Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Haamanaˈo i te mau tavini taime taatoa

Haamanaˈo i te mau tavini taime taatoa

“Aore hoi [matou] e faaea i te manaˈo i te rave papu o to outou faaroo, e te ohipa rahi o to outou hinaaro.”—TES. 1, 1:3.

1. Eaha to Paulo manaˈo i te feia e ohipa puai ra no te poro i te parau apî oaoa?

 MEA faufaa mau no te aposetolo Paulo to ˈna mau taeae e tuahine e ohipa puai ra no te poro i te parau apî oaoa. Ua papai o ˈna: “Aore hoi [matou] e faaea i te manaˈo i te rave papu o to outou faaroo, e te ohipa rahi o to outou hinaaro, e te faaoromai tamau o to outou tiaturi i to tatou Fatu ia Iesu Mesia, i te aro o te Atua o to tatou ra Metua.” (Tes. 1, 1:3) Te haamanaˈo e te haafaufaa atoa ra Iehova i ta to ˈna nunaa e rave ra no te tavini ia ˈna, te mea iti e te mea rahi.—Heb. 6:10.

2. Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau?

2 E tae roa mai i teie mahana, ua rave te mau Kerisetiano i te mau haapaeraa no te tavini atu â ia Iehova. E hiˈo mai tatou i roto i teie tumu parau i ta te tahi mau Kerisetiano matamua i rave no te tavini ia Iehova. E haapii atoa mai tatou eaha ta te mau tavini taime taatoa e rave ra i teie mahana. Oia atoa e nafea e nehenehe ai e tauturu ia ratou.

TE MAU KERISETIANO MATAMUA

3, 4. (a) Mea nafea te mau taeae e tuahine i te senekele matamua i te taviniraa ia Iehova? (b) Mea nafea te feia poro i te Basileia i te senekele matamua i amo ai i ta ratou mau haamâuˈaraa?

3 I muri iti noa ˈˈe i to ˈna bapetizoraa, ua haamata Iesu i te poro i te Basileia e i te haapii i te tahi atu ia rave i tera ohipa. (Luka 3:21-23; 4:14, 15, 43) I muri aˈe i to Iesu poheraa, na ta ˈna mau aposetolo i aratai i te ohipa pororaa o tei tamau â i te parare. (Ohi. 5:42; 6:7) Ua faarue vetahi mau Kerisetiano i to ratou fare no te riro ei mitionare. Ei hiˈoraa, ua poro Philipa na te mau tuhaa fenua taa ê o Paretetina. (Ohi. 8:5, 40; 21:8) Ua poro Paulo, te tahi atu mitionare, i te parau apî oaoa na te fenua e rave rahi tei atea mau i to ˈna fare. (Ohi. 13:2-4; 14:26; Kor. 2, 1:19) Area vetahi ê, mai ia Mareko, Luka e o Siluano (Sila), ua papai ïa i te mau buka Bibilia aore ra ua ohipa ei papai parau a te feia papai Bibilia. (Pet. 1, 5:12) Mea rahi te tuahine tei ohipa e taua mau taeae ra. (Ohi. 18:26; Roma 16:1, 2) I roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano, e nehenehe e taio i te mau mea faahiahia ta teie mau taeae e tuahine i ite. E haamanaˈo mai teie mau faatiaraa e te haafaufaa ra Iehova i te ohipa a ta ˈna mau tavini e te haapao ra o ˈna i to ratou mau hinaaro.

4 Mea nafea te feia poro i te Basileia i te senekele matamua i amo ai i ta ratou mau haamâuˈaraa? Aita ratou i ani i to ratou mau taeae ia tauturu ia ratou. I te tahi taime, i rave na ratou i te ohipa, eiaha râ ma te taime taatoa. (Kor. 1, 9:11-15) Ua farii râ ratou i te tauturu. Ua titau-manihini-hia ratou no te tamaa, ua horoahia te nohoraa aore ra ua tauturuhia ˈtu ma te tahi atu ravea. Ua hinaaro vetahi, oia atoa te mau amuiraa, e tauturu ia ratou.—A taio i te Ohipa 16:14, 15; Philipi 4:15-18.

