Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“E haamau i to outou aau i te mau mea i nia”

“E haamau i to outou aau i te mau mea i nia”

“E haamau i to outou aau i te mau mea i nia ra, eiaha i to teie nei ao.”—KOL. 3:2.

1, 2. (a) Tei roto te amuiraa i Kolosa i te fifi atâta, no te aha? (b) Eaha te aˈoraa tei tauturu i te mau taeae i Kolosa ia riro noa ei hoa o te Atua?

 I TE senekele matamua, ua haafifihia te auhoêraa o te amuiraa Kerisetiano i Kolosa! I parau na vetahi mau taeae e e mea tia ia pee te taatoaraa i te ture a Mose. E i parau na vetahi ê e mea ino ia oaoa i te mau maitai o te oraraa. Ua faaara ˈtu Paulo ia ratou i te fifi atâta o teie mau manaˈo taa ê: “E ara o te riro noa ˈtu outou i te parau paari e te haavare faufaa ore a te hoê taata ˈtu, i te parau tutuu a te taata nei, mai te â rii a teie nei ao ra, aore i au i ta te Mesia ra.”—Kol. 2:8.

2 Mai te peu e e pee teie mau Kerisetiano faatavaihia i te manaˈo taata, e patoi ratou i te fanaˈoraa taa ê e riro ei tamarii na te Atua. (Kol. 2:20-23) No te tauturu ia ratou ia tapea i to ratou auhoaraa faahiahia e te Atua, ua parau atu Paulo: “E haamau i to outou aau i te mau mea i nia ra, eiaha i to teie nei ao.” (Kol. 3:2) E mea tia ia haamanaˈo teie mau Kerisetiano i to ratou tiaturiraa taa ê e ora e a muri noa ˈtu i nia i te raˈi.—Kol. 1:4, 5.

3. (a) Eaha te tiaturiraa o te mau Kerisetiano faatavaihia? (b) Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa mai?

3 E haamau atoa te mau Kerisetiano faatavaihia i teie mahana i to ratou aau i te Basileia o te Atua e i to ratou tiaturiraa e riro ei ‘feia tufaa e te Mesia’ i nia i te raˈi. (Roma 8:14-17) E no te feia e tiaturi ra e ora i nia i te fenua? E nafea ta Paulo mau parau e tano ai no ratou? E nafea ratou e haamau ai i to ratou aau i “te mau mea i nia”? (Ioa. 10:16) Ua haamau Aberahama e o Mose i to raua aau i te mau mea i nia i te mau taime fifi atoa. E nafea e pee ai i to raua hiˈoraa?

TE AURAA E HAAMAU I TO TATOU AAU I TE MAU MEA I NIA

4. E nafea te mau Kerisetiano e tiaturi ra e ora i te fenua e haamau ai i to ratou aau i te mau mea i nia?

4 E mea tia ia haamau te feia e tiaturi ra e ora i te fenua i to ratou aau i te mau mea i nia. E na reira ratou a tuu ai ia Iehova e i to ˈna Basileia na mua roa i roto i to ratou oraraa. (Luka 10:25-27) Tera ta te Mesia i rave e tera atoa te titauhia ia rave tatou. (Pet. 1, 2:21) I haaatihia na te mau Kerisetiano matamua e te mau huru feruriraa hape, te mau manaˈo philosophia o teie nei ao e i te nounou taoˈa. Hoê â huru i teie mahana i roto i te ao a Satani. (A taio i te Korinetia 2, 10:5.) E mea tia ia pee tatou i te hiˈoraa o Iesu e ia vai ara i te mau mea atoa te nehenehe e tuino i to tatou mau taairaa e o Iehova.

Hoê â anei manaˈo to tatou i to teie nei ao i te moni e te taoˈa?

5. Eaha te uiui no nia i to tatou manaˈo i te moni e te taoˈa?

5 Hoê â anei manaˈo to tatou i to teie nei ao i te moni e te taoˈa? Ia au i ta tatou e manaˈo ra e e rave ra e itehia ˈi eaha ta tatou e hinaaro mau ra. O ta Iesu ïa i faataa a parau ai: “Te vahi hoi i vaiihohia ˈi ta outou taoˈa ra, e riro atoa i reira to outou aau.” (Mat. 6:21) E uiui anaˈe ïa eaha te mea faufaa aˈe no tatou. I te rahiraa o te taime, e haapeapea noa anei tatou i te moni? E manaˈo noa anei tatou i te ite mai i te ohipa maitai aˈe? E tamata noa anei tatou i te ite i te hoê huru oraraa fanaˈo aˈe? Aore ra e tutava anei tatou i te fanaˈo i te hoê huru oraraa au noa e i te manaˈo noa i to tatou mau taairaa e o Iehova? (Mat. 6:22) Ua parau Iesu e ia manaˈo noa tatou e haaputu i ‘te taoˈa i teie nei ao,’ e ere paha tatou i to tatou taairaa e o Iehova.—Mat. 6:19, 20, 24.

