Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tauturu i te tahi atu ia faaohipa ˈtu â i to ratou aravihi

A tauturu i te tahi atu ia faaohipa ˈtu â i to ratou aravihi

“E aˈo atu vau ia oe, e ei nia ia oe tau mata vai ai.”—SAL. 32:8.

1, 2. Eaha to Iehova manaˈo i ta ˈna mau tavini taitahi?

 IA HIˈO te mau metua i ta ratou mau tamarii ia hauti, e pinepine ratou i te maere i ta te mau tamarii e nehenehe e rave. Ua ite atoa paha oe i te reira. Mea ite paha te hoê tamarii i te ohipa tuaro, area te tahi atu, mea ite ïa i te papai i te hohoˈa aore ra i te hamani i te tahi ohipa. Noa ˈtu eaha to ratou aravihi, e oaoa te mau metua i te tauturu i ta ratou tamarii ia faaohipa ˈtu â i to ratou aravihi. Oia hoi ia rave i tei maraa ia ratou.

2 Mai te hoê metua î i te here, te haapao ra Iehova i ta ˈna mau tavini. E taata “hinaarohia” ratou no ˈna, no te mea iho â râ te vai taiva ore ra ratou ia ˈna. (Hag. 2:7) Tera râ, ua tapao atoa mai paha oe e mea taa ê te aravihi e te ite o to tatou mau taeae e tuahine. Ei hiˈoraa, mea aravihi te tahi mau taeae i te horoa i te oreroraa parau e vetahi ê i te faanaho. Mea aravihi te tuahine e rave rahi no te haapii i te reo ěê a faaohipa ˈtu ai i te reira i roto i te taviniraa. Area vetahi ê, ua ite ïa i te aupuru i te taata maˈi aore ra i te faaitoito i te feia paruparu. (Roma 16:1, 12) Te mauruuru roa nei tatou i te riro ei melo o te amuiraa e teie mau taeae e tuahine atoa.

3. Eaha na uiraa ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau?

3 E manaˈo paha te tahi mau Kerisetiano, te mau taeae apî iho â râ aore ra tei bapetizo-noa-hia ˈtura, e aitâ ratou i ite atura eaha ta ratou tuhaa i roto i te amuiraa. E nafea tatou e tauturu ai ia ratou ia faaohipa ˈtu â i to ratou aravihi? No te aha e mea tia ˈi ia tutava i te pee i to Iehova hiˈoraa e ia imi i te mau huru maitatai o to tatou mau taeae?

TE ITE RA O IEHOVA I TE MEA MAITAI I ROTO IA TATOU

4, 5. Eaha ta Iehova i ite a hiˈo ai ia Gideona? Eaha te haapiiraa e huti mai i te hiˈoraa o Iehova?

4 Te faaite ra te Bibilia e eita noa Iehova e ite i te mau huru maitatai o ta ˈna mau tavini, oia atoa râ i ta ratou e nehenehe e rave. Ei hiˈoraa, ua maiti Iehova ia Gideona no te faatiamâ i te mau Iseraela i to Midiana. Ua manaˈo o Gideona e mea faufaa ore oia. Aita e ore e ua maere roa oia i to te hoê melahi parauraa ia ˈna: “Tei pihaiiho Iehova ia oe, e tena na taata puai e te itoito ra.” No ˈna, e e ere roa ˈtu oia i te mea “puai” e eita ta ˈna e nehenehe e faaora i te nunaa o te Atua. Mea taa ê râ to Iehova manaˈo. Ua ite te Atua e e maraa ia Gideona tera hopoia e e nehenehe ta ˈNa e faaohipa ia Gideona no te faaora ia Iseraela.—A taio i Te mau tavana 6:11-16.

5 Ua tiaturi roa Iehova ia Gideona no te mea ua ite o ˈNa eaha ta ˈna e nehenehe e rave. Ei hiˈoraa, ua ite Iehova ia ˈna ia ohipa ma to ˈna puai atoa no te papai e te faaineine i te sitona. E peu matau na te feia faaapu i te ohipa i rapaeau. O Gideona râ, ua faaineine oia i te sitona i roto i te hoê neneiraa vine ia ore to Midiana ia ite i ta ˈna maa a eiâ atu ai i te reira. Aita noa Iehova i ite e e taata rave ohipa itoito o Gideona. E taata maramarama atoa râ oia o te rave i te mau faaotiraa î i te paari no te ape i te fifi atâta. Oia mau, ua ite Iehova i ta Gideona e nehenehe e rave e ua faaineine ia ˈna.

6, 7. (a) Eaha te taa-ê-raa i rotopu i to Iehova manaˈo ia Amosa e i to te tahi mau Iseraela? (b) E nafea tatou e ite ai e e maitiraa tano iho â o Amosa?

