Eaha to roto?

Tapura tumu parau

No te aha ia moˈa ˈi tatou?

No te aha ia moˈa ˈi tatou?

“Ia moˈa hoi outou.”—LEV. 11:45.

1. Nafea te buka Levitiko e tauturu mai ai ia tatou?

 TE TITAU nei Iehova ia moˈa ta ˈna mau tavini atoa. Noa ˈtu e ua faahitihia teie parau i roto i te Bibilia taatoa, e faahiti-pinepine-hia te reira i roto i te buka Levitiko. Mea maitai ia maramarama e ia haafaufaa i teie buka. E tauturu mai hoi te reira ia ite e nafea ia vai moˈa noa.

2. Eaha te itehia i roto i te buka Levitiko?

2 E tuhaa te Levitiko, buka papaihia e Mose, o “te mau Parau moˈa atoa” tei “mea maitai ei haapiiraa.” (Tim. 2, 3:16) I roto i te reo tumu o te Bibilia, ua papaihia te iˈoa o Iehova ahuru aˈe taime i roto i te mau pene atoa o teie buka. Ia taa ia tatou te Levitiko, e puaihia tatou no te ore e rave i te tahi noa ˈˈe mea e faainohia ˈi te iˈoa o te Atua. (Lev. 22:32) E haamanaˈo mai te parau ‘O vau o Iehova,’ tei faahiti-pinepine-hia i roto i teie buka, ia faaroo i te Atua. I roto i teie tumu parau e i to muri nei, e itea ia tatou te mau taoˈa faufaa rahi itehia i roto i te Levitiko e o te tauturu mai ia moˈa noa i roto i ta tatou haamoriraa i te Atua.

E TITAUHIA TE MOˈARAA

3, 4. Eaha ta te tamâraa o Aarona e o ta ˈna mau tamaiti i faahohoˈa? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

3 A taio i te Levitiko 8:5, 6. Ua faatoroa Iehova ia Aarona ei tahuˈa rahi o Iseraela e i ta ˈna mau tamaiti ei tahuˈa no te nunaa. Ua faahohoˈa Aarona ia Iesu e ta ˈna mau tamaiti i te mau Kerisetiano faatavaihia. Eaha te auraa o te tamâraa o Aarona? Te auraa anei e e titauhia ia tamâhia Iesu? E ere. Mea hara ore Iesu e te “ino ore.” (Heb. 7:26; 9:14) I muri iho noa i to Aarona tamâraahia i faahohoˈahia ˈi oia ia Iesu. Mea viivii ore hoi o ˈNa e te parau-tia. Eaha ïa ta te tamâraa o te mau tamaiti a Aarona e faahohoˈa ra?

4 Te faahohoˈa ra te tamâraa o te mau tamaiti a Aarona i te tamâraa o te feia i maitihia no te riro ei tahuˈa i nia i te raˈi. Ua taaihia anei teie tamâraa i to ratou bapetizoraa? Aita. Eita hoi te bapetizoraa e tamâ i te hara. E taipe râ teie o te pûpûraa te hoê taata ia ˈna iho i te Atua. Ua tamâhia tei faatavaihia i “te parau i aˈohia” e e mea tia ïa ia faaohipa roa ratou i ta te Mesia mau haapiiraa i roto i to ratou oraraa. (Eph. 5:25-27) Mea na reira ratou e moa ˈi e e mâ ˈi. E no te mau “mamoe ê atu” ïa?—Ioa. 10:16.

Te oaoa nei Iehova a ite ai e mea mâ e te auhoê to ˈna nunaa

5. No te aha e nehenehe ai e parau e mea mâ te mau mamoe ê atu i te Parau a te Atua?

5 Aita te mau tamaiti a Aarona i faahohoˈa i te “feia rahi roa” o te mau mamoe ê atu a Iesu. (Apo. 7:9) Ua moˈa e ua mâ atoa mai râ te mau mamoe ê atu i te Parau a te Atua. Ia faatupu te feia e tiaturi ra e ora i te fenua i te faaroo i ta te Bibilia e parau ra no nia i te puai o te tusia o Iesu, e hinaaro ratou e haamori ia Iehova i “te rui e te ao.” (Apo. 7:13-15) E ohipa tamau te tamâraa o te feia faatavaihia e o te mau mamoe ê atu. Mea mâ noa ïa to ratou haerea i te mau taime atoa. (Pet. 1, 2:12) Te oaoa nei Iehova a ite ai e mea mâ e te auhoê to ˈna nunaa a auraro e a pee ai ratou ma te taiva ore i to ratou Tiai mamoe ra o Iesu!