No te upootia i nia i to tatou mau hinaaro tia ore e titauhia ia haamau noa tatou i to tatou aau i te mau mea i nia

6. E nafea tatou e upootia ˈi i nia i to tatou mau hinaaro tia ore?

6 No to tatou huru tia ore, mea ohie roa ia rave i te mau ohipa e ere i te mea maitai. (A taio i te Roma 7:21-25.) Ia ore tatou e turui i nia i te varua moˈa o te Atua, eita tatou e tâuˈa i ta te Atua mau ture a topa ˈtu ai i roto i te inuraa ava, te taeroraa ava, te peu faufau e te taiata. (Roma 13:12, 13) Te aro noa ra tatou i to tatou mau hinaaro tia ore. No te upootia i tera aroraa, e titauhia ia haamau noa tatou i to tatou aau i te mau mea i nia. E titau te reira i te mau tutavaraa. No reira Paulo i parau ai: “Te moto nei râ vau i tau tino ia vi.” (Kor. 1, 9:27) E titau-atoa-hia ia haavî ia tatou iho. E hiˈopoa anaˈe i te hiˈoraa o e piti taata taiva ore tei rave i tei maraa ia raua no te faaoaoa i te Atua.—Heb. 11:6.

‘UA FAAROO ABERAHAMA IA IEHOVA’

7, 8. (a) Eaha te mau fifi ta Aberahama raua Sara i faaruru? (b) Eaha ta Aberahama i manaˈo tamau?

7 I to Iehova parauraa ia Aberahama ia haere i te fenua o Kanaana e to ˈna utuafare, ua auraro Aberahama. Ua haamaitai Iehova ia Aberahama no to ˈna faaroo e to ˈna auraro ma te faaau i te hoê faufaa ia ˈna. Ua parau atu Iehova: “E faariro hoi au ia oe ei nunaa rahi; e e haamaitai au ia oe.” (Gen. 12:2) E rave rahi matahiti tei mairi e aitâ ta Aberahama raua Sara e tamarii. Ua manaˈo anei Aberahama e ua moehia ia Iehova ta ˈna i fafau? I tera taime, e ere te oraraa i te mea ohie no Aberahama. Ua faarue o ˈna i to ˈna oraraa fanaˈo i te oire ruperupe o Ura e ua ratere i nia hau atu 1 600 kilometera i te fenua o Kanaana. I ora na o ˈna e to ˈna utuafare i raro aˈe i te fare ie, aita te maa i navai noa e mea atâta i te tahi taime no te feia eiâ. (Gen. 12:5, 10; 13:18; 14:10-16) Aita râ Aberahama e to ˈna utuafare i hinaaro e hoˈi i to ratou oraraa fanaˈo i Ura.—A taio i te Hebera 11:8-12, 15.

8 “Ua faaroo” Aberahama ia Iehova e aita o ˈna i manaˈo noa i “to teie nei ao.” (Gen. 15:6) Ua manaˈo tamau o ˈna i ta te Atua i fafau ia ˈna. Ua ite Iehova i te faaroo o Aberahama e ua parau atu: “A hiˈo na to mata i nia i te raˈi, a taio na i te mau fetia, i te tiaraa ia oe ia taio. E ua na ô maira oia ia ˈna, Oia atoa to oe na huaai.” (Gen. 15:5) A faaroo ai i te reira, ua taa ia Aberahama e aita i moehia ia Iehova ta ˈna i fafau. I te mau taime atoa e hiˈo ai o ˈna i te mau fetia, e haamanaˈo o ˈna i ta Iehova parau fafau e e fanaˈo o ˈna e rave rahi huaai. E a tae ai i te taime ta Iehova i faaoti, ua fanaˈo Aberahama i te hoê tamaiti, mai ta Iehova iho â i fafau atu.—Gen. 21:1, 2.

