Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Tavini i te Atua ma te taiva ore noa ˈtu te ati e rave rahi

Tavini i te Atua ma te taiva ore noa ˈtu te ati e rave rahi

“E na roto tatou i te pohe [aore ra ati] rahi e ô atu ai i te basileia o te Atua.”—OHI. 14:22.

1. No te aha te mau tavini a te Atua e faaruru ai i ‘te ati e rave rahi’?

 E FAARURU tatou i te ati e rave rahi hou a fanaˈo ai i te ô o te ora mure ore. Mea maere anei? E ere paha. Noa ˈtu ehia maororaa tatou i roto i te parau mau, e ite iho â tatou paatoa i tera mau fifi. No te aha? Teie te tahi tumu: Te ora nei tatou i roto i te ao a Satani.—Apo. 12:12.

2. (a) Hau atu i ta te taata tia ore atoa e ite nei, eaha te ati ta te mau Kerisetiano e faaruru ra? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.) (b) O vai to muri i te hamani-ino-raa, e e nafea tatou i te iteraa?

2 E faaruru te taata tia ore atoa i te fifi i roto i te oraraa. Te faaruru nei râ te mau Kerisetiano i te tahi atu mau ati. (Kor. 1, 10:13) O te hamani-ino-raa te tahi. No te aha? No te mea ua faaoti papu ratou e vai taiva ore i te Atua. Ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “Aore te tavini i hau i to ˈna ra fatu. I hamani ino na ratou ia ˈu ra, e hamani ino atoa ïa ratou ia outou.” (Ioa. 15:20) O vai to muri i teie hamani-ino-raa? O Satani. Te faataa ra te Bibilia ia ˈna mai te hoê “liona uuru” o te imi ra i te tavini a te Atua e pau ia ˈna. (Pet. 1, 5:8) E tamata Satani i te mau ravea atoa ia taiva tatou ia Iehova. E hiˈo anaˈe i ta te aposetolo Paulo i faaruru.

ATI I TE OIRE O LUSETERA

3-5. (a) Eaha te ati ta Paulo i faaruru i Lusetera? (b) No te aha mea faaitoito ai ta ˈna poroi no nia i te mau ati?

3 Ua hamani-ino-hia Paulo e rave rahi taime no to ˈna taiva ore i te Atua. (Kor. 2, 11:23-27) I te oire o Lusetera, ua faaora Paulo i te maˈi o te hoê taata o tei ore i haere aˈenei. No teie semeio, manaˈo ihora te taata e e atua Paulo raua Baranaba. I titauhia na ia taparuparu raua toopiti i te nahoa eiaha e haamori ia raua! Aita râ i maoro, tae mai nei te mau tia haapaoraa ati Iuda e haamata aˈera ratou i te faaino ia Paulo raua Baranaba. Tiaturi ihora te nahoa i teie mau parau haavare e pehi aˈera ratou ia Paulo i te ofai e tae roa i te taime i manaˈo ai ratou e ua pohe oia.—Ohi. 14:8-19.

4 I muri aˈe i te haereraa i te oire no Derebe, ua hoˈi Paulo raua Baranaba i “Lusetera, e Ikonio, e i Anetiohia; i te faaitoitoraa i te aau o te mau pǐpǐ, e te aˈoraa ˈtu ia ratou ia mau papu maite â ratou i te parau; e te na ôraa ˈtu e, E na roto tatou i te pohe rahi e ô atu ai i te basileia o te Atua.” (Ohi. 14:21, 22) E ere te faarururaa i “te pohe rahi” i te manaˈo faaitoito, e ere anei? Mea nafea ïa Paulo raua Baranaba i te “faaitoitoraa i te aau o te mau pǐpǐ” ma te parau atu e e faaruru ratou i te pohe, aore ra ati, rahi aˈe?

