Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te tiaturi papu ra anei oe e tei roto oe i te parau mau? No te aha?

Te tiaturi papu ra anei oe e tei roto oe i te parau mau? No te aha?

“Ia ite outou i taua hinaaro tia o te Atua ra, e te au, e te maitai hoi.”—ROMA 12:2.

1. Eaha ta te mau tia faaroo Katolika e Porotetani i rave i te tau tamaˈi?

 E HINAARO anei te Atua ia haere te mau Kerisetiano i te tamaˈi e ia haapohe i te taata no te tahi atu mau fenua? I na 100 matahiti i mairi, mea rahi te faahua Kerisetiano tei haapohe te tahi i te tahi i roto i te tamaˈi. Ua haapohe te Katolika i te Katolika e te Porotetani i te Porotetani. Ua haamaitai atoa te mau tia faaroo Katolika e Porotetani i te mau nuu e te mau mauhaa tamaˈi. I te Piti o te tamaˈi rahi, ua ite-noa-hia tera mau ohipa ino i rotopu i te feia e parau ra e e Kerisetiano ratou.

2, 3. Eaha ta te mau Ite no Iehova i rave i te Piti o te tamaˈi rahi e i to muri mai mau tamaˈi? No te aha?

2 Eaha ta te mau Ite no Iehova i rave i te Piti o te tamaˈi rahi? Ua tapea ratou i to ratou tiaraa amui ore. Aita ratou i apiti atu i teie tamaˈi i rotopu i te mau nunaa. No te aha? No te mea ua hinaaro ratou e faaroo i te haapiiraa a Iesu e e here i te tahi atu mai ia ˈna. Ua parau o ˈna: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.” (Ioa. 13:35) Ua haamanaˈo atoa te mau Ite i te mau aratairaa itehia i roto i ta Paulo mau parau i to Korinetia e ua faaohipa i te reira i roto i to ratou tupuraa.—A taio i te Korinetia 2, 10:3, 4.

3 E faaohipa te mau Kerisetiano mau i te Bibilia ei aratai no te ite eaha te mea maitai e te mea ino. Eita ïa to ratou manaˈo haava e faatia ra ia ratou ia haere i te tamaˈi aore ra ia haapii i te aro. E tausani Ite no Iehova tei hamani-ino-hia no te mea te tutava nei ratou i te ora ei Kerisetiano mau. Ua mauiui te feia apî e paari, te tane e te vahine, i roto i te mau fare tapearaa e aua raveraa ohipa faahepohia. I te Piti o te tamaˈi rahi, a faatere ai te mau Nazi ia Heremani, ua haapohe-atoa-hia vetahi. I te roaraa o te hamani-ino-raa i Europa, aita te mau Ite no Iehova i haamoe i ta ratou hopoia e poro i te parau apî oaoa o to Iehova Basileia. Ua tamau ratou i te poro i te mau vahi atoa, a tuu-atoa-hia ˈi ratou i te mau fare tapearaa e aua haavîraa e a hopoi-ê-hia ˈi ratou. * E rave rahi matahiti i muri aˈe, i 1994, aita te mau Ite i apiti i te taparahiraa rahi i Rwanda. Aita atoa ratou i amui i te tamaˈi i Yougoslavie.

Te parau nei te taata e rave rahi na te ao atoa nei e te here mau ra te mau Ite no Iehova i te Atua e i to ratou taata-tupu

4. Eaha ta te taata e parau pinepine a ite ai i te tiaraa amui ore o te mau Ite no Iehova?

4 Ua ite te taata i te tiaraa amui ore o te mau Ite no Iehova i te tau tamaˈi. No reira e rave rahi taata na te ao e parau ai e te here mau ra te mau Ite i te Atua e i to ratou taata-tupu. Oia atoa e e Kerisetiano mau ratou. No te aha ˈtu â te taata e manaˈo ai e e Kerisetiano mau te mau Ite no Iehova?

