Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A faaitoito, o Iehova to oe tauturu!

A faaitoito, o Iehova to oe tauturu!

‘A faaitoito e ia parau e, O te Fatu ra o Iehova to ˈu tauturu.’—HEB. 13:6.

1, 2. No te aha e ere ai i te mea ohie no te tahi taata ia faarue i ta ˈna ohipa i te ara no te hoˈi i to ˈna utuafare? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

 “A RAVE ai au i te ohipa i te ara, e tiaraa teitei to ˈu, e mea aufau-maitai-hia,” ta Tamatahi * ïa e haamanaˈo ra. “I to ˈu râ haamataraa i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova, taa ˈtura ia ˈu e e hopoia faufaa ˈtu â ta ˈu: te haapaoraa i to ˈu utuafare eiaha noa i te pae tino, i te pae varua atoa râ. Mea na reira vau i te hoˈiraa mai i te fare.”—Eph. 6:4.

2 Ua ite o Tamatahi e tera iho â te hinaaro o Iehova. E ere râ i te mea ohie. E titauhia hoi ia faatupu faahou oia i te taairaa piri e ta ˈna vahine e tamarii, e ia noaa mai maa moni. E nafea oia e na reira ˈi? E tauturu anei te amuiraa ia ratou?

IA AFARO FAAHOU TE ORARAA UTUAFARE E TE TAVINIRAA

3. Eaha te tupu i nia i te tamarii ia ora hoê o na metua i te ara?

3 Ua faˈi Tamatahi, “Aita vau i tâuˈa i ta ˈu mau tamarii i te taime iho â râ i hinaaro ai ratou i te aratairaa î i te here. Aita vau i pihai iho ia ratou no te taio i te mau aamu Bibilia, no te pure, no te tauahi ia ratou e no te hauti e o ratou.” (Deut. 6:7) Te haamanaˈo ra o Ana, ta ˈna tamahine matahiapo: “I taiâ rii na vau i te mea e aita to ˈu papa i te fare. Ua matau noa matou ia ˈna i to ˈna hohoˈa mata e toparaa reo. I to ˈna hoˈiraa mai, ua huru ê roa vau ia tauahi mai oia ia ˈu.”

4. No te aha mea fifi ai no te hoê papa e ora ra i te ara ia amo maitai i ta ˈna hopoia ei upoo utuafare?

4 Mea fifi roa ˈtu â no te hoê papa e ora ra i te ara ia amo i ta ˈna hopoia ei upoo utuafare. Te faataa ra Moea, te vahine a Tamatahi: “I amo na vau e piti hopoia, ta te mama e ta te papa. Ua matau ïa vau i te rave i te rahiraa o te mau faaotiraa o te utuafare. I to Tamatahi hoˈiraa mai, e mea tia ia haapii au eaha mau na te auraro Kerisetiano. Tae roa mai i teie mahana, i te tahi taime mea titauhia ia haamanaˈo vau e tei reira ta ˈu tane.” (Eph. 5:22, 23) Te na ô ra Tamatahi: “Ua matau ta ˈu mau tamahine i te ani i to ratou mama te faatiaraa no te rave i te tahi mea. Mea titauhia ïa ia haapii au i te amo i ta ˈu hopoia mai te hoê Kerisetiano.” Ua taa ia Tamatahi e Moea te faufaaraa ia ite ta raua mau tamarii e te rave amui nei raua i te mau faaotiraa.

5. (a) I to Tamatahi hoˈiraa mai na te ara, ua aha oia ia afaro faahou to ˈna mau taairaa e to ˈna utuafare? (b) Eaha te faahopearaa?

