Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E Atua naho o Iehova

E Atua naho o Iehova

‘E ere hoi te Atua i te tumu no te anoi noa, no te hau râ.’—KOR. 1, 14:33.

1, 2. (a) O vai ta te Atua i poiete na mua, e mea nafea Iehova i te faaohiparaa ia ˈna? (b) E nafea tatou e ite ai e mea naho maitai te mau melahi?

 MEA naho maitai te mau ohipa atoa a to tatou Atua poiete ra o Iehova. Ua poiete na mua o ˈna i ta ˈna Tamaiti, Iesu. Ia au i te Bibilia, o Iesu “te Logo,” o ˈna hoi te auvaha o Iehova. Te na ô ra te Bibilia: “I vai na te Logo i te matamua ra, i te Atua ra hoi te Logo.” Ua tavini oia ia Iehova i nia i te raˈi e mirioni matahiti. Te taio-atoa-hia ra no ˈna: “Na ˈna i hamani te mau mea atoa nei, aore roa e, e ere oia i te hoê mea i hamanihia.” A 2 000 tiahapa matahiti aˈenei, ua tono Iehova i te Logo i te fenua, o te taata tia roa ïa o Iesu Mesia. Ma te taiva ore, ua rave Iesu i te mau mea atoa ta to ˈna Metua i hinaaro.—Ioa. 1:1-3, 14.

2 Hou a haere mai ai i te fenua, ua tavini Iesu ma te taiva ore ei “tamaiti faaamu,” aore ra rave ohipa aravihi. (Mas. 8:30) Ma to ˈna arai, ua poiete Iehova e mirioni melahi i nia i te raˈi. (Kol. 1:16) Te faaite maira te Bibilia e e nuu melahi naho maitai ta Iehova: “Ua tausani hoi te tausaniraa i te taviniraa ia ˈna ra, e ua ahuru hoi te tausaniraa i te manotini i te tiaraa i mua i tana aro.”—Dan. 7:10; Sal. 103:21.

3. Ehia rahiraa fetia e vai ra? E nafea te mau fetia e te mau paraneta i te faanahoraahia?

3 Mea rahi mau te fetia e te paraneta ta Iehova i poiete a hamani ai i te ao nui. Eita e nehenehe e taio ia ratou pauroa. Ehia rahiraa fetia e vai ra? Ia au i te hoê vea i Houston (Chronicle) o tei faaite i te hoê hiˈopoaraa apî, te manaˈo nei te aivanaa e e 300 000 miria e miria fetia. Oia hoi, e 3 apeehia e e 23 aore! Ua faanaho-maitai-hia anei ratou? E, ua faanahohia te mau pǔpǔ fetia ei haapueraa fetia. E teie mau haapueraa fetia ei pǔpǔ haapueraa fetia parauhia amas. E teie mau pǔpǔ haapueraa fetia ei pǔpǔ rahi aˈe parauhia superamas. E i roto hoê haapueraa fetia e taiohia e rave rahi paraneta e e miria e miria fetia.

4. No te aha mea tano ai ia manaˈo e mea faanahohia ta te Atua mau tavini i nia i te fenua?

4 Mea naho maitai te mau melahi i nia i te raˈi e te mau fetia e paraneta i roto i te ao nui. Mea faahiahia mau! (Isa. 40:26) E nehenehe ïa e parau e te faanaho atoa ra to tatou Atua poiete i ta ˈna mau tavini i nia i te fenua. Mea faufaa roa no ratou ia faanaho maitai ia ratou, mea rahi roa hoi ta ratou ohipa faufaa e rave. E tausani matahiti i te maoro, ua faanaho Iehova i to ˈna nunaa ia nehenehe ratou e tavini ia ˈna ma te taiva ore. Mea rahi te hiˈoraa te faaite ra e tei pihai iho o ˈna ia ratou e ‘e ere te Atua i te tumu no te anoi noa, no te hau râ.’—A taio i te Korinetia 1, 14:33, 40.