Ua haapapu Paulo i te haamaitairaa faahiahia e tiai ra i te feia e vai taiva ore i te Atua

5 E itehia te pahonoraa i roto i ta Paulo mau parau. Ua na ô o ˈna: “E na roto tatou i te pohe rahi e ô atu ai i te basileia o te Atua.” Aita o ˈna i parau noa ˈtu: “E faaruru tatou i te pohe e rave rahi.” Ua haapapu râ Paulo i te haamaitairaa faahiahia e tiai ra i te feia e vai taiva ore i te Atua. E ere teie haamaitairaa i te hoê moemoeâ! Ua parau Iesu: “O te taata . . . e tapea maite e tae noa ˈtu i te hopea, o te ora ïa.”Mat. 10:22.

6. E fanaˈo te feia o te faaoromai i te ati i teihea haamaitairaa?

6 E fanaˈo tatou i te hoê haamaitairaa ia faaoromai tatou i te ati. No te mau Kerisetiano faatavaihia, o te ora pohe ore ïa i nia i te raˈi ei arii e o Iesu. E no te mau “mamoe ê atu,” o te ora mure ore ïa i nia i te hoê fenua hau mau. (Ioa. 10:16: Pet. 2, 3:13) A tiai ai râ, e faaruru tatou i te ati e rave rahi. E hiˈo anaˈe e piti ati ta tatou e nehenehe e faaruru.

ARORAA HUNA ORE

7. Eaha te tahi aroraa huna ore?

7 Ua tohu Iesu: “E tuu hoi ratou ia outou i mua i te mau sunederi ra, e e papaihia outou i roto i te mau sunago ra; e no ˈu nei e arataihia ˈi outou i mua i te aro o te mau tavana e te hui arii.” (Mar. 13:9) Ua parau ïa Iesu e e faaruru vetahi mau Kerisetiano i te aroraa huna ore mai te hamani-ino-raa. I te tahi mau taime, o te mau tia haapaoraa aore ra poritita te tumu o teie hamani-ino-raa. (Ohi. 5:27, 28) A hiˈo na ia Paulo. Ua mǎtaˈu anei o ˈna ia hamani-ino-hia oia? Aita roa ˈtu.—A taio i te Ohipa 20:22, 23.

8, 9. Mea nafea Paulo i te faaiteraa e ua faaoti papu oia i te faaoromai? Mea nafea te tahi mau taeae i to tatou nei tau i te faaiteraa i te hoê â faaotiraa papu i mua i te mau aroraa huna ore?

8 Ma te itoito, aita Paulo i tuu i mua i te mau aroraa huna ore a Satani. Ua parau o ˈna: “Aita . . . vau e haapao noa ˈtu i te reira, aore hoi au i nounou i to ˈu ora, mai te mea e e mea taoˈa ia ˈu iho, ia faaoti ra vau i to ˈu hororaa ma te oaoa, e te toroa i noaa ia ˈu i te Fatu ra ia Iesu, i te faaite hua ˈtu i te evanelia ra i te aroha o te Atua.” (Ohi. 20:24) Aita Paulo i mǎtaˈu ia hamani-ino-hia oia. Ua faaoti papu râ o ˈna i te faaoromai. Ta ˈna fa, o te ‘faaite-hua-raa ïa i te evanelia’ noa ˈtu te ati.

9 I teie mahana, mea rahi te taeae e tuahine tei tapea i to ratou taiva ore i te tau hamani-ino-raa. I te hoê fenua, ua tuuhia vetahi mau Ite i roto i te fare auri fatata e 20 matahiti i te maoro ma te ore e haere i mua i te tiripuna. No te aha? No te mea aita ratou i faaô ia ratou i roto i te mau ohipa poritita. Aita ratou i faatiahia ia ite i te taata no rapae mai, oia atoa to ratou utuafare. Ua tairi-atoa-hia e ua hamani-ino-hia vetahi o ratou.

