Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E nafea Iehova e haafatata mai ai ia tatou?

E nafea Iehova e haafatata mai ai ia tatou?

“E haafatata ˈtu i te Atua, e na ˈna e haafatata mai ia outou.”—IAK. 4:8.

1. Eaha te hinaaro o te taata e o vai te nehenehe e haamâha i te reira?

 E HINAARO te taata atoa e piri atu â i te tahi atu taata. E oaoa tatou i te fanaˈo i te utuafare e te hoa o te here mau ra ia tatou, o te haafaufaa maira e o te taa maira. Te taairaa piri roa râ e titauhia ia faatupu, o te taairaa ïa e to tatou Atua poiete ra o Iehova.—Koh. 12:1.

2. Eaha ta Iehova e fafau maira, e no te aha aita ˈi te taata e rave rahi e tiaturi ra i teie parau fafau?

2 Te titau manihini nei Iehova ia tatou ia riro ei hoa no ˈna. Te fafau ra oia e ia haafatata ˈtu tatou ia ˈna e haafatata atoa mai oia ia tatou. (Iak. 4:8) Ua oaoa tatou i te ite i te reira. E rave rahi râ taata o te manaˈo ra e e ere i te mea tano ia tiaturi e te hinaaro ra te Atua e haafatata ia ratou. Te manaˈo ra hoi ratou e eita e au ia ratou ia faatupu i te hoê taairaa e o ˈna aore ra mea atea roa o ˈna. E nehenehe mau anei e haafatata ˈtu ia Iehova?

3. Eaha te tiaturi no nia ia Iehova?

3 E nehenehe iho â e ite o vai Iehova no te mea ‘aita oia i atea ê atu’ i te feia e hinaaro ra e ite ia ˈna. (A taio i te Ohipa 17:26, 27; Salamo 145:18.) Te hinaaro nei Iehova e farii ia tatou ei hoa piri no ˈna noa ˈtu e e taata tia ore tatou. (Isa. 41:8; 55:6) No ta ˈna iho i ite, ua parau te fatu salamo no nia ia Iehova: “E tei faaroo i te pure ra, e tae atoa mai te taata atoa ia oe ra. E ao to te taata i haapaohia e oe, e ua faafatatahia mai.” (Sal. 65:2, 4) E hiˈo anaˈe i teie nei i roto i te Bibilia, mea nafea te arii Asa no Iuda i te haafatataraa ˈtu i te Atua e mea nafea te Atua i te haafatata-atoa-raa ia Asa.

A HAAPII MAI I TE HOÊ HIˈORAA NO TAHITO RA

4. Eaha te hiˈoraa ta te arii Asa i vaiiho no te nunaa o Iuda?

4 E taata itoito rahi o Asa no te haamoriraa mau. E peu matauhia te pâiˈa e te haamori idolo a arii mai ai oia. Ua auraro oia ia Iehova ma te faaore i teie mau ohipa ino. (Arii 1, 15:9-13) I te mea hoi e ua haafatata ˈtu Asa ia Iehova e ua faaroo i ta ˈNa mau ture, ua nehenehe ia ˈna ia parau i te nunaa ia “imi i te Atua no to ratou hui tupuna ia Iehova, e [ia] haapao hoi i te ture e te mau parau atoa.” Ua haamaitai Iehova i na ahuru matahiti matamua o te faatereraa a Asa ma te horoa i te hau mau. Ua ite Asa e no ǒ mai teie hau ia Iehova ra, e ua parau oia i te nunaa: “Ua imi tatou i horoa mai ai oia i te hau no tatou e ati noa ˈˈe.” (Par. 2, 14:1-7) Eaha tei tupu i muri iho?

