Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua ite anei oe?

Ua ite anei oe?

I te tau Bibilia, eaha te auraa ia hahae te hoê taata i to ˈna ahu?

TE FAATAA ra te mau Papai i te tahi mau tupuraa i reira te taata i te hahaeraa i to ratou ahu. E maere paha te taata taio i teie mahana i teie huru raveraa. Tera râ, i rotopu i te mau ati Iuda, e faaiteraa te reira o to ratou hepohepo rahi, mauiui, haama, riri aore ra oto.

Ei hiˈoraa, i to Reubena iteraa e aita ta ˈna opuaraa no te faaora i to ˈna taeae ia Iosepha i tupu, “ua hahae ihora oia i to ˈna ahu” no te mea ua hoo-tîtî-hia Iosepha. Ua manaˈo to raua metua ra o Iakoba e ua amuhia Iosepha e te hoê animara taehae e ‘ua hahae ihora i to ˈna ahu.’ (Gen. 37:18-35) I to Ioba parauraahia e ua pohe te taatoaraa o ta ˈna mau tamarii, ‘ua hahae oia i to ˈna ahu.’ (Ioba 1:18-20) ‘Ua haea [aore ra hahae] te hoê vea i to ˈna ahu’ a haere ai oia i mua i te tahuˈa rahi ra o Eli no te faaara ˈtu e ua pau to Iseraela i te tamaˈi, ua pohe na tamaiti e piti a Eli e ua ravehia te afata faufaa. (Sam. 1, 4:12-17) I to Iosia faarooraa i te parau o te Ture i te taioraahia i mua i to ˈna aro, ua ite atura oia i te hape a te nunaa e “ua hahae ihora i to ˈna ahu.”—Arii 2, 22:8-13.

I to Iesu haavaraahia, ‘ua hahae te tahuˈa rahi Kaiapha i tana ahu’ a manaˈo ai oia e te faaino ra Iesu i te Atua. (Mat. 26:59-66) I faaue na te hoê tutuu a te mau orometua ati Iuda i te taata ia hahae i to ratou ahu a faaroo ai i te iˈoa o te Atua ia faainohia. I muri aˈe râ i te haamouraahia te hiero i Ierusalema, ua na ô ratou e “aita e faufaa no te taata i teie mahana ia hahae i to ratou ahu a faaroo ai i te iˈoa o te Atua ia faainohia, aˈunei e mutumutu roa ˈi te reira.”

Te mea papu, aita e faufaa i mua i te aro o te Atua ia hahae te hoê taata i to ˈna ahu mai te peu e aita o ˈna e oto mau ra. No reira Iehova i parau ai i to ˈna nunaa ia ‘hahae i to ratou aau eiaha i to ratou ahu e ia fariu mai ia ˈna ra.’—Ioe. 2:13.