5 Ua rave Tamatahi i te mau mea atoa tei tia ia ˈna ia afaro faahou to ˈna mau taairaa e to ˈna utuafare e no te tauturu ia ratou ia faatupu i te taairaa e o Iehova. Ua hinaaro oia e haapii i ta ˈna mau tamarii eiaha noa ma te parau e te here ra oia ia Iehova, ma te faaite roa ˈtu râ i te reira. (Ioa. 1, 3:18) Ua haamaitai anei Iehova ia Tamatahi? Te na ô ra Ana: “Ua ite maitai matou i ta ˈna mau tutavaraa no te riro ei metua tane maitai e no te haafatata-faahou-raa mai ia matou. Ia ite matou e te hinaaro nei oia e tavini atu â i roto i te amuiraa, e oaoa roa matou. Te tamata ra te ao nei i te faaatea ê ia tatou ia Iehova. Ua tiatonu to matou na metua i te parau mau, e ua tutava atoa matou i te na reira. Ua haapapu mai o papa e eita roa ˈtu oia e vaiiho faahou ia matou, e o ta ˈna iho â i rave. Mai te peu e aita o ˈna i na reira, aita paha vau i roto i te faanahonahoraa a Iehova i teie mahana.”

A FARII E E TUHAA ATOA TA OE

6. Eaha te haapiiraa ta te tahi mau metua i huti mai i te roaraa o te tamaˈi?

6 Te faaite ra te tahi mau faatiaraa e i te roaraa o te tamaˈi i te pae Europa apatoa, parauhia Balkans, e mea oaoa te mau tamarii a te mau Ite no Iehova noa ˈtu te oraraa fifi i reira. No te aha? Aita te mau metua i nehenehe faahou e haere i te ohipa. E faaea ïa ratou i te fare no te haapii, hauti e aparau e ta ratou tamarii. Eaha te haapiiraa? Ta te mau tamarii e hinaaro mau ra, o to ratou ïa mau metua i pihai iho ia ratou, e ere i te moni aore ra te taoˈa. Oia mau, mai ta te Parau a te Atua e faataa ra, e maitai mai te mau tamarii ia rave te mau metua i te taime no te haapao maitai e no te haapii ia ratou.—Mas. 22:6.

7, 8. (a) Eaha ta te tahi mau metua e faaruru ia hoˈi ratou i te fare? (b) E nafea te metua e nehenehe ai e faaafaro i to ratou taairaa e ta ratou tamarii?

7 E faaruru vetahi mau metua o te hoˈi i te fare i te inoino aore ra te tâuˈa ore o ta ratou mau tamarii. E parau atu ïa ratou: “E te mau haapaeraa atoa ta ˈu i rave no outou, aita iho â outou i mauruuru?” Tera râ, na te metua o tei faarue i te fare atoa te hape i ino ai te haerea o te tamarii. E nafea ïa o ˈna?

8 A ani i te tauturu a Iehova ia taa ˈtu â ia oe i te huru aau o to oe utuafare. Ia aparau oe ia ratou, a haapapu atu e a farii e e tuhaa atoa ta oe i roto i tera fifi. E nehenehe te hoê tatarahapa mau e tauturu atu. Ia ite to oe apiti e ta oe tamarii e te faaitoito noa ra oe i te rave i te mea maitai, e taa ia ratou e te hinaaro mau ra oe e na reira. A faaoromai e eiaha e tuu. E nehenehe oe e fanaˈo faahou e ma te mǎrû noa i te here e te faatura o to utuafare.

A HAMANI MAITAI I TO OE UTUAFARE

9. No te hamani maitai i to ˈna iho utuafare, no te aha eita ˈi e titauhia ia tapi i te hoê oraraa fanaˈo?

9 Ua faaue te aposetolo Paulo e ia ore te mau Kerisetiano ruhiruhia e nehenehe e haapao ia ratou iho, na te mau tamarii e mootua e tahoo, aore ra e faahoˈi, i te maitai i te mau metua. Te faaitoito ra râ Paulo i te mau Kerisetiano atoa ia mauruuru noa i ta ratou e hinaaro mau â i te mau mahana atoa, mai te maa, te ahu e te nohoraa. Eiaha tatou e tapi i te hoê oraraa fanaˈo aore ra i te moni maitai no a muri aˈe. (A taio i te Timoteo 1, 5:4, 8; 6:6-10.) No te hamani maitai i to ˈna utuafare, eita e titauhia ia imi te hoê Kerisetiano i te taoˈa materia i roto i teie ao e fatata i te mou. (Ioa. 1, 2:15-17) Eiaha tatou e vaiiho i “te haavare o te taoˈa” aore ra “te peapea o teie nei ao” ia haafifi i to tatou utuafare, a ore atu ai e mau maite i te ora mure ore i roto i te ao apî parau-tia a te Atua!—Mar. 4:19; Luka 21:34-36; Tim. 1, 6:19.

