Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia moˈa tatou i to tatou mau haerea atoa

Ia moˈa tatou i to tatou mau haerea atoa

“Ia moˈa atoa outou i ta outou mau parau [aore ra haerea] atoa.”—PET. 1, 1:15.

1, 2. (a) Eaha ta Iehova e hinaaro ra i to ˈna nunaa? (b) E pahono mai teie tumu parau i teihea mau uiraa?

 UA TURAI te Atua i te aposetolo Petero ia faahiti i te buka Levitiko e ua faataa o ˈna e e mea tia ia moˈa te mau Kerisetiano mai te mau Iseraela. (A taio i te Petero 1, 1:14-16.) Te hinaaro ra Iehova, Tei moˈa, ia rave te feia faatavaihia e te mau “mamoe ê atu” i tei nehenehe ia moˈa ratou i roto i to ratou mau haerea atoa.Ioa. 10:16.

2 I roto i teie tumu parau, e hiˈo mai tatou i te mau aratairaa itehia i roto i te buka Levitiko. E tauturu mai te reira ia haapii i ta te Atua ture aveia o te moˈaraa a faaohipa ˈtu ai i roto i to tatou oraraa. E pahono atoa mai tatou i teie mau uiraa: Eaha to tatou manaˈo i te fatiraa i mua i te tamataraa? Eaha ta te Levitiko e haapii maira no nia i te patururaa i te mana arii o Iehova? Eaha te haapii mai i te mau tusia ta te mau Iseraela i pûpû na?

EIAHA E FATI

3, 4. (a) No te aha eiaha ˈi te mau Kerisetiano e ofati i te mau ture e aratairaa Bibilia? (b) No te aha eiaha ˈi tatou e tahoo aore ra e inoino?

3 No te faaoaoa ia Iehova, e mea tia ia faaroo tatou i ta ˈna mau ture e aratairaa ma te ore roa ˈtu e pee i te hoê haerea viivii e te farii noa. Noa ˈtu e aita faahou tatou i raro aˈe i te ture a Mose, e tauturu mai tera ture ia taa eaha ta Iehova e farii e eaha ta ˈna e ore e farii. Ei hiˈoraa, ua parauhia i te mau Iseraela: “Eiaha oe e tahoo, eiaha e tairoiro i to outou iho na; e aroha râ oe i te taata tupu mai to aroha ia oe iho na: o vau o Iehova.”—Lev. 19:18.

4 Aita Iehova e hinaaro ra ia tahoo aore ra ia inoino tatou. (Roma 12:19) E oaoa Satani ia tâuˈa ore tatou i ta te Atua mau ture e aratairaa e e faaino tatou i to te Atua iˈoa. Noa ˈtu e e haamauiuihia mai tatou, eiaha tatou e riri roa ino a manaˈo noa ˈtu ai i te reira. Te faataa ra te Bibilia ia tatou mai te “farii repo,” aore ra te farii araea, e taoˈa to roto. O te taviniraa teie taoˈa. (Kor. 2, 4:1, 7) Eita tatou e hinaaro e tuu i te inoino, tei au i te pape taero, i roto i te hoê â farii i to te taoˈa faufaa roa.

5. Eaha te haapii mai i te aamu o Aarona e te pohe o ta ˈna na tamaiti? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

5 Te taio nei tatou i roto i te Levitiko 10:1-11 i te hoê tupuraa i oto roa ˈi te utuafare o Aarona. Ua puroro Iehova i te auahi no te haamou i na tamaiti a Aarona, o Nadaba raua Abihu. Parau aˈera te Atua ia Aarona e i to ˈna utuafare eiaha e faaite noa ˈtu i to ratou oto. Auê ïa tamataraa o te faaroo! Te faaite ra anei oe e mea moˈa oe ma te ore e amuimui i te mau melo utuafare aore ra te tahi atu o tei tiavaruhia?—A taio i te Korinetia 1, 5:11.

6, 7. (a) Ia anihia mai tatou ia apiti i te hoê faaipoiporaa i te fare pure, ia feruri tatou i te aha? (A hiˈo i te nota i raro i te api.) (b) E nafea e nehenehe ai e faataa no te aha tatou e ore ai e apiti i te hoê faaipoiporaa i te fare pure?

6 Eita paha tatou e tamatahia mai ia Aarona e i to ˈna utuafare. Teie râ, eaha te rave ia titau-manihini-hia tatou ia haere e ia apiti i te hoê faaipoiporaa i te fare pure o te hoê fetii e ere i te Ite no Iehova? Aita e ture i roto i te Bibilia o te parau ra eiaha e haere atu. Te vai nei râ te aratairaa te haapao a rave ai i te hoê faaotiraa. *

7 Eita paha to tatou fetii e au i ta tatou faaotiraa e faaoaoa ia Iehova e e vai moˈa noa. (Pet. 1, 4:3, 4) Eita tatou e hinaaro ia huru ê ratou. E paraparau atu ïa tatou ia ratou ma te mǎrû e te huna ore peneiaˈe na mua roa ˈˈe a tupu ai te reira. E haamauruuru tatou ia ratou no te aniraa mai ia apiti i te faaipoiporaa. A parau atu ai e e hinaaro tatou ia oaoa ratou i tera mahana taa ê e eita tatou e hinaaro ia huru ê ratou aore ra ta ratou mau manihini ma te ore e apiti i te oroa faaroo. Teie te tahi ravea no te ore e ofati i ta tatou mau tiaturiraa e i to tatou faaroo.