6 Oia atoa, ua ite Iehova i ta te peropheta Amosa e nehenehe e rave. No te rahiraa, e taata faufaa ore paha oia. E tiai mamoe noa oia e e taata faaapu. Ua maiti râ Iehova ia Amosa no te aˈo i na opu hoê ahuru o Iseraela o tei faaea i te haamori ia ˈNa. Ua manaˈo paha vetahi mau Iseraela e e ere o Amosa i te hoê maitiraa tano. No te aha?—A taio i te Amosa 7:14, 15.

7 No te hoê oire iti moemoe o Amosa. Mea rahi râ ta ˈna i ite no nia i te mau peu tumu e te mau tia faatere e haaati ra ia ˈna. Ua ite paha oia i te reira maoti te mau taata tapihoo o tei na roto atu i to ˈna oire iti. Ei hiˈoraa, mea rahi ta Amosa i ite no nia i te mau nunaa tapiri e te ohipa ino e tupu ra i Iseraela. (Am. 1:6, 9, 11, 13; 2:8; 6:4-6) E taata ite atoa o Amosa i te papai. Noa ˈtu e ua faaohipa oia i te mau parau ohie ia taa, mea puai mau te reira. Aita oia i mǎtaˈu i te haava i te tahuˈa taiva ia Amazia. Ua maiti iho â o Iehova i te taata tano maitai no te faaite i ta ˈna poroi. Ua ite oia i to Amosa mau aravihi ta vetahi ê i ore paha i ite.—Am. 7:12, 13, 16, 17.

8. (a) Eaha ta Iehova i fafau i te rave no Davida? (b) No te aha e faaitoitoraa te Salamo 32:8 no te feia e taiâ rii ra?

8 Te ite ra o Iehova eaha ta ta ˈna mau tavini atoa e nehenehe e rave e te hinaaro ra oia e tauturu ia tatou taitahi paatoa ia rave i tei maraa ia tatou. Ei hiˈoraa, ua fafau Iehova i te aratai ia Davida e i te horoa ˈtu i te aˈoraa hinaarohia. (A taio i te Salamo 32:8.) No te aha te reira e faaitoito ai ia tatou? Noa ˈtu e e taiâ rii tatou, e nehenehe Iehova e tauturu mai ia rave hau atu i ta tatou i ore i manaˈo aˈenei. Mai te hoê orometua e aratai noa ra i te hoê piahi aravihi ore a haere noa ˈi oia i mua, e aratai Iehova ia tatou ia nehenehe tatou e faaohipa ˈtu â i to tatou aravihi. E na reira paha oia maoti to tatou mau taeae e tuahine. E nafea râ?

A IMI I TE MEA MAITAI I ROTO IA VETAHI Ê

9. E nafea tatou e “haapao” ai i te maitai o to tatou mau taeae e tuahine?

9 Ua faaitoito Paulo i te mau Kerisetiano atoa ia “haapao” i te maitai o to ratou mau taeae e tuahine. (A taio i te Philipi 2:3, 4.) Eaha ïa te auraa? E mea tia ia hiˈo i ta to tatou mau taeae e rave maitai nei a faaite roa ˈtu ai ia ratou. Eaha to oe huru ia ite te tahi atu i te hoê huru maitai ta oe i faaite? E hinaaro oe e haamaitai atu â. Hoê â huru no to tatou mau taeae. Ia rave tatou i te taime no te haapao i te mau tutavaraa a to tatou mau taeae, e itoitohia ratou i te haere i mua e e oaoa atoa ratou i roto i ta ratou taviniraa ia Iehova.

10. O vai iho â râ te hinaaro ia haapaohia ratou?

10 I te tahi mau taime, e hinaaro tatou ia haapaohia mai tatou. Area no te mau taeae apî aore ra tei bapetizo-noa-hia ˈtura, te hinaaro nei ratou e ite e e tuhaa iho â ta ratou i roto i te amuiraa. E tauturu te reira ia ratou ia taa e mea faufaa roa ratou i roto i te nunaa o Iehova. Te faaitoito ra te Bibilia i teie mau taeae ia faaî i te mau titauraa no te amo atu â i te mau hopoia. (Tim. 1, 3:1) Ia ore râ ratou e haapopouhia no te ohipa ta ratou i rave, eita ratou e hinaaro e tavini atu â ia Iehova.

11. (a) Mea nafea te hoê matahiapo i te tautururaa i te hoê taeae apî ia haere i mua? (b) Eaha te haapiiraa e tapea mai i te hiˈoraa o Julien?

