Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te haamanaˈo ra anei oe?

Te haamanaˈo ra anei oe?

Ua taio maitai anei oe i te mau numera hopea o Te Pare Tiairaa? A tamata ïa i te pahono i teie mau uiraa:

I teihea taime i titauhia na ia tupai i te pinia mamoe o te Pasa i te 14 no Nisana?

Te parau ra te tahi mau huriraa Bibilia e i titauhia na ia tupai i te reira i “te ahiahi,” te auraa ïa i te marumarupo. Oia hoi i muri iho i te toparaa mahana e a maramarama noa ˈi. (Exo. 12:6)—15/12, api 18-19.

Ia aha ia mauruuru aore ra ia au Iehova i to tatou faaroo?

A tahi, “e tiaturi [tatou] e te vai nei oia e tia ˈi.” Te piti, e mea tia ia tiaturi e o te Atua “te haamaitai.”—1/1, api 8.

E nehenehe ta te feia apî e faaohipa i teihea mau faaueraa tumu Bibilia no te rave i te mau faaotiraa paari?

Teie e toru: (1) E imi na mua i te Basileia o te Atua e ta ˈna parau-tia. (Mat. 6:19-34) (2) E oaoa ma te tavini ia vetahi ê. (Ohi. 20:35) (3) E oaoa i te tavini ia Iehova i to apîraa. (Koh. 12:1)—15/1, api 19-20.

Afea “te faaipoiporaa a te Arenio” e tupu ai? (Apo. 19:7)

E tupu “te faaipoiporaa a te Arenio” ia upootia mai te Arii Iesu Mesia, oia hoi i muri iho i te haamouraa o Babulonia rahi e i te tamaˈi ia Aramagedo.—15/2, api 10.

No te aha te mau ati Iuda i te tau o Iesu i “tiai” ai i te Mesia? (Luka 3:15)

Aita e nehenehe e haapapu e ua taa i te mau ati Iuda i te senekele matamua i te parau tohu a Daniela no nia i te Mesia mai ia tatou. (Dan. 9:24-27) Tera râ, ua faaroo paha ratou i ta te melahi i parau i te tahi mau tiai mamoe aore ra i ta te peropheta vahine ra o Ana i parau a ite ai i te aiû ra ia Iesu i te hiero. Ua haere atoa mai te mau taata hiˈo fetia e hiˈo i te “Arii fanau apî o te ati Iuda.” (Mat. 2:1, 2) I muri aˈe, ua faaite o Ioane Bapetizo e ua fatata te Mesia i te fa mai.—15/2, api 26-27.

Afea te feia pohe e tia faahou mai ai?

A pohe ai to ˈna taeae o Lazaro, ua tiaturi Mareta e “e tia faahou mai â oia ia tae i te tia-faahou-raa i te mahana hopea.” (Ioa. 11:24) Ia au i te Bibilia, ua taaihia tera “mahana hopea” i te taime e faatere ai te Mesia i te Basileia o te Atua. Tera te tahi tumu faufaa roa no te pure ia tae mai to te Atua Basileia e ia tupu to ˈNa hinaaro i te fenua nei.—1/3, api 7.

Te tâuˈa ra anei te Atua i te mau faaheporaa e tupu ra?

E. A hiˈo na i ta ˈna e rave ra. A tahi, te faataa ra o ˈna e mea nafea te faaheporaa e tupu ai, oia atoa o vai te faatere puai e turai i te taata ia rave i taua mau ohipa iino ra, oia hoi o Satani te Diabolo. Te piti, te horoa maira te Atua i te tiaturiraa papu e e ore roa te faaheporaa. E oaoa roa te taata taiva ore i te ite e aita faahou e ohipa tia ore i roto i te paradaiso i te fenua nei.—1/3, api 11.

E nafea tatou ia ore ta tatou oia e riro ei aita? (Kor. 2, 1:18)

Parau mau, i te tahi taime eita tatou e nehenehe e tapea i ta tatou parau no te hoê tumu maitai. Teie râ, ia fafau aore ra ia faaau tatou i te tahi mea, e tutava anaˈe i te rave i te reira.—15/3, api 32.

Eaha te mau faahopearaa manaˈo-ore-hia te nehenehe e tupu ia vaiiho te hoê Kerisetiano i to ˈna utuafare no te haere e rave i te ohipa i te fenua ê?

Ia maiti te mau metua eiaha e ora amui e ta ratou mau tamarii mai te hoê utuafare, e nehenehe te mau tamarii e fifihia i te pae aau e e inoino i to ratou metua. E nehenehe atoa te mau hoa faaipoipo e ora atea ra i to ratou apiti e faaû i te mau tamataraa i te pae taatiraa.—15/4, api 19-20.

E nafea tatou ia patoi i te faahemaraa e hiˈo i te hohoˈa faufau?

Teie e toru manaˈo tauturu: (1) E fariu ê oioi anaˈe tei mua anaˈe tatou i te hohoˈa faufau. (2) E haavî i te feruriraa ma te feruri i te mau mea maitai e ma te pure. (3) E vai ara ma te ore e mataitai i te mau hohoˈa teata aore ra reni Internet e itehia ˈi te hohoˈa faufau.—1/5, api 7-9.

Eaha na uiraa e maha ta tatou e haamanaˈo a paraparau ai i te taata i roto i te pororaa?

O vai te taata ta ˈu e paraparau ra? Ihea roa vau e paraparau ai ia ratou? Afea mea maitai aˈe ai ia paraparau i te taata? E nafea ia paraparau ia ratou?—15/5, api 12-15.