Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A pee i te Ture auro a poro ai

A pee i te Ture auro a poro ai

“Te mau mea atoa ta outou i hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou.”—MAT. 7:12.

1. Mea faufaa anei ia haapao i to tatou huru i nia i te taata ta tatou e paraparau ra? A faataa. (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

 I FITI, i titau manihini na na hoa faaipoipo i te taata i te Oroa haamanaˈoraa i te poheraa o te Mesia. Ua paraparau raua i te hoê vahine i rapaeau mai i to ˈna fare a haamata ˈi i te ûa. Horoa aˈera te taeae hoê o ta raua fare amarara i te vahine. Ua putapû roa tera vahine e ua haere aˈera i te Oroa haamanaˈoraa. I muri aˈe, ua parau o ˈna e aita o ˈna e haamanaˈo roa ra eaha ta raua i parau. Ta ˈna râ i tapea mai, o to raua ïa huru i nia ia ˈna. Ua pee teie na hoa faaipoipo i tei parau-pinepine-hia te Ture auro.

2. Eaha te Ture auro, e e nafea e pee ai i te reira?

2 Eaha te Ture auro? O te aˈoraa ta Iesu i horoa a parau ai: “Te mau mea atoa ta outou i hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou.” (Mat. 7:12) E nafea e na reira ˈi? A tahi, a ui: ‘Mai te peu e o vau tera taata, eaha ta ˈu e tiai ra ia vetahi ê?’ Te piti, a faaitoito i te na reira i nia i te tahi atu mau taata.—Kor. 1, 10:24.

3, 4. (a) No te aha e tano ai te Ture auro no to tatou huru i nia i te taata atoa? A faataa. (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau?

3 Ua parau anei Iesu e e mea tia ia pee i te Ture auro i roto noa i te amuiraa? Aita, ua faaite mai o ˈna eaha te haerea e pee i nia i te mau taata atoa, to tatou atoa mau enemi. (A taio i te Luka 6:27, 28, 31, 35.) Mea faufaa ˈtu â ïa ia pee i teie ture a poro ai, mea rahi hoi te taata te nehenehe e farii i te parau apî maitai a noaa ˈtu ai i “te ora mure ore.”—Ohi. 13:48.

4 E hiˈo anaˈe e maha uiraa te haamanaˈo a poro ai. O vai te taata ta ˈu e paraparau ra? Ihea roa vau e paraparau ai ia ratou? Afea mea maitai aˈe ai ia paraparau i te taata? E nafea ia paraparau ia ratou? E hiˈo mai tatou e e nehenehe teie mau uiraa e tauturu mai ia taa i te huru aau o te taata. E ite ïa tatou e nafea ia paraparau i te taata taitahi.—Kor. 1, 9:19-23.

O VAI TE TAATA TA ˈU E PARAPARAU RA?

5. Eaha te uiui?

5 E farerei tatou i roto i te pororaa i te taata mai ia tatou e to ˈna iho oraraa e fifi. (Par. 2, 6:29) A farerei ai i te hoê taata, a uiui: ‘Mai te peu e o vau tera taata, eaha ta ˈu i hinaaro i te tahi atu? E hinaaro anei au ia faaoti oioi tera taata mai te aha to ˈu huru aore ra ia haava oioi mai o ˈna ia ˈu? Eita anei au e hinaaro ia ite o ˈna o vai mau ra vau?’ E nehenehe teie mau uiraa e tauturu mai ia pee i te Ture auro e ia anaanatae i te taata taitahi.

6, 7. Ia aha ia farerei tatou i te hoê taata e au ra e ua riri?

6 Ei hiˈoraa, e faaitoito te mau Kerisetiano i te faaohipa i te aˈoraa Bibilia e paraparau noa ma te mǎrû e te faatura. (Kol. 4:6) Tera râ, mea tia ore tatou. No te tahi paha fifi e parau tatou i te tahi mea ta tatou e tatarahapa i muri aˈe. (Iak. 3:2) Eita tatou e hinaaro ia manaˈo te tahi atu taata e mea ino tatou e tera noa iho â to tatou huru. E haamanaˈo anaˈe ïa i te reira a farerei ai i te hoê taata o te riri mai. E tatarahapa atoa paha o ˈna i ta ˈna i parau mai.