TAVINI TAIME TAATOA I TEIE MAHANA

5. Eaha te manaˈo o na hoa faaipoipo i to raua oraraa i roto i te taviniraa taime taatoa?

5 I teie atoa mahana, te ohipa puai nei e rave rahi no te tavini ia Iehova ma te taime taatoa i roto i te mau tuhaa rau. (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Taviniraa taime taatoa rau.”) Eaha to ratou manaˈo i te huru oraraa ta ratou i maiti? Ia ui oe i teie uiraa i te tahi o to oe mau taeae e tuahine pae varua, e itoitohia oe. Ua tavini te hoê taeae ei pionie tamau, ei pionie taa ê, ei mitionare e ei melo o te utuafare o te Betela i te fenua ê. Te na ô ra o ˈna: “O te raveraa i te taviniraa taime taatoa te faaotiraa maitai roa ˈˈe ta ˈu i ore i rave aˈenei. I te 18raa o to ˈu matahiti, mea fifi no ˈu ia maiti i rotopu i te haereraa i te haapiiraa tuatoru, te hoê ohipa taime taatoa i roto i teie nei ao e te taviniraa pionie. I tera roaraa, ua ite au e eita Iehova e haamoe i te mau haapaeraa ta oe e rave ra no te tavini ia ˈna i roto i te taviniraa taime taatoa. Ua tia ia ˈu ia faaohipa i te ite e te aravihi ta Iehova i horoa mai i roto i te mau tuhaa ta ˈu e ore roa e ite ahani ua maiti au i te hoê toroa i roto i teie ao.” Te na ô ra ta ˈna vahine: “Ua tauturu mai te mau hopoia taitahi ia haere i mua. Ua ite noa mâua i ta Iehova parururaa e aratairaa i roto atoa i te mau tuhaa ta mâua e ore e ite ahani ua faaea noa mâua i roto i te huru oraraa matau-noa-hia. Te haamauruuru nei au ia Iehova i te mau mahana atoa no to mâua oraraa i roto i te taviniraa taime taatoa.” E hinaaro anei oe e manaˈo mai tera i to oe oraraa?

“O te raveraa i te taviniraa taime taatoa te faaotiraa maitai roa ˈˈe ta ˈu i ore i rave aˈenei”

6. Eaha to Iehova manaˈo i ta tatou e rave ra i roto i ta ˈna taviniraa?

6 Eita vetahi e nehenehe e rave i te taviniraa taime taatoa no teie taime. Teie râ, te rave nei ratou i tei maraa ia ratou no Iehova. Ua ite tatou e mea faufaa roa no Iehova ta ratou taviniraa. Ei hiˈoraa, i roto i te Philemona 1-3, ua faatae Paulo i te tapao aroha i te mau taeae atoa o te amuiraa i Kolosa e ua faahiti ia vetahi ma to ratou iˈoa. (A taio.) Ua haafaufaa Paulo i ta ratou ohipa itoito, o Iehova atoa ïa. Te haafaufaa atoa nei Iehova i ta oe e rave ra i roto i ta ˈna taviniraa. Eaha ïa ta oe e nehenehe e rave no te turu i te mau tavini taime taatoa?

E NAFEA IA TAUTURU I TE MAU PIONIE?

7, 8. Eaha te titauhia ia rave i roto i te taviniraa pionie? E nafea vetahi ê i roto i te amuiraa e nehenehe ai e tauturu i te mau pionie?

7 Mai te feia poro itoito rahi i te senekele matamua, te faaitoito rahi nei te mau pionie i teie mahana i te amuiraa. Mea rahi te poro nei e 70 aˈe hora i te avaˈe. E nafea oe e nehenehe ai e tauturu ia ratou?

8 Ua parau te hoê tuahine pionie o Shari te iˈoa: “Ia hiˈohia te mau pionie, mea itoito ratou e tei roto ratou i te pororaa i te mau mahana atoa. Te hinaaro atoa nei râ ratou i te faaitoitoraa.” (Roma 1:11, 12) Teie ta te tahi atu tuahine pionie mea maoro i teie nei i parau no nia i te mau pionie o ta ˈna amuiraa: “Te ohipa puai nei ratou e ma te tuutuu ore. E oaoa te mau pionie ia faahorohia ratou i roto i te taviniraa, ia titau-manihini-hia ratou no te tamaa, ia horoahia maa moni no te faaî i te mori aore ra no te tauturu. E ite ïa ratou e mea faufaa ratou no oe.”