E tumu maitai ta oe no te tiaturi ia Iehova e no te faaoromai i te hamani-ino-raa ma te itoito

10. No te aha eiaha ˈi e mǎtaˈu i te ati o te tupu taue?

10 I te tahi atu mau vahi, e faaoromai to tatou mau taeae i te mau ati o te tupu taue. Mai te peu e tera atoa no oe, eiaha e mǎtaˈu. A haamanaˈo ia Iosepha. Ua hoo-taue-hia oia ei tîtî. Teie râ, ua “faaora [Iehova] ia ˈna i to ˈna atoa ra mau pohe,” aore ra ati. (Ohi. 7:9, 10) E nehenehe Iehova e na reira atoa no oe. A haamanaˈo noa e “ua ite maori te Fatu i te faaora i te feia paieti i roto i te ati.” (Pet. 2, 2:9) E tumu maitai ta oe no te tiaturi ia Iehova e no te faaoromai i te hamani-ino-raa ma te itoito. A tiaturi e e nehenehe Iehova e faaora ia oe i teie ao ino e e horoa ˈtu i te ora mure ore.—Pet. 1, 5:8, 9.

ARORAA HAAVAREVARE

11. Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te aroraa haavarevare e te aroraa huna ore?

11 E nehenehe atoa tatou e faaoromai i te aroraa haavarevare. Eaha te taa-ê-raa e te mau aroraa huna ore mai te hamani-ino-raa? E au te aroraa huna ore i te puahiohio o te tupu taue e o te vavahi i to oe fare i tera iho â taime. Area te aroraa haavarevare, e au ïa i te mau manumanu o te amu mǎrû noa i te raau o to oe fare. I muri aˈe roa oe e ite ai i ta teie mau manumanu i rave. Ua taere roa i teie nei no te mea ua pê roa to oe fare.

12. (a) Eaha te tahi aroraa haavarevare a Satani, e no te aha e manuïa ˈi te reira? (b) Eaha to Paulo huru a toaruaru ai?

12 Te hinaaro ra Satani e faaino i to tatou auhoaraa e o Iehova. E faaohipa ïa o ˈna i te aroraa huna ore mai te hamani-ino-raa aore ra i te aroraa haavarevare mai te toaruaruraa. Te manuïa rahi nei teie ravea ta ˈna. No te aha? E nehenehe hoi te reira e faaino mǎrû noa i to tatou mau taairaa e te Atua. Ua toaruaru te aposetolo Paulo i te tahi mau taime. Ua parau roa ˈtoa o ˈna i te hoê taime e e “taata ati rahi” o ˈna. (A taio i te Roma 7:21-24.) No te aha te hoê taata mai ia Paulo i toaruaru ai? E taairaa maitai hoi to ˈna e o Iehova e e melo o ˈna o te tino aratai. Ua toaruaru râ Paulo no to ˈna huru tia ore. Ua hinaaro o ˈna e rave i te mea tia, e ere râ i te mea ohie noa. Mai te peu e hoê â huru aau to oe, e tamahanahanahia oe i te ite e hoê â aroraa atoa ta Paulo.

13, 14. (a) No te aha vetahi mau tavini a te Atua e toaruaru ai? (b) O vai te hinaaro ra ia ino roa to tatou faaroo, e no te aha?

13 Mea rahi te taeae e tuahine te toaruaru ra i te tahi taime, te ahoaho e te manaˈo e mea faufaa ore ratou. Ei hiˈoraa, te parau ra te hoê tuahine pionie itoito rahi: “Eita vau e faaea i te manaˈo i te tahi hape ta ˈu i rave a faahapa noa ˈtu ai ia ˈu iho. Ia feruri au i te mau mea hape atoa ta ˈu i rave, e manaˈo vau e aita e ravea ia here mai te taata ia ˈu, hoê â atoa no Iehova.”