10. No te aha e haerea paari ai eiaha e faarahi i te tarahu?

10 Ua ite Iehova e e hinaaro iho â tatou maa moni. Eita râ te moni e paruru e e tauturu ia tatou mai te paari no ǒ mai i te Atua ra. (Koh. 7:12; Luka 12:15) E pinepine eita te taata e feruri i te mau haamâuˈaraa ia reva ratou i te ara no te ohipa. Aita atoa e haapapuraa e e monihia ratou i ǒ. E fifi atâta râ te tupu mai. Mea rahi tei hoˈi i te fare e te tarahu rahi aˈe. Tavini atura ïa ratou i te feia ta ratou i tipee aore ra i tarahu i te moni. Aita ˈtura ïa i vata no te tavini ia Iehova. (A taio i te Maseli 22:7.) E haerea paari eiaha e faarahi i te tarahu.

11. E nafea te faanahoraa i te hoê tapura faufaa e tauturu ai i te mau utuafare?

11 Ua ite Tamatahi e ia manuïa ta ˈna faaotiraa e faaea i pihai iho i to ˈna utuafare, ia haapao maitai ïa oia i ta ratou mau haamâuˈaraa. Ua faanaho ïa raua ta ˈna vahine i te tahi tapura faufaa ia au i te mau mea ta ratou e hinaaro mau â. E ere iho â ïa teie tapura faufaa mai ta ratou i matau noa na. Ua turu atu râ ratou pauroa ma te ore e haamâuˈa i te moni no te mau mea e ere i te mea faufaa roa. * Te na ô ra o Tamatahi: “Ei hiˈoraa, ua tatara mai au i ta ˈu mau tamarii mai te fare haapiiraa taa ê no te tuu ia ratou i te fare haapiiraa a te hau.” Ua pure o ˈna e to ˈna utuafare ia itehia mai ia ˈna te hoê ohipa o te ore e haafifi i ta ratou porotarama pae varua. Mea nafea Iehova i te pahonoraa i ta ratou mau pure?

12, 13. Eaha ta Tamatahi i rave no te aupuru i to ˈna utuafare, e mea nafea Iehova i te haamaitairaa i ta ˈna faaotiraa e faaohie i to ˈna oraraa?

12 I na matahiti matamua e piti, ua navai noa te moni ohipa a Tamatahi no te faatamaa i to ˈna utuafare. I faaohipa na ratou i te moni faaherehere e ua rohirohi roa Tamatahi. Teie râ, e tae ratou i te mau putuputuraa atoa e te pororaa. Ua faaoti Tamatahi e eita oia e rave i te tahi ohipa o te faaatea ê ia ˈna i to ˈna utuafare. Te na ô ra oia: “Ua haapii vau i te rave i te ohipa rau. Aita anaˈe te tahi ohipa, e rave ïa vau i te tahi atu.”

E nehenehe anei oe e haapii i te rave i te ohipa rau no te haapao i to oe utuafare? (A hiˈo i te paratarafa 12)

13 I te mea e e aufau riirii noa oia i ta ˈna mau tarahu, e mea tia ia aufau atoa o ˈna i te moni taime. Ua farii râ oia i te na reira ia nehenehe o ˈna e to ˈna utuafare e tavini ia Iehova. Te parau ra o Tamatahi: “I teie nei, ua iti mai ta ˈu moni, ahuru i nia i te hanere o ta ˈu i fanaˈo na i te ara. Aita râ matou i ere i te maa. ‘Aore te rima o Iehova i poto.’ Faaoti atura matou e riro ei pionie.” I muri rii aˈe, ua maitai mai ta ratou faanavairaa faufaa, e mea ohie aˈe atura no Tamatahi i te haapao i to ˈna utuafare.—Isa. 59:1.

IA FAAHEPO TE FETII

14, 15. Eaha ta te mau utuafare e nehenehe e rave ia faahepohia ratou ia haapae i te mau ohipa Kerisetiano no te mau ohipa materia? Eaha paha te tupu ia horoa ratou i te hiˈoraa maitai?