9, 10. Eaha ta vetahi i rave no te tauturu i te mau pionie o ta ratou amuiraa?

9 Te tahi atu ravea no te tauturu i te mau pionie, o te pororaa ïa e o ratou. Ua parau e piti tuahine pionie e te hinaaro nei ratou e rave rahi atu â taeae e tuahine no te poro e o ratou i roto i te hebedoma e i te taperaa mahana. Te haamanaˈo ra te hoê tuahine, o te ohipa ra i teie nei i te Betela i Brooklyn, i te tauturu ta ˈna i fanaˈo a tavini ai ei pionie. Te na ô ra o ˈna: “Ua parau mai te hoê tuahine e pereoo to ˈna, ‘Aita anaˈe ta oe e hoa pororaa, a taniuniu mai e e haere mai vau e poro e oe.’ Ua tauturu mau o ˈna ia ˈu ia tamau noa i ta ˈu taviniraa.” Te na ô ra Shari: “Ia oti te taviniraa, e pinepine te mau pionie taa noa i te faaea o ratou anaˈe. E nehenehe oe e ani i te mau taeae aore ra tuahine taa noa ia haere mai i te tahi taime i ta outou haamoriraa utuafare. E ia apiti atoa i te tahi atu mau ohipa o te faaitoito ia ratou.”

10 Fatata e 50 matahiti te hoê tuahine i roto i te taviniraa taime taatoa. Teie ta ˈna e parau ra no nia i te tauturu ta ˈna e ta te tahi atu mau tuahine taa noa i fanaˈo: “I haere na ta matou mau matahiapo e hiˈo i te mau pionie no te faaitoito ia ratou i te mau piti avaˈe atoa. E aniani mai ratou no nia i to matou ea, ta matou ohipa e te tahi noa ˈtu haapeapearaa. E anaanatae mai iho â ratou. E hiˈohiˈo ratou i to matou fare tahua no te ite e e hinaaro anei matou i te tahi tauturu.” Te pee nei teie mau matahiapo e te tahi atu mai ia ratou i te hiˈoraa o Onesiphoro. Ua haapao o ˈna i to ˈna utuafare e ua tauturu atoa râ ia Paulo.—Tim. 2, 1:18.

11. Eaha te titauhia i te mau pionie taa ê?

11 Te tahi atu huru taviniraa taime taatoa, o te taviniraa pionie taa ê ïa. Mea rahi te pionie taa ê te poro nei 130 aˈe hora i te avaˈe. Mea rahi atoa ta ratou ohipa taaihia i te amuiraa. Te horoa nei te amaa i te tahi moni tauturu iti i te avaˈe taitahi no te mea aita to ratou e taime, aore ra mea iti roa, no te rave i te ohipa. E tauturu te reira i te mau pionie taa ê ia aufau i te mau ohipa rii o te oraraa e ia faataa i te rahiraa o to ratou taime no te taviniraa.

12. E nafea te mau matahiapo e te tahi atu e nehenehe ai e tauturu i te mau pionie taa ê?

12 Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te tauturu i te mau pionie taa ê? Te na ô ra te hoê matahiapo o te ohipa ra i te hoê amaa e o tei paraparau e te pionie taa ê e rave rahi: “Mea faufaa ia aparau te mau matahiapo ia ratou, ia imi eaha to ratou huru tupuraa e ia ite e nafea ia tauturu ia ratou. Te manaˈo nei vetahi e aita e haapeapearaa ta te mau pionie taa ê no te mea te fanaˈo nei ratou i te tahi moni tauturu. E nehenehe râ te mau taeae o te amuiraa e tauturu ia ratou ma te ravea rau.” E mai te mau pionie tamau, e oaoa te mau pionie taa ê ia ohipa te mau taeae e tuahine e o ratou i roto i te taviniraa. E nehenehe atoa anei oe e poro e o ratou?

E NAFEA IA TAUTURU I TE MAU TIAAU RATERE?

13, 14. (a) Eaha te ore e haamoe no nia i te mau tiaau haaati e ta ratou vahine? (b) Eaha ta oe e nehenehe e rave no te tauturu ia ratou?