7 Mai te peu e e farerei oe i te hoê taata e au ra e ua riri, a tamata i te taa no te aha. No te tahi paha faaheporaa i te ohipa aore ra i te fare haapiiraa. Oia atoa paha no te tahi maˈi ino mau. Mea rahi te taata mai tera tei mǎrû mai a pahono ai te mau Ite no Iehova ia ratou ma te mǎrû e te faatura.—Mas. 15:1; Pet. 1, 3:15.

8. No te aha ia poro ai tatou i te poroi o te Basileia i “te taata atoa”?

8 E poro tatou i te mau taata atoa. I te mau matahiti i mairi, ua hau atu i te 60 faatiaraa tei piahia i roto i te anairaa tumu parau o Te Pare Tiairaa, “Ua taui te Bibilia i to ˈu oraraa.” E taata eiâ vetahi i na mua ˈˈe, e taero ava, e melo o te hoê pǔpǔ ohipa ino aore ra e taata o tei rave noa na i te raau taero. Area te tahi atu, e taata poritita ïa, e tia haapaoraa aore ra e taata o te manaˈo noa i to ratou toroa. Tei roto roa vetahi i te peu taiata. Ua faaroo râ ratou paatoa i te parau apî maitai, ua farii i te haapii i te Bibilia, ua rave i te mau tauiraa e ua farii i te parau mau. Eaha ïa te haapiiraa? Eiaha tatou e manaˈo e eita roa ˈtu te mau taata mai teie e farii i te poroi o te Basileia. (A taio i te Korinetia 1, 6:9-11.) E nehenehe “te taata atoa” e farii i te parau mau.—Kor. 1, 9:22.

IHEA ROA VAU E PARAPARAU AI I TE TAATA?

9. No te aha e faatura ˈi i to vetahi ê fare?

9 E pinepine tatou i te poro i te taata i ǒ ratou. (Mat. 10:11-13) Mea faufaa to tatou fare no tatou. Mea au roa ïa na tatou ia faatura vetahi ê i to tatou fare e aua. E hinaaro tatou ia riro noa to tatou fare ei vahi hau. A paraparau ai e te taata, e mea tia ia faatura atoa i to ratou fare.—Ohi. 5:42.

10. E nafea e ore ai e haapeapea i te tahi atu a poro ai?

10 Te ora nei tatou i roto i te hoê ao î i te ohipa ino. Mea rahi te fatu fare te manaˈo ino nei i te feia ta ratou i ore i matau. (Tim. 2, 3:1-5) Eiaha roa ˈtu tatou e rave i te tahi mea e manaˈo ino ai te taata. Ei hiˈoraa, te patoto nei oe i te hoê uputa fare aore ra te pii ra oe i te fatu fare mai te uputa o te aua. Aita e taata e pahono mai. Eaha ta oe e rave? E fâao i roto i te fare? E haaati i tera fare no te imi i te taata? E fâao na te hoê area o te uputa o te aua? E na reira paha oe no to hinaaro e poro i te taata e rave rahi roa. (Ohi. 10:42) Te hinaaro mau ra oe e tauturu ia ratou ia haapii i te parau mau no nia i te Atua. (Roma 1:14, 15) Teie râ, i roto i ta oe tuhaa fenua, eita anei te fatu fare e riri ia na reira oe? Eaha ta to ˈna feia tapiri e manaˈo? E faaite anaˈe i te haerea paari e eiaha roa ˈtu e rave i te tahi mea e haapeapea ˈi te taata o ta tatou tuhaa fenua. Ua papai Paulo: “Aore roa [tatou] i tuu i te turoriraa i te taata atoa, ia ore ia faainohia te toroa [aore ra taviniraa] nei.” (Kor. 2, 6:3) E hinaaro te taata o ta tatou tuhaa fenua e haapii i te parau mau ia faatura tatou i to ratou fare e aua.—A taio i te Petero 1, 2:12.

E faatura noa anaˈe i te fare e te aua o te taata (A hiˈo i te paratarafa 10)

AFEA MEA MAITAI AˈE AI IA PARAPARAU I TE TAATA?