TE OHIPA HAAPIIRAA RAHI ROA ˈˈE

5. Eaha te tauiraa tei titauhia ia faaau atu te mau pǐpǐ a Iesu?

5 Ua faataa maitai Iesu e o te pororaa i te parau apî oaoa o te Basileia o te Atua te ohipa faufaa roa ˈˈe i nia i te fenua. I te omuaraa o ta ˈna taviniraa, ua maiti oia 12 pǐpǐ no te haamata i teie ohipa pororaa o te ravehia na te ao atoa nei. I muri aˈe, ua faaineine Iesu e 70 â pǐpǐ. (Luka 6:13; 10:1) Ua faaite Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e nafea ia haapii i te taata. Ua faaue na mua oia ia ratou ia haapii i te tahi atu mau ati Iuda. I muri aˈe râ, ua parau atu oia ia haamata i te poro i te parau apî oaoa i te taata o te tahi atu mau nunaa. E poro ïa te mau pǐpǐ ati Iuda i te taata e ere i te ati Iuda. E tauiraa rahi teie no ratou!—Ohi. 1:8.

6. Eaha tei tauturu ia Petero ia taa e no te Atua aita e nunaa te mea faufaa aˈe i te tahi atu?

6 O Korenelio te taata peritome-ore-hia matamua e ere i te ati Iuda tei riro mai ei Kerisetiano. Ua tono Iehova i te aposetolo Petero no te poro ia Korenelio i to ˈna ra fare. I ǒ, ua taa ia ˈna e no te Atua, aita e nunaa te mea faufaa aˈe i te tahi atu. Te hinaaro ra Iehova ia faaroo e ia farii te taata o te mau nunaa i te parau mau. No reira Petero i faaue ai ia bapetizohia Korenelio e to ˈna utuafare. (Ohi. 10:9-48) Mai reira mai, ua poro Petero e te tahi atu mau pǐpǐ a Iesu i te taata o te mau nunaa atoa.

7, 8. Eaha ta te mau Ite no Iehova i rave no te tauturu i te taata ia faaroo i te parau apî oaoa? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

7 I teie mahana, ma te itoito rahi, te turu e te faanaho nei te feia o te aratai nei i te faanahonahoraa a Iehova i te ohipa pororaa e haapiiraa o te parau apî oaoa na te ao atoa. I teie nei, ua fatata e vau mirioni Ite no Iehova na te ao. Te poro nei ratou ma te itoito rahi na roto hau atu e 600 reo e te rahi noa ˈtura teie numera. Te poro nei ratou i tera i tera fare e na te mau aroâ. E pinepine ratou i te faaohipa i te mau airaa maa no te faaite i te mau papai na roto e rave rahi reo aore ra te mau vairaa papai afaifai. E ite te taata e o te mau Ite no Iehova tera, o ratou anaˈe hoi te faaohipa nei i teie mau ravea atoa no te poro.

8 Ua faaineine te faanahonahoraa a Iehova hau atu e 2 900 taeae e tuahine no te huri i te Bibilia e te mau papai Bibilia. Ua huri-atoa-hia te reira na roto i te mau reo tei ore i matau-maitai-hia. Ei hiˈoraa, te huri nei te mau Ite no Iehova i Paniora i te mau papai Bibilia na roto i te reo Catalan. Aita i maoro aˈenei, ua haamata te taata e rave rahi roa i te faaohipa i te reo Catalan i na tuhaa fenua o Valence e Alicante, i te mau motu Baléares e i te fenua Andorre. I teie mahana, e mirioni taata te paraparau ra i te reo Catalan. Maoti te ohipa huriraa ravehia e te mau Ite no Iehova, e papai e e putuputuraa ta teie mau taata na roto i te reo e putapû ai to ratou aau.

9, 10. A faahiti mai na i te tahi mau hiˈoraa e haapapu ra e te hinaaro ra te faanahonahoraa a Iehova ia haapii te taata atoa i te parau mau.