9. E nafea e pee ai i te hiˈoraa o Aberahama?

9 Mai ia Aberahama, te tiai atoa nei tatou ia tupu ta Iehova mau parau fafau. (Pet. 2, 3:13) Ia ore tatou e haamau i to tatou aau i te mau mea i nia, e manaˈo paha tatou e mea taere te reira e e iti mai paha to tatou itoito rahi no Iehova. Peneiaˈe i na mua ˈˈe, ua rave oe i te mau haapaeraa no te riro mai ei pionie aore ra no te apiti i te tahi atu taviniraa taa ê. Eaha râ ta oe e rave ra i teie nei? Mai ia Aberahama anei oe o tei rave i tei nehenehe no Iehova a tiatonu noa ˈi i te mau haamaitairaa no a muri aˈe? (Heb. 11:10) Ua “faaroo Aberahama i te Atua” e ua riro ei hoa no ˈna.—Roma 4:3.

UA HIˈO MOSE “I TE ATUA, I TEI ORE E ITEA IA HIˈO”

10. Ua paari mai Mose i roto i teihea huru oraraa?

10 O Mose te tahi atu taata tei haamau i to ˈna aau i te mau mea i nia. Ua paari mai o ˈna ei melo o te utuafare o te arii o Aiphiti, te nunaa puai roa ˈˈe i te ao i tera ra tau. Te parau ra te Bibilia e ua “haapiihia . . . Mose i te mau parau paari a to Aiphiti.” No teie haapiiraa teitei, “mana ˈtura [Mose] i te parau e te ravea.” (Ohi. 7:22) E nehenehe ïa ta ˈna e riro mai ei taata faufaa mau i Aiphiti. O te tahi atu râ huru haapiiraa te mea faufaa aˈe no Mose.

11, 12. O teihea haapiiraa te mea faufaa roa ˈˈe no Mose? E mea nafea tatou i ite ai i te reira?

11 I to ˈna tamariiriiraa, ua haapii atu to ˈna mama ra o Iokebeda no nia i te Atua o te mau Hebera. Mea faufaa aˈe no Mose teie ite no nia ia Iehova i te tahi atu mau mea. E nehenehe ta ˈna e fanaˈo i te taoˈa rahi e te mana. Ua faarue râ o ˈna i te reira ma te oaoa ia nehenehe o ˈna e rave i to te Atua hinaaro. (A taio i te Hebera 11:24-27.) Ua tauturu atu te haapiiraa ta ˈna i fanaˈo e to ˈna faaroo ia Iehova ia haamau i to ˈna aau i te mau mea i nia.

E nehenehe ta Mose e fanaˈo i te taoˈa rahi e te mana. Ua faarue râ o ˈna i te reira ma te oaoa ia nehenehe o ˈna e rave i to te Atua hinaaro

12 Noa ˈtu e ua fanaˈo Mose i te haapiiraa maitai roa ˈˈe i Aiphiti, aita o ˈna i faaohipa i te reira no te riro ei taata mana, tuiroo e te taoˈa rahi. Te parau nei râ te Bibilia e ‘aita i tia ia Mose ia mairihia o te tamaiti a te tamahine a Pharao ra; e mea maitai ia ˈna te rave atoa i te pohe i te amuiraa i te taata no te Atua ra; ia rave i te navenave poto noa o te parau ino ra.’ I muri aˈe, ua faaohipa Mose i to ˈna ite no nia ia Iehova no te aratai i to ˈNa nunaa.

13, 14. (a) Hou a tia ˈi ia Mose ia faatiamâ mai i to Iehova nunaa, eaha tei titauhia ia haapii mai o ˈna? (b) Eaha te titauhia ia haapii atoa mai tatou?

13 Ua here Mose ia Iehova e i to ˈNa nunaa tei faatîtîhia na i Aiphiti i taua tau ra. I te 40raa o to ˈna matahiti, ua manaˈo Mose e ua ineine o ˈna no te faatiamâ mai ia ratou. (Ohi. 7:23-25) Ua ite râ Iehova e aitâ Mose i ineine atura. E mea tia ia haapii o ˈna i te haehaa, te faaoromai, te mǎrû e te hitahita ore. (Mas. 15:33) E faaineinehia ïa Mose ia faaruru i te mau fifi ta ˈna e ite i muri aˈe. Ua tauturu na 40 matahiti ei tiai mamoe ia ˈna ia faatupu i teie mau huru maitatai.

14 Ua tauturu anei te reira ia Mose? E, te parau ra te Bibilia e “e mamahu [aore ra haehaa] rahi to taua taata ra to Mose, i to te taata atoa o te ao atoa nei.” (Num. 12:3) I te mea e ua haapii o ˈna ia haehaa, ua tia ia ˈna ia faaite i te faaoromai i nia i te mau huru taata atoa e to ratou mau fifi. (Exo. 18:26) Mea faufaa ia faaite atoa tatou i teie mau huru maitatai o te tauturu mai ia ora ˈtu i “te ati rahi” e ia ô i roto i te ao apî a te Atua. (Apo. 7:14) E taairaa maitai anei to tatou e te taata, oia atoa e te feia o te riri hanoa e o te huru ê hanoa? E tauturu mai te mau parau a te aposetolo Petero: “E faaturatura ˈtu i te taata atoa. E aroha ˈtu i te hui taeae.”—Pet. 1, 2:17.