14 No te aha vetahi mau tavini itoito rahi a Iehova, mai teie tuahine, e toaruaru ai? Mea rahi te tumu. Peneiaˈe, e manaˈo ino noa ratou ia ratou iho aore ra i to ratou oraraa. (Mas. 15:15) E manaˈo toaruaru paha to vetahi ê no te mea e maˈi to ratou o te ohipa i nia i to ratou huru. Noa ˈtu râ eaha te tumu, a haamanaˈo o vai te hinaaro ra e faaohipa i taua mau huru aau ra ia toaruaru tatou a faaea ˈtu ai i te tavini ia Iehova: O Satani. Ua faautuahia o ˈna i te pohe e te hinaaro ra o ˈna ia manaˈo oe e aita e ravea faahou no oe. (Apo. 20:10) Te hinaaro ra Satani e haapeapea ia tatou a iti roa mai ai to tatou itoito. Noa ˈtu te aroraa ta ˈna e faaohipa, mea huna ore aore ra mea haavarevare, teie te fa a Satani: Ia faaea tatou i te tavini i te Atua. Eiaha e vare, tei roto te mau tavini a te Atua i te hoê aroraa e te aro nei ratou no te paruru i to ratou hapa ore ia Iehova.

Eiaha e vare, tei roto te mau tavini a te Atua i te hoê aroraa e te aro nei ratou no te paruru i to ratou hapa ore ia Iehova

15. Ia au i te Korinetia 2, 4:16, 17, ua faaoti papu tatou i te rave i te aha?

15 A faaoti papu eiaha e tuu. A tiatonu i te haamaitairaa i mua. Ua papai Paulo i te mau Kerisetiano i Korinetia: “I ore ai matou i taiâ ˈi; pohe noâ hoi te taata i rapae au nei, te faahouhia nei te taata i roto i tera mahana, i tera mahana. To tatou hoi pohe [aore ra ati] iti poto mâmâ i teie nei, te faatupu nei ïa i te ora rahi roa teimaha e te mure ore no tatou.”—Kor. 2, 4:16, 17.

A FAAINEINE I TEIE NEI IHO Â TAIME NO TE ATI

E faaineine te mau Kerisetiano apî e paari no te paruru i to ratou faaroo (A hiˈo i te paratarafa 16)

16. No te aha mea faufaa ˈi ia faaineine i teie nei iho â taime no te ati?

16 Te faaohipa ra Satani e rave rahi “ravea paari,” aore ra opuaraa ino, no te aro ia tatou. (Eph. 6:11) No reira mea faufaa ˈi ia pee i te aˈoraa i roto i te Petero 1, 5:9 ia ‘patoi atu ia ˈna ma te faaroo turori ore.’ No te ore e turori, e mea tia ia faaineine i to tatou feruriraa e aau i teie nei iho â taime ia ineine tatou i te rave i te mea tia. A hiˈo na i te mau faehau. Hou a haere ai i te tamaˈi, e fanaˈo aˈena ratou i te hoê faaineineraa taa ê ia ineine ratou no te aroraa. Hoê â atoa no tatou. Aita tatou i ite eaha te mau aroraa ta tatou e faaruru i mua. Mea faufaa ïa ia faaineine maite ia tatou a ite-noa-hia ˈi te tahi hau. Ua faaitoito te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano: “E imi maite ia outou iho i to outou faaroo; e hiˈopoa maite ia outou iho.”—Kor. 2, 13:5.

17-19. (a) E nafea ia hiˈopoa ia tatou iho? (b) E nafea te feia apî e nehenehe ai e faaineine ia ratou ia paruru i to ratou faaroo i te fare haapiiraa?

17 Te tahi ravea no te hiˈopoa ia oe iho, o te uiuiraa ïa: ‘Te pure tamau ra anei au? Ia faaitoito mai vetahi ê ia rave i te mea ino, o te Atua anei ta ˈu e faaroo ei faatere eiaha te taata? Te haere tamau ra anei au i te mau putuputuraa? Mea itoito anei au a paraparau ai no nia i ta ˈu mau tiaturiraa? E faaore anei au i te mau hape a to ˈu mau taeae, mai ia ˈu e hinaaro ia faaore-atoa-hia mai ta ˈu? Te auraro ra anei au i te mau matahiapo o ta ˈu amuiraa e i te mau taeae e haapao ra i te amuiraa na te ao nei?’

