Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘A faaafaro i te eˈa i haerehia e to avae’ no te haere i mua

‘A faaafaro i te eˈa i haerehia e to avae’ no te haere i mua

I TO te nunaa o te Atua faarueraa ia Babulonia i 537 hou te Mesia, ua haapao Iehova i to ratou eˈa no te haere i Ierusalema. Ua parau atu oia ia ratou: “A faanehenehe i te haerea no te taata, a haapapu i te èâ, a faarue i te ofai.” (Isa. 62:10, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1976) A feruri na mea nafea te tahi mau ati Iuda i te na reiraraa. Na te mau ati Iuda paha i mua roa i haapapu i te eˈa no te hoˈi i to ratou fenua, peneiaˈe ma te faaî i te apoo e ma te faaafaro i te purumu. E tauturu te reira i to ratou mau taeae o te na muri mai ia ratou.

E nehenehe tatou e faahohoˈa i te reira i te hoê eˈa o te aratai i te mau fa pae varua. Te hinaaro ra Iehova ia haere ta ˈna mau tavini atoa na nia i tera eˈa ma te ore e haafifihia e te mau mea faufaa ore. Te aˈo maira ta ˈna Parau: “E haamanaˈo maitai [aore ra e faaafaro] i te eˈa i haerehia e to avae, e e haapapuhia to oe atoa ra mau haerea.” (Mas. 4:26) Noa ˈtu e mea apî oe aore ra mea paari aˈe, e nehenehe oe e faufaahia i teie aˈoraa î i te paari a te Atua.

A FAAINEINE I TE EˈA MAOTI TE MAU FAAOTIRAA MAITAI

Ua faaroo aˈena paha oe i te taata ia parau i te tahi mea mai teie no nia i te hoê taurearea: ‘E manuïa iho â o ˈna i roto i to ˈna oraraa,’ aore ra ‘E haere roa o ˈna i mua.’ Mea maitai te ea o te taurearea e rave rahi, mea ite ratou i te feruri e te hinaaro mau ra ratou e manuïa. Te haapapu ra te Bibilia e o “te puai te hinuhinu o te taata apî.” (Mas. 20:29) Ma te faaohipa i to ˈna aravihi e puai no te tavini ia Iehova, e naea i te hoê taata apî te mau fa pae varua e e ite o ˈna i te oaoa mau.

I roto râ i teie nei ao, te haafaufaa-rahi-hia ra te aravihi o to tatou feia apî. Ia ohipa maitai te hoê Ite no Iehova apî i te haapiiraa, e faahepohia paha o ˈna ia haere i te haapiiraa teitei na te taata aˈo a te fare haapiiraa, te hoê orometua aore ra te hoê hoa haapiiraa. E riro te reira ei ravea e manuïa ˈi o ˈna i roto i teie ao. Aore ra e tamata paha te feia tihepu i te turai i te hoê taeae aore ra tuahine apî mea aravihi i te pae tuaro ia faariro i te reira ei toroa no ˈna. Tei roto anei oe i te hoê â tupuraa aore ra ua matau anei oe i te tahi Kerisetiano o te faaruru ra i te hoê â faaheporaa? Eaha te tauturu i te hoê Kerisetiano ia rave i te maitiraa maitai?

E nehenehe te mau haapiiraa Bibilia e tauturu i te hoê taata ia faaineine ia ˈna ia haere na nia i te eˈa maitai aˈe o te oraraa. Te faataa ra te Koheleta 12:1: “E tena na, e haamanaˈo i tei Hamani ia oe i to apîraa ra.” E nafea oe aore ra te tahi taata apî e nehenehe ai e haamanaˈo ia Iehova?

A feruri na i tei tupu i nia ia Eric * i Afirika Tooa o te râ. Mea au roa na ˈna te tueraa popo. E 15 matahiti to Eric a maitihia ˈi oia no te hauti i roto i te hoê pǔpǔ o to ˈna fenua. Te auraa ïa e eita e maoro e nehenehe oia e fanaˈo i te hoê faaineineraa no te feia tuaro aravihi i Europa. E riro roa mai paha te reira ei toroa no ˈna. Mea nafea râ o ˈna i te iteraa i te aˈoraa ‘e haamanaˈo i tei Hamani ia oe’? E eaha ïa te haapiiraa no oe aore ra no te tahi atu hoa apî mai ia oe?

I roto i ta ˈna tau haapiiraa, ua haamata Eric i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. I reira to ˈna iteraa e e faaore roa te Atua o tei hamani ia ˈna i te mau fifi o te huitaata. Ite atura Eric i te faufaaraa ia faaohipa i to ˈna taime e puai no te rave i to te Atua hinaaro. Ia au i teie aˈoraa î i te paari, ua faaoti Eric eiaha e titau i te hoê toroa i roto i te tuaro. Ua bapetizo râ oia ia ˈna e ua haere oia i mua i te pae varua. I muri aˈe, ua riro mai oia ei tavini tauturu e i muri iho ua titau-manihini-hia oia i te Haapiiraa Bibilia no te mau taeae taa noa.