14 I te fenua e rave rahi, te manaˈo ra te taata e e titauhia ia horoa ratou i te moni e te ô na te fetii e na te hoa. “E peu matauhia teie i ǒ matou e mea au na matou e horoa,” ta Tamatahi ïa e faataa ra. Te na ô atoa ra râ oia: “Te vai ra te taotiaraa. E faataa ïa vau ma te mǎrû i to ˈu fetii e e horoa ˈtu vau i ta ˈu e nehenehe ma te ore e haafifi i te mau hinaaro e i te porotarama pae varua o to ˈu utuafare.”

15 Ia hoˈi vetahi i te fenua aore ra ia faaoti ratou e faaea i pihai iho i te utuafare, e pinepine te fetii i te riri, te vahavaha e te inoino ia ratou. Te tiaturi ra hoi te fetii ia ratou no te faatamaa i te utuafare. E parau roa ˈtu vetahi e mea ino ratou. (Mas. 19:6, 7) Te parau ra te tamahine a Tamatahi ra o Ana: “Ia ore matou e haapae i te mau ohipa Kerisetiano no te mau maitai materia, e taa paha ia vetahi o to matou fetii e mea faufaa to matou oraraa Kerisetiano. E nafea râ e taa ˈi ia ratou ia pee noa matou i ta ratou aniraa?”—A hiˈo i te Petero 1, 3:1, 2.

A TIATURI I TE ATUA

16. (a) E nafea te hoê taata e ‘haavare ai ia ˈna iho’? (Iak. 1:22) (b) Teihea faaotiraa ta Iehova e haamaitai?

16 I to te hoê tuahine tei vaiiho mai i ta ˈna tane e tamarii taeraa ˈtu i te hoê fenua moni, ua parau oia i te mau matahiapo: “E haapaeraa rahi ta matou i rave ia tae mai au i ǒ nei. Ua vaiiho roa ta ˈu tane i ta ˈna hopoia matahiapo. Mea maitai e e haamaitai Iehova i teie tere.” E haamaitai iho â Iehova i te mau faaotiraa i ravehia ma te tiaturi ia ˈna. Eita râ oia e haamaitai i te hoê faaotiraa aita e tuati ra i to ˈna hinaaro, mai te peu iho â râ ua vaiihohia te tahi fanaˈoraa taa ê no te mau tumu tano ore.—A taio i te Hebera 11:6; Ioane 1, 5:13-15.

17. No te aha e imi ai i ta Iehova aratairaa hou a rave ai i te faaotiraa? E nafea tatou e na reira ˈi?

17 A imi i ta Iehova aratairaa hou a rave ai i te faaotiraa, eiaha i muri iho. A pure ia ˈna ia horoa mai i to ˈna varua moˈa, to ˈna paari e ta ˈna aratairaa. (Tim. 2, 1:7, Te Faufaa Api) A uiui: ‘Ua ineine au i te faaroo ia Iehova i roto i teihea mau tupuraa? E na reira atoa anei au noa ˈtu te hamani-ino-raa?’ Mai te peu e e, ua ineine anei oe i te faaroo ia ˈna noa ˈtu e eita oe e ora i te hoê oraraa fanaˈo? (Luka 14:33) A ani i te aˈoraa Bibilia i te mau matahiapo e a faaohipa i ta ratou mau aˈoraa. E faaite ïa oe i to oe faaroo e tiaturi i ta Iehova parau fafau e tauturu ia oe. E ere na te mau matahiapo e faaoti no oe, e nehenehe râ ratou e tauturu ia oe ia rave i te mau faaotiraa e oaoa noa ˈi oe.—Kor. 2, 1:24.