11 Ua parau te hoê matahiapo o Ludovic te iˈoa e ia faaite oe i te anaanatae haavare ore i te hoê taeae, oioi oia i te haere i mua. O Julien te hoê o tera mau taeae. Ua ite o Ludovic e mea mamahu roa o Julien. Mea taiâ e mea maˈua roa o ˈna a tutava ˈi i te rave atu â i roto i te amuiraa. Te parau ra o Ludovic: “Ua ite râ vau e e taata maitai roa oia e ua hinaaro mau o ˈna e tauturu atu.” Aita Ludovic i faaino ia Julien, ua haapao noa râ oia i to ˈna mau huru maitatai e ua faaitoito ia ˈna. Ei faahopearaa, ua faaî Julien i te mau titauraa no te riro ei tavini tauturu e i muri iho ei pionie tamau.

A TAUTURU ATU IA FAAOHIPA ˈTU Â I TO RATOU ARAVIHI

12. Eaha te mea tia ia rave tatou no te tauturu i to tatou mau taeae? A faataa.

12 Ia hinaaro tatou e tauturu i to tatou mau taeae ia faaohipa ˈtu â i to ratou aravihi, eiaha tatou e haapao noa i to ratou mau paruparu. E titauhia ia imi tatou i to ratou mau huru maitatai e aravihi. Ua nehenehe ia Iesu e na reira i nia i te aposetolo Petero. I te tahi mau taime, e au ra e eita e nehenehe e tiaturi ia Petero. Ua ite o Iesu i to ˈna mau huru maitatai e ua horoa ˈtu i te iˈoa ra Petero, o “tuhaa o te pǎpǎ” te auraa. No reira Iesu i parau ai e e riro Petero ei mea aueue ore mai te pǎpǎ.—Ioa. 1:42.

13, 14. (a) Eaha to Baranaba manaˈo ia Mareko? (b) Mea nafea Alexandre i te fanaˈoraa i te tauturu a te hoê matahiapo? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

13 E hiˈo atoa anaˈe ia Baranaba e o Mareko. (Ohi. 12:25) E au ra e na Mareko te hopoia e haapao i to Paulo e Baranaba mau hinaaro i te roaraa o to raua tere mitionare matamua. Ma te manaˈo-ore-hia râ, ua faarue o Mareko ia raua i to ratou taeraa ˈtu i Pamephulia. E mea tia ïa ia ratere Paulo e o Baranaba o raua anaˈe na tera tuhaa fenua atâta. (Ohi. 13:5, 13) Eaha ta Baranaba i rave? E au ra e ua hiˈo noa oia i te mau huru maitatai o Mareko, eiaha râ i to ˈna mau paruparu. Aita oia i hiˈo ia Mareko mai te hoê taata mea fifi ia tiaturi. I muri aˈe râ, ua faaineine Baranaba ia Mareko e ua riro mai oia ei Kerisetiano feruriraa paari. (Ohi. 15:37-39) E rave rahi matahiti i muri aˈe, tei Roma o Mareko no te tauturu ia Paulo tei tapeahia. E a papai ai Paulo i to Kolosa, mea maitai ta ˈna mau parau no nia ia Mareko. (Kol. 4:10) A feruri na i te oaoa rahi o Baranaba i to Paulo aniraa i te tauturu a Mareko!—Tim. 2, 4:11.

14 Te haamanaˈo ra te hoê matahiapo o Alexandre te iˈoa mea nafea te hoê taeae i te tautururaa ia ˈna: “I to ˈu apîraa, mea fifi mau no ˈu ia pure i mua i te taata. Ua faaite mai te hoê taeae e nafea ia faaineine ia ˈu iho e ia tamǎrû ia ˈu. Aita o ˈna i tuu ia ˈu i te hiti, ua ani tamau râ oia ia ˈu ia pure i te mau putuputuraa no te pororaa. I muri aˈe, aita vau i taiâ faahou.”

15. Mea nafea Paulo i te faaiteraa e ua haafaufaa oia i to ˈna mau taeae?

15 Eaha ta oe e rave ia ite oe i te mau huru maitatai o te tahi atu mau Kerisetiano? E haapopou anei oe ia ratou? I roto i te Roma pene 16, ua faahiti Paulo hau atu e 20 o to ˈna mau taeae e tuahine no to ratou mau huru maitatai. (Roma 16:3-7, 13) Ei hiˈoraa, ua haapopou o Paulo ia Anederoniko e Iunia no te mea ua tavini raua i te Mesia na mua roa ˈˈe ia ˈna e no to raua faaoromai. Ua faahiti atoa Paulo i te metua vahine o Rupho no to ˈna haapao maitai î i te here i nia ia ˈna.