5. I roto i teihea tupuraa i haapapu ai Asa e ua tiaturi oia i te Atua, e eaha te faahopearaa?

5 A feruri na e o oe te arii Asa. Te aratai ra Zera ati Kusa 1 000 000 tane e e 300 pereoo tamaˈi no te aro i to oe nunaa. (Par. 2, 14:8-10) Fatata te tataipitiraa ïa o te rahiraa faehau e vai ra i roto i ta oe nuu. E nafea oe? E ani anei oe no te aha te Atua i ore ai i tapea i te reira? E tiaturi anei oe i to oe iho paari aore ra e tiaturi oe ia Iehova no te paruru ia oe? Ua faaite papu o Asa e e taairaa piri roa to ˈna e o Iehova e ua tiaturi maite oia ia ˈNa. Ua pii Asa: “E tauturu mai ia matou, e to matou Atua, e Iehova; te tiaturi nei hoi matou i nia ia oe.” Mea nafea te Atua i te pahonoraa ia ˈna? Ua pau ihora to Kusa ia Iehova. Aita hoê aˈe enemi i ora mai.—Par. 2, 14:11-13.

E mea tia ia tavini i te Atua ma te aau taatoa no te haafatata ˈtu ia ˈna

6. E nafea tatou e pee ai i to Asa hiˈoraa?

6 Mea nafea o Asa i te tiaturi-papu-raa e e paruru e e aratai te Atua ia ˈna? Te parau ra te Bibilia e “e parau tia ta Asa i te aro o Iehova” e ‘ua tia to ˈna aau ia Iehova.’ (Arii 1, 15:11, 14) E mea tia ia tavini atoa tatou i te Atua ma te aau taatoa ia nehenehe tatou e haafatata ˈtu ia ˈna i teie nei â e a muri aˈe. Te mauruuru nei tatou i ta Iehova i rave no te haafatata ia tatou ia ˈna ra e i ta ˈna tauturu ia nehenehe tatou e faatupu i te hoê taairaa piri e o ˈna. E hiˈo anaˈe e piti ravea ta te Atua e faaohipa ra no te na reira.

TE FAAOHIPA RA IEHOVA I TE HOO IA HAAFATATA ˈTU TATOU IA ˈNA

7. (a) Eaha ta Iehova i rave ia haafatata ˈtu tatou ia ˈna? (b) Eaha te ravea rahi roa ˈˈe a te Atua ia haafatata ˈtu tatou ia ˈna?

7 Ua faaite Iehova i to ˈna here i te taata i to ˈna poieteraa i te hoê fenua nehenehe mau ei nohoraa no tatou. E te tamau noa ra oia i te faaite i to ˈna here ma te horoa mai i te aho ora i te mahana taitahi. (Ohi. 17:28; Apo. 4:11) Te mea faufaa ˈtu â, te haapao nei oia i to tatou mau hinaaro pae varua. (Luka 12:42) Te haapapu atoa maira oia e na ˈna e faaroo ra i ta tatou pure. (Ioa. 1, 5:14) Te ravea rahi roa ˈˈe râ a Iehova no te haafatata ia tatou ia ˈna ra e no te faaite i to ˈna here ia tatou, o te hoo ïa. (A taio i te Ioane 1, 4:9, 10, 19.) Ua tono Iehova i ta ˈna iho Tamaiti ia horoa o ˈna i to ˈna ora no tatou. Maoti noa teie tusia e nehenehe ai tatou e tiaturi e ora e a muri noa ˈtu ei taata tia roa.—Ioa. 3:16.

Te haapapu maira Iehova e na ˈna e faaroo ra i ta tatou pure

8, 9. Eaha te tuhaa a Iesu i roto i te opuaraa a Iehova?

8 Ua opua Iehova i te hoo no te maitai o te taata atoa, tae noa ˈtu te feia o tei ora hou te hoo a aufauhia ˈi. Mea nafea ïa? No Iehova, mai te huru ra e ua aufau-aˈena-hia te hoo a tohu ai oia no nia i to tatou Faaora. Ua ite hoi oia e e tupu iho â ta ˈna i opua no te huitaata. (Gen. 3:15) E hanere matahiti i muri aˈe, ua haamauruuru te aposetolo Paulo ia Iehova no te tiamâraa itehia maoti te hoo aufauhia e te Mesia ra ia Iesu. Ua faataa o Paulo e ‘ua faaore te Atua i te mau hara i ravehia i mutaa ihora.’ (Roma 3:21-26) Eita ïa e nehenehe e haafatata ˈtu i te Atua aita anaˈe Iesu.

