Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E riro outou ei “basileia tahuˈa”

E riro outou ei “basileia tahuˈa”

“E riro â outou ei basileia tahuˈa anaˈe na ˈu, ei nunaa moˈa.”—EXO. 19:6.

1, 2. Eaha te parururaa ta te huaai o te vahine i hinaaro, e no te aha?

 MEA faufaa roa te parau tohu matamua i roto i te Bibilia no te taa e nafea te opuaraa a te Atua e tupu ai. A faahiti ai i te parau fafau i Edene, ua na ô te Atua: “E tuu hoi au i te au ore e riri ai ra ia orua o te vahine [oia hoi, Satani e te vahine], e to huaai, e to ˈna ra huaai.” Mai te aha te huru o teie au ore? Ua parau Iehova: “Na ˈna [te huaai o te vahine] e haaparuparu i to afii [to Satani], e na oe e haaparuparu i to ˈna poro avae.” (Gen. 3:15) E rahi roa mai te au ore i rotopu ia Satani e te vahine. E faaohipa ïa Satani i to ˈna puai taatoa no te haamou i teie huaai.

2 No reira te fatu salamo i pure ai no nia i te nunaa o te Atua: “Inaha hoi! te auě nei te mau enemi, e te feia i riri mai ia oe ra, te teitei nei ïa te upoo. Te imi ra ratou i te ravea paari i to oe ra mau taata, te feruri nei ratou atoa i te feia i moe ia oe ra. Te na ô ra ratou, Haere mai, tatou e tâpû ê atu, eiaha ia riro ei fenua.” (Sal. 83:2-4) Te fa a Satani, o te haamouraa e te haaviiviiraa ïa i te opu fetii o te huaai. No te paruru i te huaai e te papu e e faatere iho â te Basileia Mesia, ua faaau Iehova i te tahi atu mau faufaa.

TE HOÊ FAUFAA O TE PARURU I TE HUAAI

3, 4. (a) Afea te faufaa i faaauhia ia Iseraela, oia hoi te Ture, i te manaraa mai? E eaha ta te nunaa o Iseraela i farii i te rave? (b) Eaha ta te faufaa i faaauhia ia Iseraela e paruru?

3 Ua mirioni roa mai te huaai o Aberahama, Isaaka e Iakoba. I reira, faariro aˈera Iehova ia ratou ei nunaa, te nunaa o Iseraela i tahito. Ma te faaohipa ia Mose ei arai, ua faaau te Atua i te hoê faufaa otahi e teie nunaa ma te horoa ˈtu i te Ture ta Iseraela i farii i te pee. Te na ô ra te Bibilia e “ua rave aˈera [Mose] i te buka faufaa ra, ua taio ihora ia faaroo mai te mau taata ra; ua na ô maira ratou, Te mau parau atoa a Iehova i parau maira, na matou ïa e rave, e e faaroo. Ua rave aˈera Mose i taua toto ra [te toto o te mau puaatoro faatusiahia], ua pîpî atura i nia iho i taua mau taata ra, na ô atura, A hiˈo mai na i te toto o te faufaa ta Iehova i faaau iho nei ia outou, no te mau parau atoa nei.”—Exo. 24:3-8.

Ua haapapu te Ture e eita te huaai o te na roto mai i te utuafare o Aberahama e viiviihia

4 Ua mana mai te faufaa i faaauhia ia Iseraela, oia hoi te Ture, i 1513 hou te Mesia. Na roto i teie faufaa, ua maiti Iehova i te nunaa o Iseraela i tahito no te hoê tumu taa ê. E riro mai te Atua ei Haava, ei Iriti ture e ei Arii no ratou. (Isa. 33:22) Ua faaite mai te tuatapaparaa o Iseraela eaha te tupu a faaroo ai i ta te Atua mau ture aveia tia aore ra a faaroo ore ai. Ua opani ta te Atua Ture i te mau Iseraela ia faaipoipo e te feia o te tahi atu mau nunaa aore ra ia haamori i te tahi atu mau atua. Ua haamauhia te Ture no te paruru i te huaai o Aberahama i te haaviiviiraa.—Exo. 20:4-6; 34:12-16.

5. (a) Maoti te faufaa i faaauhia ia Iseraela, eaha te fanaˈoraa taa ê i tiai na i te nunaa o Iseraela? (b) No te aha te Atua i faarue ai ia ratou?