6. No te aha ia hiˈopoa tamau ai tatou ia tatou iho?

6 E mea tia ia vai mâ noa te mau tahuˈa no Iseraela i te pae tino. Eaha ïa te auraa no tatou i teie mahana? Ua tapao ta tatou piahi Bibilia e rave rahi e mea maitai to tatou faaahuraa e mea mâ tatou, oia atoa ta tatou mau vahi haamoriraa. Hau atu â, e mea tia ia faaite te feia e hinaaro ra e haamori ia Iehova i te hoê “aau maitai.” (A taio i te Salamo 24:3, 4; Isa. 2:2, 3.) E mea tia ïa ia tavini tatou ia Iehova e te hoê feruriraa mâ, te hoê aau mâ e te hoê tino mâ. E titauhia ia hiˈopoa tamau tatou ia tatou iho. I te tahi taime, e ite paha tatou e e titauhia ia rave i te mau tauiraa rahi ia moˈa noa. (Kor. 2, 13:5) Ei hiˈoraa, ia ui te hoê Kerisetiano bapetizohia o te hiˈo ra i te hohoˈa faufau: ‘Te faaite ra anei vau e mea moˈa vau?’ Ia oti, mea faufaa ia imi o ˈna i te tauturu no te faaea i tera peu ino.—Iak. 5:14.

A FAAITE E MEA MOˈA OE MA TE FAAROO ATU

7. Eaha te hiˈoraa ta Iesu i vaiiho tei tuea i to te mau tahuˈa faahitihia i roto i te Levitiko 8:22-24?

7 A haamauhia ˈi te autahuˈaraa i Iseraela, i tuuhia na te toto o te hoê pinia mamoe oni i nia i te tariˈa atau, te manimani rima rahi atau e te manimani avae rahi atau o te Tahuˈa rahi ra ia Aarona e o ta ˈna mau tamaiti. (A taio i te Levitiko 8:22-24.) I faaohipahia na te toto mai tera no te faaite e e rave te mau tahuˈa i ta ratou mau hopoia ma te taiva ore. Oia atoa, ua vaiiho Iesu ei Tahuˈa rahi i te hoê hiˈoraa tia roa no te feia faatavaihia e no te mau mamoe ê atu. Ua faaroo o ˈna i te aratairaa a te Atua, ua rave i to Iehova hinaaro e ua pee i te hoê huru oraraa moˈa.—Ioa. 4:31-34.

8. Eaha te titauhia ia rave tatou paatoa?

8 Ei tavini a Iehova, e mea tia ia pee tatou paatoa i te hiˈoraa o Iesu o tei tapea i to ˈna hapa ore i te Atua. E mea tia ia faaroo maite tatou i ta te Atua mau aratairaa itehia i roto i te Bibilia. Eita ïa tatou e ‘faariri i te varua moˈa o te Atua.’ (Eph. 4:30) A faaoti papu e ‘haamanina i te eˈa o to avae.’—Heb. 12:13.

E mea tia ia faaroo maite tatou i ta te Atua mau aratairaa itehia i roto i te Bibilia. Eita ïa tatou e ‘faariri i te varua moˈa o te Atua’

9. Eaha ta e toru taeae o tei ohipa amui e rave rahi matahiti e te mau melo o te Tino aratai i parau, e nafea ta ratou mau faaararaa e tauturu ai ia vai moˈa noa?

9 E hiˈo anaˈe i ta e toru taeae i parau. Ua ohipa amui ratou e rave rahi matahiti e te mau melo o te Tino aratai. Ua faahiti hoê: “E huru taviniraa otahi mau teie. I te tahi râ mau taime, ua faaite te ohipa-amui-raa e te mau taeae faatavaihia e e taeae tia ore noâ ratou. Hoê râ o ta ˈu mau fa i te roaraa o te mau matahiti, o te faarooraa ïa i te mau taeae e aratai ra.” Ua parau te piti o te taeae: “Ua tauturu mai te mau irava mai te Korinetia 2, 10:5 no nia i te “faaroo i te Mesia” ia faaroo e ia ohipa amui e te mau taeae e aratai ra. Tera te faaroo no roto roa mai i te aau.” Ua parau te toru o te taeae: “Teie te auraa e au i ta Iehova e au ra e e riri i ta ˈna e riri ra, oia atoa e imi tamau i ta ˈna aratairaa e e rave i ta ˈna e au: e faaroo i ta ˈna faanahonahoraa e i te feia ta ˈna e faaohipa ra no te turu i ta ˈna opuaraa no te fenua.” Te haamanaˈo ra teie taeae i te hiˈoraa o Nathan Knorr. Ua farii taeae Knorr, tei riro mai ei melo o te Tino aratai, i tei parauhia i roto i te tumu parau “Fanauraa o te nunaa” o Te Pare Tiairaa no 1925 noa ˈtu e ua patoi vetahi ê i te reira. Ua putapû te taeae i teie auraro o te taeae Knorr. E tauturu te feruri-maite-raa i te mau parau a teie na taeae e toru ia faaroo i te Atua e ia vai moˈa noa.