Ua faaitoito Frédéric (pae aui) ia Rico ia faaoti papu i te tavini ia Iehova (A hiˈo i te paratarafa 16)

16. Eaha te tupu ia haapopou tatou i te feia apî?

16 E nehenehe atoa tatou e ite i te faahopearaa maitai a haapopou ai i te tahi atu. A hiˈo na ia Rico, te hoê tamaroa i Farani. E ere to ˈna papa i te Ite no Iehova e aita o ˈna i hinaaro ia bapetizohia Rico. Ua haaparuparu te reira ia Rico no te mea i to ˈna manaˈo e mea tia ia tiai o ˈna ia naea to ˈna matahiti no te na reira. Ua oto atoa o ˈna no te mea i faaooo noa na hoi te mau tamarii i te fare haapiiraa ia ˈna no ta ˈna mau tiaturiraa. Ua haapopou atu râ te hoê matahiapo o Frédéric te iˈoa ma te parau ia Rico e te faaruru nei o ˈna i te patoiraa no te mea mea itoito mau o ˈna no te poro. A faaroo ai i tera mau parau î i te mǎrû, ua itoitohia Rico no te haere â i mua e ua haamaitai i to ˈna mau taairaa e to ˈna papa. E ua bapetizohia oia i te 12raa o to ˈna matahiti.

Ua tauturu Jérôme (pae atau) ia Ryan ia haamau i te fa e riro ei mitionare (A hiˈo i te paratarafa 17)

17. (a) E nafea ia tauturu i to tatou mau taeae ia horoa i te mea maitai aˈe no Iehova? (b) Mea nafea te hoê mitionare i te tautururaa i te mau taeae apî? E eaha te mau faahopearaa?

17 I te mau taime atoa e haapopou ai tatou i to tatou mau taeae no te tahi mea maitai ta ratou i rave, e itoitohia ˈtu â ratou i te horoa i te mea maitai aˈe no Iehova. Te parau ra Sylvie, tei tavini i te Betela e rave rahi matahiti, e e nehenehe atoa te mau tuahine e haapopou i te mau taeae. * Ua faariro o ˈna i te reira ei hopoia na ˈna. (Mas. 3:27) E pinepine te mau tuahine i te ite i te mau mea rii ta te mau taeae e ore e ite. E nehenehe ïa te mau haapopouraa a te mau tuahine e turu i ta te mau taeae aravihi i parau ia ratou. Ua tauturu o Jérôme, te hoê mitionare i Guyane, i te taeae apî e rave rahi ia haamau i te fa e riro ei mitionare. Te haapopou nei o ˈna i te mau taeae apî no nia i te tahi mea taa maitai ta ratou i rave i roto i te taviniraa aore ra no nia i te mau pahonoraa au mau ta ratou i horoa. Ma te na reira, eita ratou e taiâ faahou e e aravihi atu â ratou.

18. No te aha mea maitai ai ia ohipa e te mau taeae apî?

18 E nehenehe atoa tatou e faaitoito i te mau Kerisetiano ia haere i mua ma te ohipa e o ratou. Ei hiˈoraa, e nehenehe te hoê matahiapo e ani i te hoê taeae apî ia haere i nia ia jw.org no te nenei i te tahi mau papai o te tauturu i te feia paari aita ta ratou e matini roro uira. Aore ra e nehenehe oe e ani i te hoê taeae apî ia tauturu ia oe ia tamâ aore ra ia tataî i te Piha a te Basileia. Ma te ohipa e te mau taeae apî, e nehenehe oe e ite i to ratou mau aravihi, e haapopou ia ratou e e ite ia ratou ia haere i mua.—Mas. 15:23.

A TURU I TE MAU HINAARO NO A MURI AˈE

19, 20. No te aha e mea tia ˈi ia tauturu tatou i te tahi atu ia haere i mua?

19 Ua maiti Iehova ia Iosua no te aratai i te mau Iseraela. I tera taime, ua faaue te Atua ia Mose ia haapii, ia “haamahanahana” e ia “faaitoito” ia Iosua. (A taio i te Deuteronomi 3:28.) I teie mahana, mea rahi te taata e haamata ra i te haamori ia Iehova. E hinaarohia i roto i te faanahonahoraa te mau taeae aravihi no te aratai. E nehenehe ïa tatou paatoa i roto i te amuiraa e tauturu i te mau taeae apî aore ra tei bapetizo-noa-hia ˈtura ia faaohipa ˈtu â i to ratou aravihi. Ei faahopearaa, e rahi roa ˈtu â te taeae te rave i te taviniraa taime taatoa e e rave rahi o ratou te aravihi mai no te haapii atu.—Tim. 2, 2:2.

20 Noa ˈtu e tei roto tatou i te amuiraa rahi e te taeae aravihi e rave rahi aore ra tei roto tatou i te hoê pǔpǔ nainai, e nehenehe atoa tatou e turu i te mau hinaaro no a muri aˈe o te faanahonahoraa. No te na reira, e mea tia ia pee tatou i te hiˈoraa o Iehova e ia imi i te mea maitai i roto i ta ˈna mau tavini.

^ Ua tauihia te iˈoa.