13 E taeae e tuahine aravihi te mau tiaau haaati e ta ratou vahine o te faaitoito mai ia tatou. E faaroo puai to ratou. Eiaha râ e haamoe e e hinaaro atoa ratou i te faaitoitoraa e i te mau taeae e tuahine no te poro e o ratou. E te oaoa nei ratou ia titau manihini atu te mau taeae no te rave i te tahi mea au maitai e te anaanatae. Ia mau anaˈe te tiaau ratere aore ra ta ratou vahine i te fare maˈi aore ra ia afaro mai ratou, e nehenehe e tauturu ia ratou ma te haere noa ˈtu e hiˈo e ma te haapao i to ratou mau hinaaro. Ua haapao Luka, te “rapaau maˈi herehia,” i te mau hinaaro o Paulo e o te tahi atu a haere ai ratou e hiˈo i te mau amuiraa.—Kol. 4:14; Ohi. 20:5–21:18.

14 E hinaaro te mau tiaau ratere e ta ratou vahine i te here e te faaitoitoraa a te mau hoa piri. Ua papai te hoê tiaau haaati: “E au ra e ua ite to ˈu mau hoa afea vau e hinaaro ai i te faaitoitoraa. E tuu mai ratou i te mau uiraa tano maitai e e tauturu mai te reira ia faaite i te mea e haapeapea ra ia ˈu. E tauturu rahi mai ratou ma te horoa noa mai i te tariˈa faaroo.” E oaoa mau te mau tiaau haaati e ta ratou vahine ia anaanatae atu te mau taeae e tuahine ia ratou ma te haavare ore e ia riro ratou ei hoa mau.

E TURU I TE MAU MELO O TE UTUAFARE O TE BETELA

15, 16. No te aha mea faufaa ˈi te ohipa a te mau Kerisetiano e tavini ra i te Betela e i te mau Piha tairururaa? E nafea e tauturu ai ia ratou?

15 Te rave nei te mau Kerisetiano e tavini ra i te Betela e i te mau Piha tairururaa i te ohipa faufaa roa o te turu i te ohipa pororaa i te parau apî oaoa. E melo o te Betela anei to roto i ta oe amuiraa aore ra i ta outou tuhaa haaati? E nafea e haamanaˈo ai ia ratou?

16 Peneiaˈe i te omuaraa, a tae mai ai ratou i te Betela, e moemoe e e mihi ratou i to ratou utuafare e i te hoa ta ratou i vaiiho. E oaoa teie mau melo apî o te Betela ia haamatau atu e ia faahoa ˈtu te tahi atu mau melo o te Betela aore ra o te amuiraa ia ratou. (Mar. 10:29, 30) Hau atu i ta ratou ohipa i te Betela, e haere ratou i te mau putuputuraa e i roto i te pororaa i te mau hebedoma atoa. I te tahi râ taime, e ohipa hau ta te mau melo o te Betela. Mea maitai ïa ia maramarama te mau amuiraa i te reira e ia faaite e te haafaufaa nei ratou i te ohipa a te mau melo o te Betela.—A taio i te Tesalonia 1, 2:9.

E TURU I TE TAVINI TAIME TAATOA TONOHIA I TE FENUA Ê

17, 18. Eaha ta te mau tavini taime taatoa tei tonohia i te fenua ê e rave nei?

17 E farii vetahi mau tavini taime taatoa ia tonohia ratou i te tahi atu fenua. E amu ratou i te maa apî, e haapii i te hoê reo apî, e pee i te mau taˈere apî e i te hoê huru oraraa apî. Eaha ta te mau tavini taime taatoa tei tonohia i te fenua ê e rave nei?

18 E mitionare vetahi o te faataa i te rahiraa o to ratou taime no te pororaa. E taata poro e e taata haapii aravihi ratou. Te faaite nei ratou i ta ratou i haapii mai i te tahi atu i roto i ta ratou amuiraa. Te horoa nei te amaa na te mau mitionare i te vahi nohoraa au noa e i te tahi moni tauturu no te aufau i te tahi mau ohipa rii. E tonohia vetahi ê i te hoê fenua ê no te tavini i roto i te hoê amaa. Aore ra no te tauturu ia patu i te mau Betela, te mau piha ohipa no te mau pǔpǔ huriraa tei afaihia i te tahi atu vahi, te mau Piha tairururaa aore ra Piha a te Basileia. Na te amaa aore ra na te mau taeae no tera fenua e haapao i to ratou mau hinaaro mai te maa aore ra te vahi nohoraa. Mai te utuafare o te Betela, e haere tamau teie mau rima tauturu i te pae o te paturaa i te mau putuputuraa a te amuiraa e i roto i te pororaa. Te faufaahia nei te mau amuiraa i te aravihi o teie mau taeae e tuahine.

