i te ara-maite-raa i nia ia oe. Ei hiˈoraa, e nehenehe oe e faaite atu â i te tahi mau huru maitatai ta te varua e faatupu o ta oe e manaˈo e mea fifi no oe. E mai te peu e te faaineine maitai ra oe i ta oe mau putuputuraa ma te ore râ e tâuˈa i te atuaturaa i te Piha a te Basileia, e nehenehe oe e haamau ei fa e faaohipa i te aˈoraa i roto i te Roma 12:16.—A taio.

19. Eaha te rave no te ore e paruparu no ta tatou e ite i roto i te hiˈo o te Parau a te Atua?

19 A hiˈo maitai ai ia oe iho i roto i te hiˈo o te Parau a te Atua, e ite paha oe i te tahi mau huru au ore mai te miimii. E nehenehe oe e paruparu. A feruri ïa i te hiˈoraa a Iakobo no nia i te taata tei manuïa. Aita o Iakobo i faataa e ua faaafaro oioi anei tera taata i te mau fifi ta ˈna i ite aore ra ua nehenehe anei ta ˈna e faaafaro i te mau hape atoa. Ua parau râ o Iakobo e te ‘hiˈo ra te taata i roto i te ture ma te tamau maite.’ (Iak. 1:25) Ua haamanaˈo oia eaha ta ˈna i ite i roto i te hiˈo e ua tutava noa oia i te haamaitai ia ˈna iho. Eiaha e haafaufaa ore ia oe e a tapea i te hoê manaˈo tano noa no nia i to oe mau huru tia ore. (A taio i te Koheleta 7:20.) A tamau i te hiˈo i roto i te ture tia roa e a faaitoito i te faaite noa i te hoê manaˈo haapae. Te hinaaro ra Iehova e tauturu ia oe mai ta ˈna i na reira i nia i to oe mau taeae e mea tia ore atoa hoi ratou, ia nehenehe atoa ratou e fanaˈo i ta te Atua farii maitai e haamaitairaa.