UA FAANAHO TE ATUA I TO ˈNA NUNAA I TAHITO RA

5. Mea nafea te opuaraa a te Atua no te fenua i te mauraa no te hoê taime?

5 A poiete ai Iehova i na taata matamua, ua parau atu oia: “Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei, e e haavi iho; e ia mana orua i nia iho i te iˈa o te tai, e i nia iho i te mau manu o te reva, e i nia iho i te mau mea atoa e nee haere i nia iho i te fenua nei.” (Gen. 1:28) Aita Iehova i poiete e mirioni taata i te hoê noa taime. E fanau Adamu raua Eva i te tamarii e e na reira atoa ta ratou tamarii e tae roa i te taime e î ai te taata i nia i te fenua. Ua opua te Atua e na ratou e faariro i te fenua taatoa ei paradaiso. Ua faaroo ore râ Adamu raua Eva i te Atua e mau aˈera teie opuaraa no te hoê taime. (Gen. 3:1-6) Aita te rahiraa o ta raua mau tamarii i tavini ia Iehova. Tau taime i muri aˈe, “ite aˈera Iehova, e ino rahi to te taata o te ao nei, e ua ino anaˈe te mau manaˈo atoa, e te mau opuaraa atoa o te aau i te mau mahana atoa.” ‘Ua ino roa te fenua e ua î te reira i te parau-tia ore.’ Ua faaoti râ te Atua e haamou i te feia ino atoa ma te afai mai i te hoê diluvi i nia i te fenua taatoa.—Gen. 6:5, 11-13, 17.

6, 7. (a) No te aha Iehova i faaora ˈi ia Noa? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.) (b) Teihea roa te mau taata atoa tei ore i hinaaro e faaroo ia Noa?

6 E ere te taata atoa tei pohe i te diluvi. Ua arohahia Noa e Iehova no te mea e taata “parau-tia” o ˈna e ua au to ˈna haerea i te Atua. Ua faaue Iehova ia Noa ia hamani i te hoê araka rahi mau e ua faaite ia ˈna e nafea. (Gen. 6:8, 9, 14-16) Ua hamanihia tera araka ia vai noa o ˈna i nia i te pape ia nehenehe te taata e te animara i roto e ora mai i te diluvi. Ua rave maite Noa e to ˈna utuafare i ta Iehova i faaue atu. I muri aˈe i te afairaa i te mau animara i roto i te araka, “na Iehova i opani i te uputa.”—Gen. 7:5, 16.

7 Ua faaara Noa i te taata no nia i te diluvi, aita râ te rahiraa i hinaaro e faaroo atu. (Pet. 2, 2:5) I te matahiti 2370 hou te Mesia, ua haamata te diluvi. Ua haamou Iehova i “to te fenua atoa” e ua faaora ia Noa taiva ore, i ta ˈna vahine, i ta raua mau tamaiti e i ta ratou vahine i roto i te araka. (Gen. 7:23) No roto mai tatou paatoa i teie mahana ia Noa taiva ore e i to ˈna utuafare. Ua pohe râ te mau taata atoa o tei ore i hinaaro e faaroo i te mau faaararaa a Noa i te diluvi.

Maoti te hoê faanaho-maitai-raa, e vau taata tei ora mai i te diluvi (A hiˈo i na paratarafa 6, 7)

8. Mea nafea te Atua i te faanahoraa i to ˈna nunaa a parau ai i te mau Iseraela ia tomo i te Fenua tǎpǔhia?

8 Hau atu e 800 matahiti i muri aˈe i te diluvi, ua faanaho te Atua i te mau Iseraela ei nunaa. Ua faanaho oia i te mau tuhaa atoa o to ratou oraraa, te haamoriraa iho â râ. Ei hiˈoraa, ua faataa o ˈna ia vetahi ei tahuˈa e ati Levi. Ua faanaho atoa o ˈna i te tahi mau vahine no te tavini “i te uputa o te fare tiahapa amuiraa.” (Exo. 38:8) I muri aˈe, ua parau Iehova i te nunaa ia haere e ora i Kanaana. Ua mǎtaˈu e ua patoi râ te rahiraa o ratou i te haere. Parau aˈera Iehova: “[E] ore roa [outou] e tae i te fenua ta ˈu i tǎpǔ ra e, e parahi outou i reira; maori râ o Kaleba a Iephune, e o Iosua a Nuna.” O Iosua e Kaleba anaˈe tei faahoˈi mai i te hoê faatiaraa maitai i muri iho i te hiˈo-haere-raa i te Fenua tǎpǔhia. (Num. 14:30, 37, 38) I muri aˈe, maiti aˈera Iehova ia Iosua no te aratai ia Iseraela. (Num. 27:18-23) Hou o ˈna a aratai ai ia ratou i Kanaana, ua parau Iehova ia ˈna: “E faaetaeta, e ia itoito roa; eiaha e mǎtaˈu, eiaha hoi e amiami; tei pihai-atoa-iho hoi to Atua o Iehova ia oe i to mau haerea atoa.”—Ios. 1:9.