11. Mea au na tatou ia faatura vetahi ê i to tatou taime, no te aha?

11 Mea ohipa roa te rahiraa o tatou. No te rave pauroa i ta tatou i feruri, e titauhia ia faanaho maite i te hoê porotarama. (Eph. 5:16; Phil. 1:10) E riri paha tatou ia tupu mai te tahi ohipa manaˈo-ore-hia o te taui i ta tatou porotarama. Mea au râ na tatou ia faatura vetahi ê i to tatou taime e ia taa ia ratou e aita e taime rahi to tatou. E nafea te Ture auro e tauturu mai ai ia faaite e te faatura ra tatou i to te taata taime?

12. E nafea ia ite afea mea maitai aˈe ai ia paraparau i te taata o ta tatou tuhaa fenua?

12 Afea mea maitai aˈe ai ia paraparau i te taata? A uiui: ‘I roto i ta ˈu tuhaa fenua, tei te fare te rahiraa o te taata i teihea taime? Afea ratou e horoa ohie ai i te tariˈa faaroo?’ Mea maitai ïa ia faatano i ta tatou porotarama no te paraparau ia ratou i tera mau taime. I te tahi mau fenua, mea maitai aˈe ia haere i tera i tera fare i te ahiahi. Mai te peu e mai tera atoa i ǒ oe, e nehenehe anei oe e faanaho e poro i te taata i tera atoa taime? (A taio i te Korinetia 1, 10:24.) E haamaitai Iehova i te mau haapaeraa atoa ta tatou e rave no te poro i te taata i te taime maitai roa ˈˈe no ratou.

13. E nafea ia faaite e te faatura ra tatou i te taata?

13 E nafea ˈtu â e faaite ai e te faatura ra tatou i te taata? A farerei ai i te hoê taata o te faaroo i ta tatou poroi, eiaha tatou e paraparau maoro roa ia ˈna. Peneiaˈe ua opua o ˈna e rave i te tahi ohipa faufaa no ˈna. Ia parau mai o ˈna e mea rahi ta ˈna ohipa, e nehenehe e parau atu e eita tatou e rave rahi roa i to ˈna taime. E ia na reira iho â tatou ma te haapoto noa. (Mat. 5:37) Ia oti, e nehenehe e ani ia ˈna afea mea maitai aˈe ai ia hoˈi mai tatou. E parau vetahi taata poro: “E oaoa vau i te hoˈi faahou mai. Mea au aˈe anei na oe ia taniuniu aore ra ia afai atu vau i te hoê poroi vini hou a haere mai ai?” Mea rahi roa ˈtoa ta te taata ohipa e e porotarama atoa ta ratou. Ia faatura tatou i te reira, te pee nei ïa tatou i te hiˈoraa o Paulo. Aita o ˈna i rave i te mea maitai aˈe no ˈna, ua rave râ o ˈna i te mea maitai aˈe no te taata “e rave rahi, ia ora ratou.”—Kor. 1, 10:33.

E NAFEA IA PARAPARAU I TE TAATA?

14-16. (a) No te aha e faaite maitai ai i te taata i te tumu o to tatou tere? A faataa. (b) Eaha te tahi ravea maitai ta te hoê tiaau ratere e faaohipa ra?

14 A feruri na e e taniuniu mai te hoê taata o te ani mai eaha te mau maa ta oe e au. Feruri ihora oe o vai ra ïa tera taata e eaha ta ˈna e hinaaro mau ra no te mea aita oe i matau i tera reo. Ma te faatura, e paraparau rii oe ia ˈna a faaite atu ai e e tâpû oe i te aparauraa. I teie nei, a feruri na i tera noa iho â tupuraa. Teie râ, e faaite mai tera taata o vai o ˈna e eaha ta ˈna ohipa, oia hoi e tauturu i te taata ia amu i te maa maitai. Ma te faatura, e parau mai o ˈna e e haamaramaramaraa faufaa ta ˈna o te nehenehe e tauturu ia oe. Peneiaˈe e hinaaro oe e faaroo ia ˈna. Oia mau, mea au na tatou ia faaite mai te taata o vai ratou a paraparau mai ai. E nafea ia faaite i te hoê â faatura i te taata ta tatou e farerei?