18. Na vai e aupuru i te hoê utuafare? I roto râ i teihea mau tupuraa e nehenehe ai tatou e tauturu atu?

18 Te “hopoia” e aupuru i te utuafare i te mau mahana atoa, ua horoa ˈtu ïa Iehova i te upoo utuafare ra. E haapopou e e pure anaˈe no te mau taeae e amo i taua hopoia ra ma te ore e faarue i to ratou utuafare noa ˈtu te faaheporaa e te hinaaro e na reira. E nehenehe tatou e faaite atu i te here mau e te aroha, aore ra aumihi, ia tupu te tahi ati aore ra rapaauraa ru. (Gal. 6:2, 5; Pet. 1, 3:8) E nehenehe anei oe e horoa maa moni ia hinaaro-ru-hia te reira aore ra e tauturu i te hoê hoa Kerisetiano ia noaa ta ˈna ohipa i ǒ nei? Mai te peu e e, eita ïa e titauhia ia faarue oia i to ˈna utuafare no te imi i te ohipa i te ara.—Mas. 3:27, 28; Ioa. 1, 3:17.

A HAAMANAˈO E O IEHOVA TO OE TAUTURU!

19, 20. No te aha te mau Kerisetiano e nehenehe ai e tiaturi e e tauturu Iehova ia ratou?

19 Te faaitoito maira te mau Papai: “Ei parahiraa nounou taoˈa ore to outou, ia mauruuru i ta outou i noaa ra; o te Atua iho hoi tei parau mai e, E ore roa vau e taiva ia oe, e ore roa vau e faarue ia oe, e ore, e ore roa ˈtu. E tia ˈi ia tatou ia faaitoito e ia parau e, O te Fatu to ˈu tauturu, e ore au e mǎtaˈu i ta te taata e rave mai ia ˈu nei.” (Heb. 13:5, 6) E nafea te reira e tupu ai i teie mahana?

20 Te parau ra te hoê matahiapo i te hoê fenua veve: “E pinepine te taata i te parau e mea oaoa roa te mau Ite no Iehova. Ua tapao atoa ratou e mea nehenehe noa te faaahuraa o te mau Ite no Iehova tei veve e e au ra e mea navai aˈe ratou ia vetahi ê.” Te tuati ra te reira i ta Iesu i fafau i te feia e tuu i te Basileia i te parahiraa matamua. (Mat. 6:28-30, 33) Mea here iho â na Iehova, to oe Metua i te raˈi, ia oe e te hinaaro ra oia i te mea maitai aˈe no oe e no ta oe mau tamarii. “Te hiˈo nei te mata o Iehova i to te ao atoa nei, ia horoa mai oia i te etaeta i te feia i tia te aau ia ˈna.” (Par. 2, 16:9) No to tatou maitai i horoa mai ai oia i ta ˈna mau faaueraa, tera atoa i taaihia i te oraraa utuafare e te mau hinaaro i te pae materia. Ia haapao tatou i te reira, te faaite ra ïa tatou i to tatou here e tiaturi ia ˈna. “Teie hoi te hinaaro i te Atua, o te haapao i ta ˈna ra parau: e ere hoi ta ˈna parau i te mea teimaha.”—Ioa. 1, 5:3.

21, 22. No te aha oe i faaoti ai e tiaturi ia Iehova?

21 Te na ô ra Tamatahi: “Ua ora atea vau i ta ˈu vahine e tamarii, eita e nehenehe e hoˈi faahou i muri. Aita râ vau e faahapa noa ra ia ˈu. Ua onahia e rave rahi hoa o matou te raveraa i te ohipa, e ere râ ratou i te mea oaoa. Te faaû nei to ratou utuafare i te fifi rahi. To matou râ utuafare, mea oaoa roa ïa! Te faahiahia nei au i te ite e o te mau ohipa Kerisetiano na mua roa ta te tahi atu mau taeae i ǒ nei, noa ˈtu te veve, e haapao nei. Te ite nei matou paatoa i te tanoraa o ta Iesu parau fafau.”—A taio i te Mataio 6:33.

22 A faaitoito! A maiti i te faaroo ia Iehova e a tiaturi ia ˈna. Ia here oe ia Iehova, i to oe apiti e ta oe mau tamarii, e amo oe i ta oe hopoia Kerisetiano ei upoo utuafare. I reira ïa oe e ite ai e ‘o Iehova to oe tauturu.’

^ Ua tauihia te mau iˈoa.

^ A hiˈo i te anairaa tumu parau “Comment gérer votre argent,” o te Réveillez-vous! no Tetepa 2011.