9. Eaha to Rahaba manaˈo no nia ia Iehova e i to ˈna nunaa?

9 Tei pihai iho te Atua ra o Iehova ia Iosua i te mau vahi atoa ta ˈna i haere. Ei hiˈoraa, i 1473 hou te Mesia, ua puhapa te mau Iseraela i pihai iho i te oire Kanaana ra o Ieriko. Ua tono Iosua e piti manu no te hiˈo haere ia Ieriko, i reira raua i te farereiraa ia Rahaba faaturi. Ua tamata te mau tane o te oire i te haru ia raua, ua taponi râ Rahaba ia raua i nia iho i to ˈna fare. Ua parau o ˈna i teie na manu: “Ua ite au e, ua horoahia e Iehova te fenua na outou, . . . ua faaroo na hoi matou e, ua haamǎrôhia e Iehova te miti uteute no outou . . . e ta outou hoi ravea i na arii toopiti o te ati Amori i te hoê pae Ioridana ra, ia Sihona, e ia Oga.” Ua na ô â oia: “O to outou Atua ra hoi o Iehova, o te Atua ïa no te raˈi i nia ra, e no raro atoa nei no te fenua.” (Ios. 2:9-11) Ua turu Rahaba e to ˈna utuafare i te nunaa ta Iehova i maiti. I muri aˈe, a haru ai te mau Iseraela ia Ieriko, ua faanaho Iehova ia ora mai Rahaba e to ˈna utuafare. (Ios. 6:25) Ua faatura mau Rahaba taiva ore ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa.

TE HOÊ FAANAHONAHORAA ITOITO I TE SENEKELE MATAMUA

10. Eaha ta Iesu i parau i te mau tia faaroo ati Iuda, e no te aha?

10 A aratai noa ˈi Iosua ia ratou, ua tia i te mau Iseraela ia haru i te fenua o Kanaana, hoê oire i muri i te tahi. I muri aˈe râ, i nia fatata 1 500 matahiti, ua taiva noa te mau Iseraela. A haere mai ai Iesu i nia i te fenua, mea faaroo ore mau ratou ia Iehova e i ta ˈna mau peropheta. No reira Iesu i parau ai no te mau Iseraela i Ierusalema, “tei taparahi i te mau peropheta.” (A taio i te Mataio 23:37, 38.) Ua fariu ê Iehova i te mau tia faaroo ati Iuda no to ratou faaroo ore. Ua parau Iesu ia ratou: “E teie nei, e parau atu vau ia outou, e hopoi-ê-hia te basileia o te Atua nei ia outou, e e tuuhia ˈtu i te nunaa e faahotu mai i te huero.”—Mat. 21:43.

11, 12. (a) Eaha te faaite ra e ua haamata Iehova i te haamaitai i te hoê faanahonahoraa apî, eiaha faahou râ i te nunaa Iseraela? (b) O vai ma to roto i teie faanahonahoraa apî?

11 I muri iti noa ˈˈe i to Iesu haereraa mai i nia i te fenua, ua faarue Iehova i te nunaa Iseraela. E faanahonahoraa noâ râ ta ˈna i nia i te fenua o ta ˈna mau tavini taiva ore o tei faaroo i te Mesia e i ta ˈna mau haapiiraa. I te mahana o te Penetekose 33, ua haamata Iehova i te haamaitai i teie faanahonahoraa apî, eiaha faahou râ i te nunaa Iseraela. Fatata 120 pǐpǐ a Iesu tei tairuru a ‘haruru mai ai no nia mai i te raˈi mai te mataˈi rahi uˈana ra, î roa aˈera te fare.’ “Fa maira te arero maa ia ratou ra mai te ahi ra te huru, e faaea ihora i nia iho ia ratou atoa ra, e î aˈera ratou atoa i te Varua Maitai, e ua parau ihora i te parau ěê.” (Ohi. 2:1-4) Ua faaite papu teie tupuraa maere mau e te turu ra Iehova i teie faanahonahoraa apî o te mau pǐpǐ a te Mesia.

12 I tera noa mahana, e 3 000 taata tei apiti i te faanahonahoraa apî a Iehova. Te na ô atoa ra te Bibilia e ‘aita e mahana tuua, ua amui te Atua ia ratou ra te feia e faaorahia.’ (Ohi. 2:41, 47) E faahopearaa maitai mau to ta ratou pororaa i parau ai te Bibilia: “Tupu atura te parau a te Atua, e rahi roa ˈtura hoi te mau pǐpǐ i Ierusalema.” Mea rahi te taata aau haavare ore, oia atoa te tahuˈa e rave rahi, tei farii i te mau haapiiraa a te Mesia. (Ohi. 6:7) I muri aˈe, ua faatae Iehova i te taata e ere i te ati Iuda i roto i te amuiraa Kerisetiano. E haapapuraa â teie e te turu ra o ˈna i te faanahonahoraa apî.—A taio i te Ohipa 10:44, 45.