Ua aufauhia te hoo, eiaha no te mea e au ia tatou te reira, no te mea râ ua here rahi mau Iehova e Iesu ia tatou

9 E fanaˈo te feia haehaa i te hoê taairaa piri roa e o Iehova maoti noa ia Iesu. Te parau ra te Bibilia: “Ua faarahi . . . te Atua i to ˈna aroha ia tatou nei, i te mea te vai taata hara noa nei â tatou, i pohe ai te Mesia no tatou nei.” (Roma 5:6-8) Ua aufauhia te hoo, eiaha no te mea e au ia tatou te reira, no te mea râ ua here rahi mau Iehova e Iesu ia tatou. Ua parau Iesu: “E ore roa te taata e tae mai ia ˈu nei, maori râ ia faatae mai te Metua o tei tono mai ia ˈu nei ia ˈna.” Ua parau atoa oia: “Aore roa e taata e tae i te Metua ra, maori râ ei ia ˈu.” (Ioa. 6:44; 14:6) Maoti te varua moˈa, te faatae aore ra te haafatata nei Iehova i te taata ia ˈna ra maoti Iesu. E te tauturu ra oia ia ratou ia faatupu i te hoê taairaa maitai e o ˈNa ia nehenehe ratou e fanaˈo i te ora mure ore. (A taio i te Iuda 20, 21.) E hiˈo anaˈe i teie nei i te piti o te ravea ta te Atua e faaohipa ra ia haafatata ˈtu tatou ia ˈna.

TE FAAOHIPA RA IEHOVA I TE BIBILIA IA HAAFATATA ˈTU TATOU IA ˈNA

10. E nafea te Bibilia e tauturu mai ai ia haafatata ˈtu â i te Atua?

10 Tae roa mai i teie nei i roto i teie tumu parau, ua faaohipa tatou 14 buka Bibilia. Ma te faaohipa i to ˈna varua moˈa, ua faaurua Iehova i te papairaa o te Bibilia ia haafatata ˈtu tatou ia ˈna. Aita anaˈe te Bibilia, e nafea tatou e ite ai e e nehenehe ta tatou e haafatata ˈtu i to tatou Atua poiete? Aita anaˈe te reira, e nafea tatou e haapii ai no nia i te hoo e i ta Iesu e rave ra no te tauturu mai ia haafatata ˈtu ia Iehova? I roto i te Bibilia tatou e haapii ai i te huru faahiahia mau o Iehova e ta ˈna opuaraa no te huitaata. Ei hiˈoraa, i roto i te Exodo 34:6, 7, te faataa ra Iehova ia ˈna iho mai te “Atua aroha noa, e te hamani maitai rahi, e te faaoromai rahi, e te maitai rahi, e te parau mau; e te vaiiho maite i te aroha e tausani noa ˈtu te ui; e te faaore i te parau-tia ore, e te hara, e te ino.” O vai te ore e hinaaro e haafatata ˈtu i te hoê Atua mai teie? Ua ite Iehova e ia haapii atu â tatou no nia ia ˈna, e papu atu â ia tatou e te vai mau ra o ˈna e e piri atu â tatou ia ˈna.

Ua faanaho Iehova ia papaihia te Bibilia ma te mau parau ohie ia taa

11. No te aha mea faufaa ˈi ia haapii no nia ia Iehova? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

11 Te parau ra te omuaraa o te buka E haafatata ˈtu ia Iehova e a riro mai ai te hoê taata ei hoa piri no tatou, e matau atu â tatou ia ˈna e e faahiahia i mua i to ˈna mau huru maitatai. No reira, no te fanaˈo i te hoê taairaa piri roa e te Atua, e titauhia ia haapii tatou o vai mau oia ma te hiˈopoa i to ˈna mau huru maitatai i roto i te Bibilia. Te oaoa nei tatou e ua faanaho Iehova ia papaihia te Bibilia ma te mau parau ohie ia taa.

