Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘Ta ˈu maa, o te haapaoraa ïa i to te Atua hinaaro’

‘Ta ˈu maa, o te haapaoraa ïa i to te Atua hinaaro’

Na te aha e faaoaoa rahi ra ia oe? Te tahi paha mau tuhaa o te oraraa mai te faaipoiporaa, te fanaˈoraa i te hoê utuafare aore ra te faahoaraa. Oia atoa paha te tamaaraa e te feia ta tatou e here ra. Ei tavini râ a Iehova, e ere anei i te fanaˈoraa taa ê mau ia rave i to te Atua hinaaro, ia haapii i ta ˈna Parau e ia poro i te parau apî maitai?

Ua faahanahana te arii o Iseraela i tahito ra o Davida i te Atua poiete ma te himene: “Mea au na ˈu te rave i to oe hinaaro, e tau Atua; te vai nei hoi ta oe ture tei roto i to ˈu nei aau.” (Sal. 40:8) Noa ˈtu te mau fifi e faaheporaa ta ˈna i faaruru, ua oaoa mau Davida i te rave i to te Atua hinaaro. E ere râ o ˈna anaˈe tei oaoa i te tavini i te Atua mau ra o Iehova.

Ma te faaohipa i te mau parau o te Salamo 40:8 no te Mesia, ua papai te aposetolo Paulo: “No reira te Mesia i na ô ai ia ˈna i haere mai i te ao nei ra, Aita aˈenei i tia ia oe te tusia e te perosephora; ua faaau râ oe i te hoê tino no ˈu: i tei taauahihia ra, e te taraehara ra, aita aˈenei oe i mauruuru i te reira. Ua na ô ihora vau, Teie au, e tau Atua, te haere nei au e faatia i to oe hinaaro, (ua papaihia te parau no ˈu i roto i te otaro o te buka ra).”—Heb. 10:5-7.

Ei taata, ua oaoa Iesu i te mataitai i te mau mea i poietehia, i te faaea e te mau hoa e i te tamaa e o vetahi ê. (Mat. 6:26-29; Ioa. 2:1, 2; 12:1, 2) O te raveraa râ i te hinaaro o to ˈna Metua i te raˈi tei faaoaoa rahi aˈe ia ˈna. Ua parau Iesu: “Teie ta ˈu maa, o te haapao i to ˈna hinaaro o to tei tono mai ia ˈu nei, e te faaoti i ta ˈna ohipa.” (Ioa. 4:34; 6:38) Ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e nafea ia ite i te oaoa mau. E ma te aau tae e te oaoa rahi, ua faaite ratou i te poroi o te Basileia ia vetahi ê.—Luka 10:1, 8, 9, 17.

‘E HAERE E FAARIRO I TE TAATA EI PǏPǏ’

Ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “E haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te iˈoa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te Varua Maitai; ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na: e inaha, tei pihai atoa iho ïa vau ia outou, e tae noa ˈtu i te hopea o teie nei ao.” (Mat. 28:19, 20) E mea tia ïa ia poro i te mau vahi atoa, ia hoˈi e farerei i te feia tei faaite i te anaanatae e ia faatere i te mau haapiiraa Bibilia e o ratou. E ite tatou i te oaoa rahi i te raveraa i teie ohipa.

No te here e poro noa ˈi tatou noa ˈtu te tâuˈa ore

E nehenehe tatou e oaoa i roto i te taviniraa noa ˈtu e aita te taata e anaanatae ra i ta tatou poroi. No te aha e poro noa ˈi i te parau apî maitai noa ˈtu te tâuˈa ore? No te mea ma te poro e ma te faariro i te taata ei pǐpǐ, e faaite tatou i to tatou here i te Atua e i to tatou taata-tupu. E ati to mua! E nehenehe tatou e to tatou atoa taata-tupu e ora ˈtu. (Ezk. 3:17-21; Tim. 1, 4:16) E hiˈopoa anaˈe i te tahi mau ravea tei tauturu i te taata poro e rave rahi ia tapea aore ra ia faaite faahou i te itoito rahi no te taviniraa i roto i te mau tuhaa fenua fifi.