Ahani Eric i tapi i te hoê toroa i roto i te tuaro, e fanaˈo paha oia i te taoˈa rahi e e tui to ˈna roo. Ua taa râ ia ˈna te tanoraa o te hoê parau mau Bibilia: “To te taata taoˈa ra taoˈa, o to ˈna ïa oire etaeta; mai te aua teitei ra ïa i to ˈna manaˈoraa.” (Mas. 18:11) E moemoeâ noa te hau ta te hoê taata e manaˈo ra e fanaˈo maoti te taoˈa. Hau atu â, e pinepine te feia e tapi noa ra i te taoˈa rahi i te “patiatia pupu roa ia ratou iho i te oto e rave rahi.”—Tim. 1, 6:9, 10.

Auaˈe râ, ua ite te feia apî e rave rahi i te oaoa e i te hau mau ma te rave i te taviniraa taime taatoa. Te parau ra Eric: “Ua apiti au i te hoê ‘pǔpǔ’ rahi mau o te mau tavini taime taatoa a Iehova. Tera te pǔpǔ maitai roa ˈˈe ta ˈu i faahoa ˈtu. E te haamauruuru nei au ia Iehova i te faaiteraa mai ia ˈu i te eˈa otahi e itehia ˈi te oaoa mau e te hoê oraraa manuïa.”

E no oe? E tapi anei oe i te mau fa a teie nei ao aore ra e haapapu oe i ‘to oe mau haerea’ i mua ia Iehova ma te rave i te taviniraa pionie? Na oe e maiti.—A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Haamaitairaa te ore e fanaˈohia i te haapiiraa tuatoru.”

A TATARA I TE MAU HAAFIFIRAA E VAI RA I NIA I TO EˈA

A haere ai e mataitai i te Betela i Marite, ua ite na hoa faaipoipo i te oaoa o te mau melo o te Betela. Ua papai te tuahine i muri iho: “Ua rave noa mâua i ta mâua i matau.” Ua faaoti ïa na hoa faaipoipo e faaohipa maitai aˈe i to raua taime e puai i roto i te taviniraa a Iehova.

Mea fifi no raua ia rave i te mau tauiraa. I te hoê râ mahana, ua feruri raua i nia i te irava mahana. O te mau parau ïa a Iesu i roto i te Ioane 8:31: “Ia mau maite outou i ta ˈu parau, e pǐpǐ mau ia outou na ˈu i reira.” Feruri aˈera raua: “Noa ˈtu eaha ta mâua e rave no te faaohie i te oraraa, mea hoona iho â.” Ua hoo atu raua i to raua fare rahi, ua haapae i te tahi atu mau mea o tei faateimaha ia raua e ua haere i roto i te hoê amuiraa e hinaaro rahi ra i te tauturu. E pionie raua i teie nei, te tauturu atoa nei râ raua ia patu i te mau Piha a te Basileia e e rima tauturu raua i te mau tairururaa mataeinaa. Eaha to raua huru? “Ua maere mâua i te oaoa ta mâua i fanaˈo a faaohie ai i to mâua oraraa ma te rave noa i ta te faanahonahoraa a Iehova e faaitoito maira ia rave.”

A FAAEA NOA I NIA I TE EˈA E HAERE NOA ˈI OE I MUA I TE PAE VARUA

Ua papai Solomona: “E hiˈo tia ˈtu to mata i mua ia oe, e fariu i to opani mata i mua ˈtu ia oe.” (Mas. 4:25) Mai te hoê taata faahoro pereoo e haapao noa i te purumu i mua ia ˈna, e mea tia ia ape tatou i te mau mea e nevaneva ˈi tatou a ore atu ai e haamau e e naea i te mau fa pae varua.

Eaha te mau fa pae varua ta oe e nehenehe e haamau e e naea? E fa maitai te taviniraa taime taatoa. Oia atoa te taviniraa i roto i te hoê amuiraa mea iti te taata poro no te hoê tuhaa fenua rahi mau. Aore ra i roto i te hoê amuiraa mea rahi te taata poro e o te hinaaro atu â i te matahiapo e te tavini tauturu. E nehenehe anei oe e horoa i ta oe tauturu? No te aha e ore ai e faaite i te tiaau haaati? Mai te peu e ua anaanatae oe i te haere atea, e nehenehe oe e ani i te mau haamaramaramaraa no nia i te mau amuiraa o te hinaaro ra i te tauturu.

E rave faahou anaˈe i te faahohoˈaraa i roto i te Isaia 62:10. Ua ohipa puai paha te tahi mau ati Iuda no te faaafaro e no te haamaitai i te purumu. No te aha? Ia hoˈi te nunaa o te Atua i to ratou fenua. A faaitoito i te naea i ta oe mau fa pae varua, eiaha e taora i te tauera! Maoti ta te Atua tauturu, e naea ia oe tera mau fa. A tamau noa i te ani ia Iehova to ˈna paari a faaitoito ai oe i te tatara i te mau haafifiraa. I te pae hopea, e ite mau â oe e nafea te Atua e nehenehe ai e tauturu ia oe ‘ia faaafaro i te eˈa i haerehia e to avae.’—Mas. 4:26.

^ Ua tauihia te iˈoa.