A PATURU I TO IEHOVA MANA ARII

8. E nafea te Levitiko e haapapu ai i te mana arii o Iehova?

8 Te haapapu ra te buka Levitiko i te mana arii o Iehova. Hau atu e 30 taime e taiohia ˈi e no ǒ mai te mau ture i roto i te Levitiko i te Atua ra. Ua ite Mose i te reira e ua rave iho â i ta Iehova i faaue ia ˈna. (Lev. 8:4, 5) Mai ia Mose, e rave noa anaˈe i ta to tatou Arii ra o Iehova e hinaaro. Noa ˈtu e e tauturu mai te faanahonahoraa a te Atua, e tamatahia to tatou faaroo i te tahi taime aita anaˈe e taata, mai ia Iesu i roto i te medebara. (Luka 4:1-13) Ia tiaturi tatou i te Atua e ia paturu tatou i to ˈna mana arii, aita e taata te nehenehe e turai mai ia ofati i to tatou faaroo. Eita tatou e mǎtaˈu.—Mas. 29:25.

Mai ia Mose, e rave noa anaˈe i ta to tatou Arii ra o Iehova e hinaaro

9. No te aha te nunaa o te Atua e ririhia ˈi e te mau nunaa atoa?

9 Ua ite tatou e e hamani-ino-hia te nunaa o te Atua na te ao atoa. Ua parau hoi Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “E pûpû hoi ratou ia outou no te pohe, e taparahi pohe roa hoi ia outou, e e ririhia outou e te mau fenua atoa i to ˈu nei iˈoa.” (Mat. 24:9) Noa ˈtu e e ririhia tatou, e tamau tatou i te poro e i te vai moˈa noa i roto i to tatou mau haerea atoa. E haerea tia to tatou, mea mâ tatou i te pae tino e te pae morare e e tino huiraatira maitai atoa tatou. No te aha ïa te taata e riri ai ia tatou? (Roma 13:1-7) No te mea te faaroo nei tatou ia Iehova anaˈe ei Arii no tatou. “Oia anaˈe” ta tatou e haamori ra e eita roa ˈtu tatou e ofati i ta ˈna mau ture e aratairaa parau-tia.—Mat. 4:10.

10. Eaha tei tupu i te hoê taeae tei ofati i to ˈna tiaraa amui ore?

10 I te mea e “e ere [tatou] i to teie nei ao,” e tiaraa amui ore to tatou e eita tatou e apiti i te tamaˈi e te poritita a te ao. (A taio i te Ioane 15:18-21; Isaia 2:4.) Ua ofati vetahi mau Kerisetiano pûpûhia i to ratou tiaraa amui ore. Mea rahi o ratou tei tatarahapa e tei hoˈi mai ia Iehova ra. (Sal. 51:17) Area râ vetahi, aita ïa i tatarahapa. Ei hiˈoraa, i te Piti o te tamaˈi rahi, mea rahi te taeae tei huri-noa-hia mai tera i roto i te fare auri na Honegeria atoa. Ua haaputuputu te feia toroa 160 taeae tei ore i naea e 45 matahiti i te hoê oire e ua faaue atu ia haere i roto i te nuu. Ua patoi te rahiraa, teie râ, e iva tei horeo i te nuu e tei farii i te ahu tamaˈi. E piti matahiti i muri aˈe, ua faauehia i te hoê o ratou ia pupuhi i te mau Ite no Iehova taiva ore. O to ˈna iho taeae pae tino to roto! Aita râ teie mau Ite taiva ore i haapohehia.

A HOROA I TEI MARAA IA OE NA IEHOVA

11, 12. Eaha te haapii mai i te mau tusia pûpûhia i Iseraela i tahito?