E FAAOHIPA I TE MAU TUPURAA ATOA

E pinepine e faahopearaa maitai te itehia ia faaohipahia te mau uiraa e tano. I te hoê poipoi, ua ite Amalia i te hoê tane e taio ra i te vea i roto i te hoê aua faafaaearaa. Tapiri aˈera te tuahine ia ˈna ra e ui aˈera e ua taio anei o ˈna i te tahi parau apî maitai. Pahono mai nei tera taata aita. Parau aˈera Amalia: “E parau apî maitai ta ˈu no nia i te Basileia o te Atua.” Anaanatae mai nei tera taata e farii aˈera oia i te hoê haapiiraa Bibilia. Ua tia ia Amalia ia haamata e toru haapiiraa Bibilia i roto i tera aua faafaaearaa.

Ua poro Janice i ta ˈna vahi raveraa ohipa. A faaite ai te hoê taata tiai e te tahi hoa ohipa i to raua anaanatae i te hoê tumu parau o Te Pare Tiairaa, parau aˈera Janice e e nehenehe ta ˈna e horoa tamau i ta raua vea. Ua na reira atoa o ˈna e te tahi atu hoa ohipa o tei au mau i te tumu parau rau i roto i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! I to te tahi atu hoa ohipa iteraa, ani atoa mai nei o ˈna i te mau vea. Te parau ra Janice: “Auê ïa haamaitairaa no ǒ mai ia Iehova ra!” I te pae hopea, ua horoa tamau o ˈna i te vea i 11 taata i te ohipa.

EIAHA E TUU!

Ua faaitoito te hoê tiaau ratere i te feia poro ia ore e faaoti i ta ratou aparauraa e te taata ma te parau noa e e hoˈi mai ratou i te tahi atu mahana. E nehenehe râ ratou e ui atu: “E hinaaro anei oe ia faaite vau ia oe mai te aha te tereraa o te hoê haapiiraa Bibilia?” aore ra “A faaite mai na i te mahana e te hora e hinaaro ai oe ia hoˈi mai au no te aparau â?” Ua faaite te tiaau ratere e ma te na reira, ua tia i te mau taeae e tuahine o te hoê amuiraa ta ˈna i haere atu ia haamata e 44 haapiiraa Bibilia i te hoê noa hebedoma.

Mea maitai ia hoˈi oioi e hiˈo i te taata tei faaite i te anaanatae, tau mahana paha i muri iho i te farereiraa matamua. No te aha? E faaite hoi tatou e te hinaaro mau ra tatou e tauturu i te taata aau haavare ore ia taa i te Bibilia. Teie ta te hoê vahine i parau a anihia ˈi no te aha o ˈna i farii ai i te hoê haapiiraa Bibilia e te mau Ite no Iehova: “Ua haamata vau i te haapii no te mea ua anaanatae e ua here mau ratou ia ˈu.”

E nehenehe oe e ui i te taata: “E hinaaro anei oe ia faaite vau ia oe mai te aha te tereraa o te hoê haapiiraa Bibilia?”

I muri noa ˈˈe i te haereraa i te Haapiiraa no te mau pionie, ua faatere Madaí 15 haapiiraa Bibilia e ua horoa e 5 i te tahi atu mau taata poro. Ua haamata te rahiraa o ta ˈna mau piahi Bibilia i te haere tamau mai i ta tatou mau putuputuraa. Eaha tei tauturu ia Madaí ia haamata e rave rahi haapiiraa? I te haapiiraa no te mau pionie, ua taa ia ˈna te faufaaraa ia hoˈi noa e hiˈo i te taata tei faaite i te anaanatae e tae roa ˈi i te taime e ite ai o ˈna ia ratou. Te parau ra te tahi atu Ite no Iehova o tei tauturu i te taata e rave rahi ia haapii i te pue parau mau Bibilia: “Ua haapii mai au e mea faufaa mau te tuutuu ore i roto i te mau hoˈi-faahou-raa e farerei no te tauturu i te taata e hinaaro e haapii no nia ia Iehova.”

Ma te hoˈi oioi e hiˈo i te taata, e faaite tatou e te anaanatae mau ra tatou i te feia e hinaaro ra e taa i te Bibilia

E titauhia te tutavaraa rahi no te hoˈi e farerei i te taata e no te haamata i te mau haapiiraa Bibilia. Mea hoona mau râ. Ma te poro maite, e tauturu tatou i te taata ia “noaa te ite i te parau mau” e e nehenehe ratou e faaorahia. (Tim. 1, 2:3, 4) E no tatou? E ite ïa tatou i te mauruuru e te oaoa o te ore e nehenehe e faaauhia.