5 I raro aˈe i te faufaa i faaauhia ia Iseraela, i faatoroahia na te mau tahuˈa no te tavini i Iseraela. Ua faahohoˈa ratou i te tahi atu pǔpǔ tahuˈa o te tavini i muri aˈe i te taata ma te hoê ravea maitai aˈe. (Heb. 7:11; 10:1) Inaha, maoti te faufaa i faaauhia ia Iseraela, oia hoi te Ture, e nehenehe te nunaa o Iseraela e riro ei “basileia tahuˈa.” No te ite râ i teie fanaˈoraa taa ê, e mea tia ia auraro te mau Iseraela i ta Iehova mau ture. (A taio i te Exodo 19:5, 6.) Aita râ ratou i na reira. Aita Iseraela i farii i te Mesia, te tuhaa matamua o te huaai o Aberahama. Ua patoi râ ratou ia Iesu, e ua faarue te Atua ia ratou.

E ere no te mea ua faaroo ore Iseraela e aita te faufaa i faaauhia ia Iseraela, oia hoi te Ture, i manuïa (A hiˈo i na paratarafa 3-6)

6. Eaha te fa o te Ture?

6 No te mea ua taiva ratou i te Atua, aita te nunaa o Iseraela i riro ei basileia tahuˈa. E ere râ i te auraa e aita te Ture i manuïa. Ua paruru te Ture i te huaai e ua tauturu i te taata ia ite o vai te Mesia. Ua manuïa te Ture a haere mai ai te Mesia i te fenua nei e a itehia ˈi o vai o ˈna. Te na ô ra te Bibilia: “O te Mesia hoi te faahope i te ture.” (Roma 10:4) O teihea ïa pǔpǔ te oaoa i te riro mai ei basileia tahuˈa? Ua faaau Iehova i te tahi atu faufaa no te haamau i te hoê nunaa apî.

UA HAAMAUHIA TE HOÊ NUNAA APÎ

7. Eaha ta Iehova i tohu na roto ia Ieremia?

7 Na mua roa ˈˈe a faaorehia ˈi te faufaa i faaauhia ia Iseraela, oia hoi te Ture, ua tohu Iehova na roto i te peropheta Ieremia e e faaau o ˈna i “te tahi faufaa apî” e te nunaa Iseraela. (A taio i te Ieremia 31:31-33.) Mea taa ê teie faufaa i te faufaa i faaauhia ia Iseraela. Eita hoi te reira e titau i te mau tusia animara no te faaoreraa i te hara. E nafea ïa?

8, 9. (a) Eaha te nehenehe e itehia maoti te toto o Iesu? (b) Eaha ta te feia i roto i te faufaa apî e nehenehe e fanaˈo? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

8 E hanere matahiti i muri aˈe, i te 14 no Nisana 33, ua haamau Iesu i te hoê oroa apî: te Amuraa maa ahiahi a te Fatu. No nia i te auˈa uaina, ua parau Iesu i ta ˈna na aposetolo taiva ore 11: “Teie nei auˈa, e taipe ïa o te faufaa apî i to ˈu nei toto, e haamaniihia no outou nei.” (Luka 22:20, Traduction du monde nouveau) Ia au i te faatiaraa a Mataio, ua parau Iesu: “E taipe teie o to ˈu toto, e toto no te faufaa apî, i haamaniihia no te taata e rave rahi ia matara te hara.”—Mat. 26:27, 28MN.

9 Ua haamana te toto o te tusia o Iesu, tei horoahia hoê noa taime, i te faufaa apî. Maoti te reira i tia ˈi i te taata e rave rahi ia ite i ta ratou mau hara ia faaorehia e a muri noa ˈtu. Aita Iesu i roto i te faufaa apî. Aita hoi e titauhia ia faaorehia ta ˈna hara i te mea e aita ta ˈna e hara. E nehenehe râ te Atua e faaohipa i te tusia taraehara o Iesu no te maitai o te taata. Oia atoa i to ˈna varua moˈa no te faatavai vetahi mau taata taiva ore ia riro ratou ei ‘tamarii’ na ˈna. (A taio i te Roma 8:14-17.) E nehenehe Iehova e hiˈo ia ratou ei taata hara ore, mai ta ˈna Tamaiti. E riro mai teie feia faatavaihia ei ‘feia tufaa e te Mesia.’ E nehenehe atoa ratou e fanaˈo i te haamaitairaa taa ê ta te nunaa Iseraela i ere, oia hoi e riro ei “basileia tahuˈa.” Ua na ô te aposetolo Petero no nia ia ratou: “E ui maitihia râ outou, e autahuˈa arii, e nunaa moˈa, e feia hoohia; ia faaite hua outou i to ˈna maitai, tei parau ia outou i to roto i te pouri, ia tae i to ˈna ra maramarama umerehia.” (Pet. 1, 2:9) Mea titauhia iho â te faufaa apî! Maoti te reira e tia ˈi i te mau pǐpǐ a Iesu ia riro ei melo o te piti o te tuhaa o te huaai o Aberahama.