19. E nafea e tauturu ai i te mau tavini taime taatoa o tei haere mai e tavini i to oe fenua?

19 E nafea e tauturu ai i te mau tavini taime taatoa o tei haere mai e tavini i to oe fenua? A haamanaˈo e i to ratou taeraa mai, aita paha ratou i matau i te amu i te tahi mau maa matauhia i ǒ oe. No reira, a titau manihini ai oe ia ratou no te tamaa, e nehenehe oe e ani atu eaha te maa apî ta ratou e hinaaro e tamata aore ra eaha te maa ta ratou e hinaaro e amu. E tamata atoa ratou i te haapii i to oe reo e i te mau peu matauhia i to oe fenua. Eita ratou e ite taue noa. A haere mǎrû ïa e a tauturu mǎrû noa ia ratou. Te hinaaro nei ratou e haapii!

20. E nafea e tauturu ai i te mau tavini taime taatoa e to ratou metua?

20 A nuu noa ˈi te tau, peneiaˈe e faaoti te mau tavini taime taatoa e ora atea ra i to ratou utuafare e nafea ia tauturu i to ratou metua tei paari. E Ite no Iehova anaˈe te metua, e hinaaro iho â ratou ia faaea noa ta ratou tamarii i roto i ta ratou taviniraa. (Ioa. 3, 4) E rave iho â te mau tavini taime taatoa i tei nehenehe no te haapao i to ratou metua e e haere e hiˈo pinepine ia ratou. E nehenehe râ te feia e ora ra i pihai iho i te mau metua e tauturu atoa i te mau tavini taime taatoa. E nehenehe ratou e tauturu i te mau metua ia hinaaro ratou. Eiaha roa ˈtu tatou e haamoe e te ohipa puai nei te mau tavini taime taatoa no te turu i te ohipa pororaa. Tera hoi te ohipa faufaa roa ˈˈe i nia i te fenua i teie mahana. (Mat. 28:19, 20) E nehenehe anei oe e haamanaˈo i te mau tavini taime taatoa ma te tauturu i to ratou metua?

21. Eaha te manaˈo o te mau tavini taime taatoa i te tauturu e te faaitoitoraa ta ratou e fanaˈo nei?

21 Mea rahi te taata e ohipa puai nei no te fanaˈo i te moni rahi. Area râ te mau Kerisetiano tei maiti i te rave i te taviniraa taime taatoa, te ohipa puai nei ratou no to ratou hinaaro e horoa i tei maraa ia ratou no Iehova e e tauturu ia vetahi ê. Te mauruuru mau nei ïa ratou no te tauturu ta ratou e fanaˈo nei. Ua parau te hoê tuahine i roto i te taviniraa taime taatoa e tei haere e tavini i te tahi atu fenua: “E faaite atoa te tahi mau parau haamauruururaa papaihia e te manaˈo ra vetahi ê ia oe e te oaoa nei ratou i ta oe e rave nei.”

22. Eaha to oe manaˈo i te taviniraa taime taatoa?

22 Ua maiti te mau Kerisetiano i roto i te taviniraa taime taatoa i te hoê huru oraraa oaoa mau e te mauruuru mau. Teie te huru oraraa maitai roa ˈˈe i teie mahana. E nehenehe te mau tavini taime taatoa e faatupu i te mau huru maitatai e e huti mai i te mau haapiiraa e hinaarohia i teie nei â e i roto i te ao apî. Fatata roa te mau tavini atoa a Iehova i te rave i te ohipa e ite ai ratou i te mauruuru mau i te mau mahana atoa. E tamau anaˈe i te haamanaˈo i te ‘ohipa papu o te faaroo’ e te ‘ohipa rahi o te hinaaro’ a te mau tavini taime taatoa.—Tes. 1, 1:3.