9 Na te ao atoa nei, te hurihia ra te mau papai Bibilia e te haapiihia ra te taata na roto i to ratou iho reo. Ei hiˈoraa, i Mehiko, e paraparau te rahiraa o te taata i te reo Paniora. Teie râ, no e rave rahi, mea taa ê te reo i te fare. O te reo Maya te tahi. Ua haere te pǔpǔ huriraa reo Maya e ora i te hoê tuhaa o te fenua e paraparauhia ra tera reo. I te mea e e faaroo e e paraparau te feia huri i teie reo i te mau mahana atoa, e huri ratou i te mau papai ia taa ohie i te taata reo Maya. A hiˈo atoa na i te fenua Népal. Ua hau atu e 29 mirioni taata e ora ra i Népal e e 120 aˈe reo taa ê te paraparauhia ra i ǒ. Ua hau atu i te 10 mirioni taata i ǒ te paraparau ra i te reo Népalais ei reo matamua e mea rahi atoa te paraparau ra i teie reo hau atu i to ratou iho reo. Te huri nei to tatou mau taeae i te mau papai Bibilia na roto i te reo Népalais.

10 Te hurihia nei te mau papai na roto i te reo e rave rahi. Te haapapu ra te reira e te haapao maite ra te faanahonahoraa a Iehova i ta ˈna hopoia e poro i te parau apî oaoa na te ao atoa nei. Ua opere te mau Ite no Iehova e mirioni api parau, buka rairai e vea. Aita ratou e hoo nei i teie mau papai. Te turu nei râ te mau Ite i teie ohipa ma ta ratou mau ô horoa noa. Te pee nei ratou i te faaueraa a Iesu: “I horoa-noa-hia mai ta outou, e horoa noa hoi outou.”—Mat. 10:8.

Te faaineine nei te pǔpǔ huri i te mau papai na roto i te reo rii Heremani parauhia bas Allemand (A hiˈo i te paratarafa 10)

E faaohipahia te mau papai na roto i te reo rii Heremani parauhia bas Allemand i Paraguay (A hiˈo atoa i te hohoˈa matamua)

11, 12. Eaha ta e rave rahi e parau nei a ite ai e te poro e te haapii nei tatou i te taata na te ao atoa nei?

11 Ua papu mau i te mau Ite no Iehova e tei ia ratou ra te parau mau. No reira ratou e rave ai i te mau haapaeraa rahi no te poro i te taata o te mau nunaa e taˈere atoa. Mea rahi te Ite no Iehova tei faaohie i to ratou oraraa, tei haapii i te tahi atu reo e tei faatano i to ratou oraraa i te tahi atu taˈere. No te mea te poro e te haapii nei tatou i te taata na te ao atoa nei, mea rahi te parau nei e o te mau Ite no Iehova te mau pǐpǐ mau a Iesu Mesia.

12 Te na reira nei te mau Ite no te mea ua papu ia ratou e ua itea ia ratou te parau mau. Teie râ, na te aha e haapapu ra i to tatou mau taeae e tuahine e ua itehia ia ratou te parau mau?—A taio i te Roma 14:17, 18.

NO TE AHA RATOU E TIATURI PAPU AI E TEI ROTO RATOU I TE PARAU MAU?

13. Te aha nei te mau Ite no Iehova ia vai viivii ore noa ta ratou faanahonahoraa?

13 Mea taa ê te tumu i papu ai i to tatou mau taeae e tuahine e tei roto ratou i te parau mau. Ua parau te hoê taeae mea maoro o ˈna i te taviniraa ia Iehova: “Te ravehia ra te tutavaraa rahi ia vai viivii ore noa ta Iehova faanahonahoraa i te pae morare noa ˈtu o vai te titauhia ia aˈo.” E nafea te nunaa o Iehova e na reira ˈi? Te tutava nei te melo taitahi i te auraro i ta te Atua e parau ra i roto i te Bibilia e i te pee ia Iesu e i ta ˈna mau pǐpǐ. Mea iti mau te Ite no Iehova tei patoi i te pee i ta te Atua mau ture aveia no nia i te maitai e te ino e tei tiavaruhia. Te ora nei te rahiraa o te mau Ite no Iehova ma te viivii ore i te aro o Iehova. Ua taui te taata e rave rahi o tei rave na i te mau ohipa ta te Atua e ore e farii. E te pee ra ratou i teie nei i ta te Atua mau faaueraa.—A taio i te Korinetia 1, 6:9-11.