12. No te aha Iehova i faaohipa ˈi i te mau taata no te papai i te Bibilia?

12 E nehenehe ta Iehova e faaohipa i te mau melahi no te papai i te Bibilia. Te hinaaro rahi nei ratou e ite o vai tatou e eaha ta tatou e rave ra. (Pet. 1, 1:12) E nehenehe ta ratou e papai ma te tia roa i ta Iehova poroi no te huitaata. E ere râ te mau melahi mai te mau taata. Aita roa ˈtu ratou i ite aˈenei i te mau huru aau, hinaaro e paruparu mai to tatou. Ua ite Iehova e mea taa ê mau te mau melahi ia tatou. No reira oia i maiti ai ma te paari i te mau taata no te papai i te Bibilia. Ia taio tatou no nia i te mau inoino, feaaraa, mǎtaˈu e hape o te feia papai Bibilia e te tahi atu, e taa ia tatou to ratou mauiui. E ia taio tatou no nia i to ratou mau taime oaoa, e taa ia tatou to ratou oaoa. Mai te peropheta Elia, “mai ia tatou atoa te huru” o te feia papai Bibilia.—Iak. 5:17.

E nafea oe e haafatata ˈtu â ˈi ia Iehova a hiˈo ai i to ˈna huru i nia ia Iona e Petero? (A hiˈo i na paratarafa 13, 15)

13. Eaha to oe huru aau a taio ai i te pure a Iona?

13 Ei hiˈoraa, ua horoa te Atua ia Iona te hoê hopoia faufaa mau, tera râ, ua horo ê oia. Ahani e na te hoê melahi i papai i to Iona aamu, eita ta ˈna e nehenehe e faataa roa i to Iona mau huru aau. Mea maitai aˈe ïa ia maiti Iehova ia Iona no te papai i to ˈna iho aamu, oia atoa i ta ˈna pure i te Atua i roto i te hohonu o te moana. Ua parau Iona: “A tarapape [aore ra ahoaho] ai tau varua i roto ia ˈu ra, ua manaˈo ihora vau ia Iehova.”—Iona 1:3, 10; 2:1-9.

14. No te aha e taa ˈi ia oe ta Isaia i papai no nia ia ˈna iho?

14 E itehia te tahi atu hiˈoraa i roto i ta Isaia i papai no nia ia ˈna iho. I to te hoê orama no nia i te hanahana o Iehova tautururaa ia ˈna ia taa e e taata hara mau oia, ua parau oia: “Auê hoi au nei e! ua mamû iho nei au; e taata vaha viivii hoi au; e tei rotopu hoi au i te mau taata vaha viivii atoa i te parahiraa: ua hiˈo hoi tau mata nei i te arii, ia Iehova sabaota.” (Isa. 6:5) Eita roa ˈtu ta te hoê melahi e nehenehe e parau i te reira no nia ia ˈna iho, o Isaia râ, oia ïa e ua na reira iho â o ˈna. I te mea e e taata tia ore tatou mai ia Isaia, e nehenehe tatou e taa eaha to ˈna huru aau.

15, 16. (a) No te aha tatou e taa ˈi i te mau huru aau o te tahi atu mau taata? A faataa. (b) Eaha te tauturu ia tatou ia haafatata ˈtu â ia Iehova?

15 Eita ta te melahi e nehenehe e parau no ˈna iho mai ia Iakoba, oia hoi “e ore roa vau nei e au i te mau hamani-maitai-raa mai.” Aore ra mai ia Petero o tei faataa ia ˈna iho mai te hoê “taata hara.” (Gen. 32:10; Luka 5:8) Eita te mau melahi e “mǎtaˈu” mai te mau pǐpǐ a Iesu i te tahi taime. Eita atoa ratou e hinaaro i te itoito no te poro i te parau apî oaoa a hamani-ino-hia ˈi ratou mai ia Paulo e te tahi atu. (Ioa. 6:19; Tes. 1, 2:2) No te aha? No te mea mea tia roa te mau melahi i roto i te mau tuhaa atoa e e mea puai aˈe ratou i te taata. Mai te feia o ta Iehova i faaohipa no te papai i te Bibilia, e taata tia ore atoa tatou. E nehenehe ïa tatou e taa i to ratou mau huru aau. Ia taio tatou i ta ratou i papai, e nehenehe tatou “e oaoa atoa i te feia e oaoa ra, e oto atoa hoi i te feia e oto ra.”—Roma 12:15.