AURARORAA MOˈA I TA TE ATUA TURE I TE TOTO

10. No te aha mea faufaa roa ˈi no tatou ia auraro i ta te Atua ture no nia i te toto?

10 A taio i te Levitiko 17:10, 14. Ua faaue Iehova i te mau Iseraela eiaha e amu “i te toto o te mau mea atoa nei.” Ua faaue-atoa-hia te mau Kerisetiano eiaha e amu i te toto taata e animara. (Ohi 15:28, 29) Mea mauiui ia feruri ia tatou ia rave i te hoê ohipa e faarue ai te Atua ia tatou a tiavaruhia ˈtu ai i te amuiraa. Te here nei tatou ia Iehova e te hinaaro nei e faaroo ia ˈna. I roto atoa i te fifi atâta, eita tatou e faaroo ore ia ˈna noa ˈtu e tera te aniraa a te feia o tei ore i ite o vai Iehova aore ra o tei ore e tâuˈa ra ia ˈna. E faaooo mai paha vetahi aita anaˈe tatou e farii i te toto. Ua maiti râ tatou e faaroo i te Atua. (Iuda 17, 18) Eaha te tauturu mai ia faaoti papu eiaha e amu i te toto aore ra e farii i te hoê pâmuraa toto?—Deut. 12:23.

Ua here tatou ia Iehova e te hinaaro nei tatou e faaroo ia ˈna

11. No te aha e nehenehe ai e parau e e oroa faufaa roa te Mahana taraehara?

11 E hiˈo anaˈe eaha ta te tahuˈa rahi i Iseraela i rave na hoê taime i te matahiti i te Mahana taraehara. E taa ïa ia tatou i to te Atua manaˈo i te toto. Ua faaohipa-noa-hia te toto no te hoê fa taa ê: te faaoreraa i te hara ia nehenehe te mau Iseraela e fanaˈo i te taairaa hau e te Atua. E pîpîhia te toto o te puaatoro e o te puaaniho i mua i te tapoˈi o te afata faufaa. (Lev. 16:14, 15, 19) Na roto i tera toto e faaore ai te Atua i te hara a te mau Iseraela. Ua parau atoa Iehova e ia haapohe te hoê taata i te hoê animara ei maa na ˈna, e mea tia ia faatahe o ˈna i te toto o te animara i raro a tapoˈi atu ai i te repo. “Tei te toto hoi te maa ora e ora ˈi te mau mea atoa.” (Lev. 17:11-14) E ere teie mau faaueraa i te huru raveraa faufaa ore. E hanere matahiti na mua ˈtu, ua opani te Atua ia Noa e i to ˈna huaai ia amu i te toto. (Gen. 9:3-6) Eaha ïa te auraa no te mau Kerisetiano?

12. E nafea Paulo e taai ai i te toto i te faaoreraa i te hara?

12 Ua faataa te aposetolo Paulo e e mana to te toto no te tamâ a papai ai: “Aita rea hoi e mea toe i te tamâhia i te toto i ta te ture ra; e aore e toto i faatahehia ra, aita roa e faaoreraa hara.” (Heb. 9:22) No te hoê taime poto noa râ te faufaa o te mau tusia animara. Ua faahiti Paulo e i haamanaˈo na teie mau tusia i te mau Iseraela e e taata hara ratou e e titauhia te hoê tusia rahi aˈe no te faaore roa i ta ratou mau hara. ‘E ata te ture no te mau mea maitatai a muri atu, e ere râ i taua mau mea mau ihora.’ (Heb. 10:1-4) E nafea ïa e faaorehia ˈi te hara?