UA MANA MAI TE FAUFAA APÎ

10. Afea te faufaa apî i te manaraa mai, e no te aha i tera roa taime?

10 Aita te faufaa apî i mana mai i te Amuraa maa ahiahi a te Fatu. No te aha? No te haamana i te faufaa apî, i titauhia na ia hoˈi Iesu i nia i te raˈi no te faaite i te faufaa o to ˈna tusia i te Atua. I titau-atoa-hia na ia faatavaihia ‘te feia tufaa e te Mesia’ i te varua moˈa. Ua mana mai ïa te faufaa apî i te Penetekose 33 a fanaˈo ai te mau pǐpǐ a Iesu i te varua o te Atua.

Ua mana mai te faufaa apî i te Penetekose 33 a fanaˈo ai te mau pǐpǐ a Iesu i te varua o te Atua

11. Mea nafea, maoti te faufaa apî, i tia ˈi i te mau ati Iuda e te feia o te mau nunaa ê ia riro ei melo o te Iseraela pae varua? Ehia taata to roto i te faufaa apî?

11 Ua itehia e eita te faufaa i faaauhia ia Iseraela e hinaaro-faahou-hia a faaite ai Iehova na roto ia Ieremia e e faaauhia te hoê faufaa apî e o Iseraela. E hope te Ture a mana ˈi te faufaa apî. (Heb. 8:13) Maoti te faufaa apî e nehenehe ai te mau ati Iuda, oia atoa te feia peritome-ore-hia o te mau nunaa ê, e riro ei ‘feia tufaa e te Mesia.’ Ua peritomehia hoi ratou i te aau maoti te varua, eiaha te hoê pǎpǎ ture i papaihia. (Roma 2:29) E tuu te Atua i ta ˈna mau ture i roto i to ratou feruriraa e aau. (Heb. 8:10) E 144 000 taata faatavaihia to roto i te faufaa apî. O ratou te nunaa apî parauhia ‘te Iseraela o te Atua,’ aore ra te Iseraela pae varua.—Gal. 6:16; Apo. 14:1, 4.

12. Eaha te mau tuearaa i rotopu i te faufaa i faaauhia ia Iseraela, oia hoi te Ture, e te faufaa apî?

12 Eaha te mau tuearaa i rotopu i te faufaa i faaauhia ia Iseraela, oia hoi te Ture, e te faufaa apî? Tei rotopu te Ture ia Iehova e te nunaa Iseraela, e tei rotopu te faufaa apî ia Iehova e o Iseraela pae varua. O Mose te arai o te faufaa i faaauhia ia Iseraela e o Iesu te Arai o te faufaa apî. Ua mana mai te Ture na roto i te toto animara e ua mana mai te faufaa apî na roto i te toto o te tusia o Iesu. I raro aˈe i te faufaa i faaauhia ia Iseraela, o Mose te aratai o te nunaa Iseraela. O Iesu, te Upoo o te amuiraa, te Aratai o te feia i raro aˈe i te faufaa apî.—Eph. 1:22.

13, 14. (a) E nafea te faufaa apî i taaihia ˈi i te Basileia? (b) Eaha te titauhia ia nehenehe Iseraela pae varua e faatere e te Mesia i nia i te raˈi?

13 E nafea te faufaa apî i taaihia ˈi i te Basileia? E haamau teie faufaa i te hoê nunaa moˈa o te nehenehe e riro ei arii e ei tahuˈa i roto i te Basileia i nia i te raˈi. O taua nunaa ra te piti o te tuhaa o te huaai o Aberahama. (Gal. 3:29) Te haapapu ra ïa te faufaa apî e e tupu iho â te faufaa i faaauhia ia Aberahama.

14 E haamau te faufaa apî i te nunaa o Iseraela pae varua e e niu teie ia riro mai te feia faatavaihia ei ‘feia tufaa e te Mesia.’ E nafea râ te feia faatavaihia e faatere ai e o Iesu ei arii e ei tahuˈa i nia i te raˈi? Maoti te tahi atu faufaa.