16 Ma te feruri maite i to Iehova huru i nia i ta ˈna mau tavini taiva ore i tahito ra, e ite tatou e rave rahi ohipa faahiahia no nia i to tatou Atua. E ite mai tatou e ua haafatata ˈtu oia i te taata tia ore ma te mǎrû e te here. E piri ˈtu â tatou ia Iehova a ite maitai ai tatou o vai o ˈna e a here roa ˈi ia ˈna.—A taio i te Salamo 25:14.

Ma te feruri maite i to Iehova huru i nia i ta ˈna mau tavini taiva ore i tahito ra, e ite tatou e rave rahi ohipa faahiahia no nia i to tatou Atua

A FAATUPU I TE HOÊ TAAIRAA E TE ATUA O TE ORE ROA E MUTU

17. (a) Eaha te aˈoraa maitai ta Azaria i horoa ia Asa? (b) Mea nafea Asa i te tâuˈa-ore-raa i te aˈoraa a Azaria, e eaha te faahopearaa?

17 Eaha ˈtu â te haapii mai no nia i te arii Asa? I muri aˈe i to ˈna upootiaraa i nia i te nuu Kusa, ua horoa ˈtu te peropheta Azaria i te aˈoraa î i te paari. Ua parau oia: “Ei pihaiiho Iehova ia outou, outou i ati mai ia ˈna ra; ia imi outou ia ˈna, e itea ïa oia e outou: ia faarue râ outou ia ˈna, e faarue atoa oia ia outou.” (Par. 2, 15:1, 2) I muri aˈe râ, aita o Asa i pee i teie aˈoraa maitai. I to te arii o te basileia apatoerau o Iseraela aroraa ia Iuda, ua mǎtaˈu Asa. Aita oia i ani i te tauturu a Iehova, ua faaau râ o ˈna i te faufaa e to Arama o te ore hoi e haamori ia Iehova. Ua parau Iehova ia ˈna: “E parau maamaa ta oe i tena ra: e teie nei, ei tamaˈi â ta oe.” Tera iho â tei tupu. (Par. 2, 16:1-9) Eaha te haapiiraa e huti mai?

18, 19. (a) Eaha te rave e ere anaˈe to tatou taairaa e o Iehova i te mea piri roa mai i na mua ˈˈe? (b) E nafea tatou e tamau ai i te haafatata ˈtu â ia Iehova?

18 Eiaha roa ˈtu tatou e faaatea ê mai ia Iehova. Mai te peu e e ere to tatou taairaa e o ˈna i te mea piri roa mai i na mua ˈˈe, e rave oioi anaˈe i ta Hosea 12:6 e parau ra: “E fariu oe i to oe ra Atua: e haapao i te aroha hamani maitai ra e te parau au, e ati tamau maite i to oe ra Atua.” Ma te feruriruri i te hoo e ma te haapii maite i te Bibilia, e nehenehe tatou e haafatata ˈtu â ia Iehova.—A taio i te Deuteronomi 13:4.

19 Ua papai te fatu salamo: “E mea maitai râ ia ˈu ia haafatata ˈtu i te Atua.” (Sal. 73:28) Mea maitai no tatou taitahi atoa. E haamau anaˈe ei fa e tamau noa i te haapii i te mau mea apî no nia ia Iehova. Ma te na reira, e rahi roa ˈtu â to tatou here ia ˈna. E ia haafatata ˈtu â tatou ia ˈna, e haafatata ˈtu â Iehova ia tatou i teie nei â e a muri noa ˈtu!