E HAAMAU ANAˈE I TO TATOU AAU I TE MAU MEA I NIA

15, 16. (a) No te aha mea faufaa ˈi ia haamau i to tatou aau i te mau mea i nia? (b) No te aha mea faufaa ˈi ia maitai noa te haerea o te mau Kerisetiano?

15 Te ora nei tatou i ‘te anotau ati rahi.’ (Tim. 2, 3:1) No reira mea faufaa ˈi ia haamau i to tatou aau i te mau mea tano no te vai piri noa i te Atua. (Tes. 1, 5:6-9) E hiˈo anaˈe e toru ravea no te na reira.

16 To tatou haerea. Ua faataa Petero e mea faufaa roa te haerea maitai a parau ai: “Ia maitai ta outou parau [aore ra haerea] i rotopu i te mau Etene.” Ua parau â o ˈna e e hiˈo paha te feia tei ore i ite o vai Iehova i to tatou haerea e e ‘haamaitai i te Atua’ i muri iho. (Pet. 1, 2:12) E rave anaˈe i tei nehenehe no te haamaitai i te Atua na roto i to tatou haerea i te fare, i te ohipa, i te fare haapiiraa, a hauti ai aore ra a poro ai. Parau mau, mea tia ore tatou paatoa e e hape iho â tatou. (Roma 3:23) Teie râ, eiaha e haaparuparu. Maoti te tauturu a Iehova, e nehenehe tatou ‘e rohi hua i te rohiraa maitai i te faaroo.’—Tim. 1, 6:12.

Ia manaˈo tatou mai te Mesia, e faaite atoa tatou i te haehaa e te itoito rahi i roto i ta tatou taviniraa

17. E nafea tatou e pee ai i te huru feruriraa o Iesu? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

17 To tatou huru feruriraa. Ia maitai noa to tatou haerea, mea faufaa ia faaite i te huru feruriraa e tano. Ua parau te aposetolo Paulo: “Ia hoê atoa o outou huru aau [aore ra huru feruriraa] e to te Mesia ra to Iesu.” (Phil. 2:5) Mai te aha te huru o Iesu? Mea haehaa o ˈna e no reira o ˈna i hinaaro ai e horoa i tei maraa ia ˈna ia Iehova. Ua manaˈo noa o ˈna i te pororaa i te parau apî oaoa o te Basileia o te Atua. (Mar. 1:38; 13:10) No Iesu, o te Parau a te Atua te aratai faufaa roa ˈˈe. (Ioa. 7:16; 8:28) Ua haapii maite o ˈna i te mau Papai moˈa a tia ˈtu ai ia ˈna ia faahiti, ia paturu e ia faataa i te reira. Ia manaˈo tatou mai te Mesia, e faaite atoa tatou i te haehaa e te itoito rahi i roto i ta tatou taviniraa e e haapii maite tatou i te Bibilia.

O te pororaa i te parau apî oaoa o te Basileia o te Atua te mea faufaa aˈe no Iesu (A hiˈo i te paratarafa 17)

18. I roto i teihea mau tuhaa faufaa e turu ai tatou i ta Iehova ohipa?

18 To tatou turu. O ta te Atua opuaraa ia auraro “to te raˈi” e “to nia i te fenua” ia Iesu. (Phil. 2:9-11) Noa ˈtu e e tiaraa faufaa mau to Iesu, ua auraro o ˈna i to ˈna Metua ma te haehaa. Ia na reira atoa tatou e tia ˈi. (Kor. 1, 15:28) Te apiti nei tatou i ta Iehova ohipa ma te “faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ.” (Mat. 28:19) Hau atu â, “e hamani maitai tatou i te taata atoa” a rave ai i te mau mea maitai no to tatou taata-tupu e no to tatou mau taeae.—Gal. 6:10.

19. Eaha ta tatou e faaoti papu i te rave?

19 Auê tatou i te mauruuru e te parau maira Iehova ia haamau i to tatou aau i te mau mea i nia! Mea faufaa ia “horo tamau maite” tatou e ia tiatonu noa i te mau mea tano. (Heb. 12:1) E faaoti papu anaˈe e ohipa “ma te aau atoa mai te mea e e na te Fatu.” E e haamanaˈo noa anaˈe e e haamaitai rahi mai to tatou Metua i te raˈi.—Kol. 3:23, 24.