15 I te tuhaa fenua e rave rahi, e titauhia ia faaite maitai i te taata no te aha tatou i haere mai ai e hiˈo ia ˈna. Parau mau, e haamaramaramaraa faufaa ta tatou no ˈna. A feruri na râ e eita tatou e parau o vai tatou e i te tumu o to tatou tere. E haamata tatou ma te ui noa ˈtu: “Eaha te fifi ta oe e faaafaro i roto i teie nei ao mai te peu e e nehenehe ta oe?” E tuu tatou i te uiraa no te ite i to te taata manaˈo ia nehenehe tatou e faaohipa i te Bibilia. Teie râ, e uiui paha te fatu fare: “O vai tera taata, e no te aha o ˈna i ui mai ai i tera uiraa? Eaha teie?” E hinaaro tatou ia anaanatae te fatu fare i te paraparau ia tatou. (Phil. 2:3, 4) E nafea ïa?

16 Teie ta te hoê tiaau ratere e rave nei: I muri aˈe i te aroharaa i te taata, e horoa ˈtu o ˈna i te api parau E hinaaro anei oe e ite i te parau mau? a parau atu ai: “Te horoa nei matou i teie api parau i te taata atoa i roto i teie tuhaa fenua i teie mahana. E ite oe e ono uiraa ta e rave rahi e ui nei. Teie ta oe.” Te parau ra te taeae e ia ite te taata no te aha oe i haere mai ai e hiˈo ia ratou, e mǎrû mai ratou e mea ohie aˈe ia tauaparau â. Ia oti, e ui atu te taeae: “Ua feruri aˈena anei oe i te hoê o teie mau uiraa?” Ia maiti te taata i te tahi, e faaite te taeae i roto i te api parau i ta te Bibilia e parau ra no nia i te reira a aparau atu ai. Aita anaˈe, no te ore e faahuru ê i te taata, na te taeae e maiti i te hoê uiraa a aparau atu ai i nia iho. Oia mau, mea rahi te ravea no te haamata i te hoê aparauraa. I te tahi mau vahi, e titauhia ia pee i te tahi mau peu a aroha ˈi i te taata hou a faaite ai i te tumu o to tatou tere. E mea tia ia taa ia tatou te faufaaraa ia faatano i ta tatou mau parau omuaraa ia hinaaro te taata e faaroo i ta tatou poroi.

A PEE I TE TURE AURO A PORO AI

17. E nafea e nehenehe ai e pee i te Ture auro a poro ai?

17 Ia au i ta tatou i haapii mai, e nafea e nehenehe ai e pee i te Ture auro a poro ai? Ma te anaanatae i te taata taitahi. Ma te faatura i te fare e te aua o te taata. Ma te tutava maite i te poro tei te fare anaˈe te taata e e taime anaˈe to ratou no te faaroo mai. Ma te haapao i ta tatou mau parau omuaraa ia hinaaro te taata o te tuhaa fenua e faaroo mai i ta tatou poroi.

18. No te aha mea maitai ai ia haa i nia i te taata mai ta tatou e hinaaro ra ia na reirahia tatou?

18 Mea maitai anaˈe to tatou huru i nia i te taata e ma te feruri eaha to ratou huru aau, e faaite tatou e te faaohipa ra tatou i te mau aratairaa Bibilia e e faahanahana tatou i to tatou Metua i te raˈi. (Mat. 5:16) E rahi atu â te taata te hinaaro e haapii i te parau mau a ite ai e te faatura ra tatou ia ratou. (Tim. 1, 4:16) Noa ˈtu eaha to ratou huru i mua i te poroi o te Basileia, e papu ia tatou e ua rave maite iho â tatou i ta tatou taviniraa. (Tim. 2, 4:5) E pee anaˈe i te aposetolo Paulo o tei papai: “No te evanelia i na reira ˈi au, ia noaa atoa ia ˈu i ta te evanelia ra.” (Kor. 1, 9:23) E pee anaˈe ïa i te Ture auro a paraparau ai i te tahi atu!