TE HOÊ FAUFAA E FAATIA I TE TAHI ATU IA FAATERE E O IESU

15. Eaha te faufaa ta Iesu i faaau roa e ta ˈna mau aposetolo taiva ore?

15 I muri iho i te Amuraa maa ahiahi a te Fatu, ua faaau Iesu i te hoê faufaa e ta ˈna mau pǐpǐ taiva ore parauhia te faufaa no te Basileia. (A taio i te Luka 22:28-30 i roto i te nota i raro i te api.) * Taa ê atu i te tahi atu mau faufaa, aita o Iehova to roto. Na Iesu i faaau i teie faufaa e te feia faatavaihia. A parau ai Iesu, “Mai tau Metua i haapao i te tahi faufaa no ˈu ra,” ua faahiti paha o ˈna i te faufaa ta Iehova i faaau e o ˈna no te riro ei ‘tahuˈa e a muri noa ˈtu ia au i te parau ia Melehizedeka.’—Heb. 5:5, 6.

16. Eaha ta te mau Kerisetiano faatavaihia e ite maoti te faufaa no te Basileia?

16 Ua vai taiva ore na aposetolo 11 ia Iesu i roto i to ˈna mau fifi atoa. Ua haapapu te faufaa no te Basileia e e parahi te mau aposetolo i nia i te mau terono e e faatere ratou ei arii e e tavini ei tahuˈa e o Iesu i nia i te raˈi. E ere râ o na aposetolo 11 anaˈe te fanaˈo i teie haamaitairaa taa ê. Ua fa ˈtu Iesu i te aposetolo Ioane i roto i te hoê orama e ua parau: “O te riro ia ˈna te re ra, e haaparahi au ia ˈna ia ˈu nei i nia i to ˈu nei terono, mai tei riro atoa mai te re ia ˈu ra, e te parahi nei au e tau Metua atoa i nia iho i to ˈna ra terono.” (Apo. 3:21) Ua faaauhia ïa te faufaa no te Basileia e na 144 000 Kerisetiano faatavaihia. (Apo. 5:9, 10; 7:4) O teie faufaa te niu ia nehenehe te feia faatavaihia e faatere e o Iesu i nia i te raˈi. E au te reira i te hoê vahine i maitihia no te faaipoipo i te hoê arii. Ia faaipoipohia raua toopiti, e nehenehe te vahine faaipoipo e faatere e te arii. Inaha, te faahiti ra te Bibilia i te feia faatavaihia mai “te vahine faaipoipo” a te Mesia, te hoê “paretenia viivii ore” tei momoˈahia no te faaipoipo e te Mesia.—Apo. 19:7, 8; 21:9; Kor. 2, 11:2.

IA AUEUE ORE TO FAAROO I TE BASILEIA O TE ATUA

17, 18. (a) A faaite mai na eaha na faufaa e ono ta tatou i hiˈopoa mai e tei taaihia i te Basileia. (b) No te aha e nehenehe ai e faatupu i te faaroo puai i te Basileia?

17 Ua taaihia te mau faufaa atoa ta tatou i hiˈopoa mai i roto i teie na tumu parau e piti i te tahi mau tuhaa faufaa roa o te Basileia. (A hiˈo i te tapura “E nafea te Atua e faatupu ai i ta ˈna opuaraa?”) Ua niuhia te Basileia i nia i teie mau faufaa. Mea papu ïa e e manuïa te reira. E nehenehe e tiaturi papu e e faaohipa te Atua i te Basileia Mesia no te faatupu i ta ˈna opuaraa no te taata e te fenua.—Apo. 11:15.

Maoti te Basileia Mesia e faatupu ai Iehova i ta ˈna opuaraa no te fenua (A hiˈo i na paratarafa 15-18)

18 O te Basileia iho â te ravea hoê roa i te mau fifi o te huitaata. Te tiaturi papu nei tatou e e hopoi mai te reira i te mau haamaitairaa mure ore i te taata atoa. E faaite anaˈe ïa ma te itoito rahi i teie parau mau faahiahia roa!—Mat. 24:14.

[Nota i raro i te api]

^ Luka 22:28-30: “O outou te feia e tia i pihai iho ia ˈu i tau mau atiraa nei. E mai tau Metua i haapao i te tahi basileia [“i faaau i te faufaa,” MN] no ˈu ra; ua haapao atoa vau ia outou; ia amu atoa outou e ia inu hoi i ta ˈu ra amuraa maa i to ˈu ra basileia, e ia parahi i nia i te terono i te haavaraa i na opu tino ahuru ma piti o Iseraela ra.”