13. Eaha te ohipa ta te Atua i horoa i ta ˈna faanahonahoraa apî?

13 Aita e feaaraa no nia i te ohipa ta te Atua i horoa i ta te Mesia mau pǐpǐ. Ei taata, ua horoa ˈtu Iesu i te hiˈoraa. I muri noa ˈˈe i to ˈna bapetizoraa, ua haamata Iesu i te poro no nia i “te basileia o te ao.” (Mat. 4:17) Ua haapii o ˈna i ta ˈna mau pǐpǐ ia rave i te hoê â ohipa. Ua parau atoa ˈtu o ˈna e ei ite ratou no ˈna “i Ierusalema nei e Iudea atoa hoi e ati noa ˈˈe, e Samaria, e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua.” (Ohi. 1:8) Ua taa anei i te mau pǐpǐ eaha te titauhia ra ia ratou? E! I te hoê taime, ua parau Paulo e Baranaba i te mau ati Iuda e e poro ta Iesu mau pǐpǐ i teie nei i te taata o te tahi atu mau nunaa. Ua parau raua: “O ta te Fatu [Iehova] hoi ïa i poroi mai ia matou nei ra, Ua haapaohia oe e au ei tiarǎmǎ no te Etene, ia riro oe ei ora e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua.” (Ohi. 13:14, 45-47) Mai te senekele matamua mai â, te faaite nei te faanahonahoraa a te Atua i ta Iehova i rave no te faaora i te huitaata.

E ORA MAI TE MAU TAVINI A TE ATUA

14. Eaha ta Ierusalema i ite i te senekele matamua, e o vai ma tei ora mai?

14 Aita te rahiraa o te ati Iuda i farii i te parau apî maitai e i faaroo i ta Iesu i parau no nia i te ati e tairi ia Ierusalema. Ua faaara o ˈna i ta ˈna mau pǐpǐ: “Ia hiˈo râ outou ia Ierusalema i te haaatiraahia e te nuu, ua fatata ïa to ˈna pau ia ite mai outou. Te feia i parahi i Iudea ra, a maue i nia i te mouˈa i reira, e to roto i te oire ra, a haere i rapae, e eiaha to te mau vahi atoa ra e tomo i roto i te oire.” (Luka 21:20, 21) Mai ta Iesu i tohu, ua haamouhia Ierusalema. Ua orure hau te mau ati Iuda i to Roma e i te matahiti 66 ua haaati te mau nuu Roma ia Ierusalema no te haamou ia ˈna. Hoˈi taue aˈera râ te mau nuu. Ua nehenehe ïa te mau pǐpǐ a Iesu e faarue ia Ierusalema e Iudea. Mea rahi tei horo i nia i te mau mouˈa ma te haere na roto i te anavai Ioridana. I 70, hoˈi mai nei te mau nuu Roma e haamou aˈera ia Ierusalema. E te mau Kerisetiano? Ua ora mai ratou no te mea ua faaroo ratou i ta Iesu faaararaa.

15. No te aha mea rahi ai te taata tei apiti atu i te amuiraa Kerisetiano?

15 Ua hamani-ino-hia te mau Kerisetiano matamua e ua tamatahia to ratou faaroo. Noa ˈtu râ, ua rahi atu â te taata tei riro mai ei Kerisetiano. (Ohi. 11:19-21; 19:1, 19, 20) No te aha? No te mea te haamaitai ra te Atua i te amuiraa Kerisetiano.—Mas. 10:22.

16. Eaha tei titauhia ia rave te mau Kerisetiano atoa ia puai noa to ratou faaroo?

16 E mea tia ia faaitoito te mau Kerisetiano atoa ia puai noa to ratou faaroo e ia vai hoê noa ratou. I titauhia na ia haapii ratou i te mau Papai, ia tae tamau i te mau putuputuraa e ia poro ma te itoito rahi. Ua faanaho-maitai-hia te mau amuiraa. E matahiapo e e tavini tauturu to roto tei ineine i te tauturu ia ratou. E ua faufaahia te mau amuiraa i te mau tutavaraa a teie mau taeae. (Phil. 1:1; Pet. 1, 5:1-4) Ua oaoa atoa ratou ia haere mai te mau tiaau ratere, mai ia Paulo. (Ohi. 15:36, 40, 41) Mea faahiahia mau ia ite e hoê â huru haamoriraa ta tatou i teie mahana. Auê tatou i te mauruuru ia Iehova e ua faanaho noa o ˈna i ta ˈna mau tavini! *

17. Eaha ta to muri nei tumu parau e faaite mai?

17 Te ora nei tatou i te mau mahana hopea e ua fatata te ao a Satani i te haamouhia. Noa ˈtu râ, te haere ra te tuhaa i te fenua o ta te Atua faanahonahoraa i mua ma te vitiviti atu â. Te pee atoa ra anei oe i ta Iehova faanahonahoraa? E faaite mai to muri nei tumu parau e nafea e na reira ˈi.

^ A hiˈo i na tumu parau “E haamori te mau Kerisetiano ma te varua e te parau mau” e “Te tamau ra ratou i te haapao i te parau mau” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Tiurai 2002.