14. Eaha te tauiraa ta e rave rahi i rave a tiavaruhia ˈi ratou? E eaha te faahopearaa?

14 Te faaue ra te Bibilia i te mau Kerisetiano ia tatara mai roto mai i te amuiraa i te feia o te patoi ra i te auraro i te Atua. Ma te oaoa, ua itehia e i muri aˈe e tausani tei tatarahapa mau i ta ratou i rave e tei hoˈi mai. (A taio i te Korinetia 2, 2:6-8.) Mea viivii ore noa te mau amuiraa no te mea e faaohipa noa te mau Ite no Iehova i te Bibilia ei aratai no to ratou haerea. E haapapu te reira ia ratou e o ta ratou anaˈe faanahonahoraa ta te Atua e farii ra. Noa ˈtu e te vaiiho ra te faaroo e rave rahi i to ratou mau taata ia rave i te mau mea atoa ta ratou i hinaaro, te ora nei te mau Ite ia au i ta Iehova mau ture aveia. Ua haapapu te reira i te taata e rave rahi e tei te mau Ite no Iehova ra te parau mau.

Noa ˈtu e te vaiiho ra te faaroo e rave rahi i to ratou mau taata ia rave i te mau mea atoa ta ratou i hinaaro, te ora nei te mau Ite ia au i ta Iehova mau ture aveia

15. No te aha te hoê taeae e tiaturi papu ai e tei roto o ˈna i te parau mau?

15 No te aha te tahi atu mau Ite e tiaturi ai e tei roto ratou i te parau mau? Te tavini ra te hoê taeae e 54 matahiti to ˈna ia Iehova mai to ˈna taurearearaa. Te parau ra o ˈna e ua niuhia to ˈna faaroo i nia e toru tiaturiraa, aore ra pou, faufaa mau: (1) te vai mau ra te Atua, (2) no ǒ mai te Bibilia i te Atua ra, e (3) o te mau Ite no Iehova anaˈe te rave nei i to te Atua hinaaro i nia i te fenua i teie mahana. Te na ô ra oia: “A haapii noa ˈi au i te roaraa o te mau matahiti, ua tamata noa vau i teie mau pou a uiui atu ai ia ˈu iho e tei nia anei te reira i te niu paari maitai. I te mau matahiti atoa, ua rahi roa mai te haapapuraa no te pou taitahi. Ua haapuai te reira i to ˈu faaroo e ua tiaturi papu atu â vau e tei ia tatou ra te parau mau.”

16. No te aha te hoê tuahine e tiaturi papu ai e tei roto o ˈna i te parau mau?

16 Te faaite nei te hoê tuahine faaipoipo e ohipa ra i te pu rahi a te mau Ite no Iehova i New York no te aha o ˈna e tiaturi papu ai e tei roto o ˈna i te parau mau. Te na ô ra te tuahine e o te faanahonahoraa a Iehova anaˈe te faaite nei i te iˈoa o Iehova, o te itehia i roto i te Bibilia fatata e 7 000 taime. Ua faaitoito atoa te Paraleipomeno 2, 16:9 ia ˈna. Te parau ra teie irava: “Te hiˈo nei te mata o Iehova i to te ao atoa nei, ia horoa mai oia i te etaeta i te feia i tia te aau ia ˈna.” Te faataa nei oia: “Ua faaite mai te parau mau e nafea ia fanaˈo i te aau hoê ia nehenehe Iehova e faaite mai i to ˈna puai. O to ˈu mau taairaa e o Iehova te mea faufaa aˈe. E te mauruuru nei au i ta Iesu e rave ra no te faaite mai i te ite no nia i te Atua o te tauturu ra ia ˈu.”