E mea tia ia faaineine i to tatou feruriraa e aau i teie nei iho â taime ia ineine tatou i te rave i te mea tia

18 Mea rahi te taata o te tamata i te faataui i to tatou huru feruriraa. Ma te mǎtaˈu ore, ua faataa te taeae e tuahine apî e rave rahi i ta ratou mau tiaturiraa i te fare haapiiraa. Aita ratou e haama aore ra e mǎtaˈu ra i te na reira. Eaha tei tauturu i teie feia apî ia paraparau ma te itoito? Ua faaohipa ratou i te mau manaˈo tauturu itehia i roto i ta tatou mau vea. Ei hiˈoraa, ua faataa mai Te Pare Tiairaa o te 15 no Me 2013 i te api 6 e nafea ia faataa i to oe faaroo i to oe mau hoa haapiiraa ma te tuu atu i te mau uiraa o te haaferuri ia ratou. E te mau metua, a tauaparau e ta outou tamarii no nia i te mau ravea no te paruru i to ratou faaroo. E ineine ïa ratou i te na reira i te fare haapiiraa.

E te mau metua, a tauaparau e ta outou tamarii no nia i te mau ravea no te paruru i to ratou faaroo

19 E ere iho â i te mea ohie noa ia paruru i ta tatou mau tiaturiraa aore ra ia rave i te tahi atu mau mea ta Iehova e hinaaro ra. Ei hiˈoraa, e ere paha i te mea ohie ia haere i te putuputuraa i muri aˈe i te hoê mahana ohipa rohirohi mau aore ra ia ara mai i te poipoi no te haere e poro. A haamanaˈo râ: Mai te peu e ua matau oe i te rave i teie mau mea i teie nei iho â, e ineine oe no te faaruru i te mau ati rahi aˈe e itehia i muri aˈe.

Ua farii Paulo i te hoo e ua tiaturi e no ˈna atoa te reira

20, 21. (a) E nafea te feruri-maite-raa i te hoo e tauturu mai ai ia upootia i nia i te mau manaˈo toaruaru? (b) Eaha te faaoti papu e rave?

20 E nafea ïa ia upootia i nia i te mau aroraa haavarevare mai te manaˈo toaruaru? Te hoê ravea puai mau no te na reira, o te feruri-maite-raa ïa i te tusia taraehara o Iesu. Tera ta te aposetolo Paulo i rave. Ua toaruaru o ˈna i te tahi mau taime. Ua ite râ o ˈna e aita te Mesia i pohe no te taata tia roa, no te feia hara râ mai ia ˈna. Ua papai o ˈna: “Te ora nei au i te faaroo i te Tamaiti a te Atua; o tei aroha mai ia ˈu, e ua horoa ia ˈna iho no ˈu.” (Gal. 2:20) Oia mau, ua farii Paulo i te hoo e ua tiaturi e no ˈna atoa te reira.

21 E faufaa-rahi-atoa-hia oe ia farii oe i te hoo mai te hoê ô ta Iehova i pûpû na oe. E ere i te auraa e eita oe e toaruaru faahou i teie iho â taime. E faaruru paha vetahi i te toaruaruraa i te tahi mau taime e tae roa i te ao apî. A haamanaˈo râ: O te feia o te tapea i te paari te fanaˈo i te haamaitairaa. Te piri noa ˈtura tatou i te taime e tae mai ai te Basileia o te Atua. I reira e itehia ˈi te hau i nia i te fenua e e tia roa ˈi te taata atoa. A faaoti papu ïa e ô i roto i tera Basileia noa ˈtu e e titauhia ia na roto atu i te ati e rave rahi.