13. Eaha te auraa no oe te pûpûraa ˈtu Iesu i te faufaa o to ˈna toto ia Iehova?

13 A taio i te Ephesia 1:7. Ua pohe Iesu ei tusia no te taata atoa e e auraa faufaa mau to te reira no te feia e here ra ia ˈna e i to ˈna Metua. (Gal. 2:20) Na te ohipa râ ta Iesu i rave i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa e faaora ia tatou i te hara, mai tei itehia i te Mahana taraehara. A haere ai te tahuˈa rahi i roto i te vahi Moˈa Roa, mai te huru ra e te tia ra o ˈna i mua i te Atua. I reira, e pûpû te tahuˈa i te toto o te animara i te Atua. (Lev. 16:11-15) I muri iho i to ˈna tia-faahou-raa, ua haere Iesu i nia i te raˈi e ua pûpû i te faufaa o to ˈna toto taata i te Atua. (Heb. 9:6, 7, 11-14, 24-28) Auê tatou i te oaoa, maoti hoi te faaroo i te toto o te tusia o Iesu e nehenehe ai ta tatou mau hara e faaorehia a fanaˈo atu ai i te manaˈo haava mâ!

14, 15. No te aha mea faufaa ˈi ia taa e ia faaroo i ta Iehova ture no nia i te toto?

14 Ua taa maitai aˈe paha ia oe i teie nei no te aha Iehova e faaue mai ai eiaha e amu i “te toto o te mau mea atoa nei.” (Lev. 17:10, 14) Te taa ra anei ia oe no te aha mea moˈa mau ai te toto no te Atua? E faahohoˈa te toto i te ora. (Gen. 9:4) E farii iho â oe e e mea tia ia tuea to tatou manaˈo i te toto i to te Atua e ia faaroo i ta ˈna faaueraa e haapae i te reira. Teie te ravea otahi e ite ai tatou i te hau e te Atua: E faatupu i te faaroo i te tusia taraehara o Iesu e e taa e mea faufaa roa te toto no to tatou Atua poiete.—Kol. 1:19, 20.

Ua faaoti papu anei oe e faaroo i ta te Atua ture no nia i te toto? (A hiˈo i na paratarafa 14, 15)

15 I roto i te hoê tupuraa manaˈo-ore-hia, e titauhia paha ia rave tatou i te faaotiraa e farii aore ra aita i te pâmuraa toto, i te mau tuhaa o te toto aore ra i te tahi ravea rapaauraa o te faaohipa i te toto. Mea faufaa ia pure oe ia Iehova, ia rave i te mau maimiraa e ia rave i te hoê faaotiraa papu hou a tupu ai te tahi ohipa ru. E papu ïa ia oe e e haapae iho â oe i te toto. Eita roa ˈtu tatou e hinaaro ia oto Iehova no te mea ua farii tatou i ta ˈna e faahapa ra! I teie mahana, mea rahi te taote e te taata te faaitoito nei ia horoa i to tatou iho toto no te faaora ia vetahi ê. Ei nunaa moˈa râ o te Atua, ua ite tatou e e tiaraa to Iehova no te parau e nafea ia faaohipa i te toto. No ˈna, mea moˈa “te toto o te mau mea atoa nei.” Ia faaoti papu ïa tatou e faaroo i ta ˈna ture no nia i te toto e tia ˈi. E nehenehe atoa tatou e faaite ma to tatou haerea mâ e mea faufaa no tatou te toto o te tusia o Iesu. O to ˈna anaˈe toto te nehenehe e faaore i ta tatou mau hara e e horoa mai i te ora mure ore.—Ioa. 3:16.

Ia faaoti papu tatou e faaroo i ta te Atua ture no nia i te toto e tia ˈi

NO TE AHA IEHOVA E HINAARO AI IA MOˈA TATOU?

16. No te aha ia moˈa ˈi te nunaa o Iehova?

16 I to Iehova faatiamâraa mai i te mau Iseraela i te faatîtîraa i Aiphiti, ua parau oia ia ratou: “Na ˈu . . . na Iehova i aratai mai ia outou, mai te fenua maira mai Aiphiti, ia riro vau ei Atua no outou; e ia moˈa hoi outou, no te mea te moˈa nei au.” (Lev. 11:45) Ua hinaaro Iehova ia moˈa te mau Iseraela no te mea mea moˈa oia. E te hinaaro ra Iehova ia moˈa atoa tatou i teie mahana. O ta te buka Levitiko ïa e faataa maitai ra.

17. Eaha to oe manaˈo no nia i te buka Bibilia o te Levitiko?

17 Eita e ore e ua maitaihia oe i te hiˈopoaraa i te tahi mau tuhaa faufaa i roto i te Levitiko. Peneiaˈe ua au roa ˈtu â oe i teie buka o te Bibilia e ua taa maitai aˈe no te aha ia moˈa ˈi tatou. Eaha ˈtu â te haapii mai i te buka Levitiko? E nafea teie buka o te Bibilia e tauturu mai ai ia haamori i te Atua ma te viivii ore? O ta tatou ïa e aparau i to muri mai tumu parau.