17. Eaha ta te hoê taeae tei ore i tiaturi i te Atua i na mua ˈˈe e tiaturi papu ra, e no te aha?

17 Ua parau te hoê taeae: “Ua haapapu mai te mau mea i poietehia e te hinaaro ra te Atua ia oaoa te taata i te oraraa. Eita ïa o ˈna e vaiiho noa i te mauiui e a muri noa ˈtu. Te atea noa ˈtura teie nei ao i te Atua, area te nunaa o Iehova, te rahi noa ˈtura ïa to ratou faaroo, itoito rahi e here. O te varua anaˈe o Iehova te nehenehe e rave i teie semeio i teie mahana.”—A taio i te Petero 1, 4:1-4.

18. No te aha e piti taeae e tiaturi papu ai e tei roto raua i te parau mau? E eaha to oe manaˈo i te reira?

18 Te faaite nei te tahi atu taeae, mea maoro to ˈna taviniraa ia Iehova, no te aha o ˈna e tiaturi papu ai e tei roto o ˈna i te parau mau: “Ua haapapu mai ta ˈu iho haapiiraa i te roaraa o te mau matahiti e ua tutava maite te mau Ite no Iehova i te rave mai te mau Kerisetiano matamua. Ua ite roa ˈtu vau i te auhoêraa o te mau Ite no Iehova a ratere ai na te ao. Maoti te parau mau no roto mai i te Bibilia, ua ite au i te mauruuru e te oaoa.” Ua faataa te hoê taeae tei hau atu i te 60 matahiti e te faatupu mau nei te mau Ite no Iehova i te faaroo ia Iesu. Ua faataa o ˈna: “Ua hiˈopoa maite tatou i te oraraa e te taviniraa a Iesu e ua haafaufaa mau i to ˈna hiˈoraa. Ua rave tatou i te mau faatanoraa i roto i to tatou huru oraraa no te haafatata ˈtu â i te Atua na roto i te Mesia ra ia Iesu. Ua farii tatou e maoti te tusia taraehara o te Mesia e noaa ˈi te ora. E ua ite tatou e ua faatiahia mai o ˈna mai te pohe mai. Te vai ra hoi te faatiaraa o te feia tiaturihia tei ite mata roa ˈtu i te reira.”—A taio i te Korinetia 1, 15:3-8.

A FAAITE I TE PARAU MAU I TE TAHI ATU

19, 20. (a) Eaha te hopoia ta Paulo i faahiti i roto i ta ˈna rata i te amuiraa i Roma? (b) Eaha te titauhia ia rave te mau tavini atoa a Iehova?

19 Te here mau nei te Kerisetiano mau i te tahi atu. No reira e mea tia ˈi ia faaite haere i te parau mau ta tatou i haapii mai. Ua parau Paulo i te amuiraa i Roma e o te pororaa te hopoia a te mau pǐpǐ mau a Iesu. Ua papai o ˈna: “Ia faˈi hoi to vaha i te Fatu ra ia Iesu, e ia faaroo to aau e ua faatia te Atua ia ˈna i te poheraa ra, e ora ïa oe. O te aau hoi to te taata nei i faaroo, e ia roaa ˈtu te parau-tia; o te vaha hoi tei faˈi i te parau, e ia roaa ˈtu te ora.”—Roma 10:9, 10.

20 Te tiaturi papu nei te mau Ite no Iehova e tei ia ratou ra te parau mau. Ua ite ratou e e fanaˈoraa taa ê ia haapii i te tahi atu no nia i te parau apî oaoa o te Basileia o te Atua. A haamau ïa ei fa, eiaha noa e haapii i te Bibilia i te tahi atu, e faaite atoa râ ia ratou ma to huru oraraa e te tiaturi papu nei oe e tei roto oe i te parau mau.

^ A hiˈo Les Témoins de Jéhovah: Prédicateurs du Royaume de Dieu, api 191-198, 448-454.