11 Ua faataa te Ture eaha te mau tusia tei titauhia ia pûpû te mau Iseraela. (Lev. 9:1-4, 15-21) E mea tia ia pûpû i te tusia ino ore, ua faaite hoi te reira i te tusia tia roa o Iesu. E mea tia atoa ia pee te mau Iseraela i te hoê huru raveraa taa maitai ia au i te tusia. Te faataa ra te Levitiko 12:6 i tei titauhia ia rave te hoê mama tei fanau i te hoê aiû: “E ia hope to ˈna ra mau mahana tamâraa, to te tamaiti ra e to te tamahine, ei reira oia e hopoi mai ai i te hoê pinia mamoe matahiti hoê ra i te tahuˈa, i te uputa o te tiahapa amuiraa ra, ei tusia taauahi, e te hoê uuairaˈo, e aore ra, te hoê uupa ei tusia no te hara.” Noa ˈtu e mea taa maitai ta Iehova mau titauraa, ua haapapu te Ture e e Atua here o ˈna e te au noa. Ei hiˈoraa, aita anaˈe ta te mama e nehenehe e hoo mai i te hoê mamoe, e nehenehe ta ˈna e pûpû e piti uupa aore ra e piti uuairaˈo. (Lev. 12:8) Noa ˈtu e mea veve o ˈna, ua here e ua haafaufaa Iehova i teie mama mai te feia o te nehenehe e pûpû i te mau ô moni aˈe. Eaha te haapii mai i teie hiˈoraa?

Ua haapapu te Ture e e Atua here Iehova e te au noa

12 Ua faaitoito te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano ia pûpû i te Atua i “te tusia ra i te haamaitai.” (Heb. 13:15) E pûpû tatou i te tusia haamaitai a faaite ai i to Iehova iˈoa i te tahi atu. E faaohipa te mau taeae e tuahine tariˈa turi i te reo apǎraa rima no te arue i te Atua. Area te mau Kerisetiano te ore e nehenehe e faarue i to ratou fare, e arue ratou ia Iehova ma te papai i te rata, ma te faaohipa i te niuniu paraparau e ma te poro i te taata o te haere e hiˈo ia ratou. Parau mau, ua taaihia ta tatou e nehenehe e rave no te arue ia Iehova i to tatou ea e taotiaraa. Ia horoa râ tatou i tei maraa ia tatou.—Roma 12:1; Tim. 2, 2:15.

13. No te aha ia taio ai tatou i te rahiraa hora ta tatou i rave i roto i te taviniraa?

13 E hinaaro tatou e pûpû i te mau tusia haamaitai i te Atua no to tatou here ia ˈna. (Mat. 22:37, 38) Eaha râ to tatou huru ia anihia mai ia taio i te rahiraa hora ta tatou i rave i roto i te taviniraa i te avaˈe taitahi? E pee anaˈe, mea na reira hoi tatou e faaite ai i to tatou here i te Atua. (Pet. 2, 1:7) Eiaha tatou e manaˈo e e mea tia ia poro faarahi no te horoa noa i te hora taviniraa rahi aˈe. Aita anaˈe te hoê taata poro e nehenehe e poro rahi roa no to ˈna matahiti rahi aore ra no to ˈna ea, e nehenehe ta ˈna e taio 15 aˈe minuti i nia i ta ˈna tapura ohipa. I te mea e tera te mea maitai aˈe ta ˈna e nehenehe e rave, e oaoa Iehova i te reira. Ua ite atoa Iehova e te here ra to tatou mau taeae e tuahine ia ˈna e te hinaaro mau ra ratou e riro ei Ite no ˈna. I Iseraela i tahito, noa ˈtu e mea veve vetahi, e nehenehe noâ ratou e pûpû i te hoê ô na te Atua. Oia atoa i teie mahana, e nehenehe noâ te feia poro tei taotiahia e faahoˈi i te hoê tapura ohipa e oaoa ˈi ratou. E taiohia ta tatou tapura ohipa i roto i te tapura matahiti o te ao atoa o te tauturu i te faanahonahoraa ia faanaho i te mau hinaaro e vai ra. No reira tatou e taio ai i te rahiraa hora ravehia i roto i te taviniraa.

TA TATOU HAAPIIRAA E TUSIA HAAMAITAI

14. A faataa na no te aha e mea tia ˈi ia hiˈopoa i ta tatou e rave nei no ta tatou iho haapiiraa.

14 Ua huti mai tatou i te haapiiraa faufaa i roto i te buka Levitiko. Mea faufaa ˈtu â anei no oe te mau tumu i tuuhia ˈi teie buka i roto i te Parau faaurua a te Atua? (Tim. 2, 3:16) Ua faaoti papu atu â anei oe i te vai moˈa noa? Te titau ra Iehova ia horoa tatou ia tatou iho. Ua tano iho â. E hinaaro atoa paha oe e hiˈopoa hohonu atu â i te toea o te Bibilia. (A taio i te Maseli 2:1-5.) A hiˈopoa i ta oe e rave nei no ta oe iho haapiiraa e a pure. A uiui: ‘Te horoa ra anei au ia ˈu iho ia Iehova? Aore ra te vaiiho ra anei au i te mau porotarama e hohoˈa teata, te mau hauti video, te tuaro aore ra te faaanaanataeraa ia tapea ia ˈu ia haere i mua i roto i te parau mau?’ Mai te peu e e, a feruri maitai ïa i ta Paulo i parau i roto i te buka Hebera.

Mea faufaa anei te haapiiraa i te Bibilia e te haamoriraa utuafare i roto i to oraraa? (A hiˈo i te paratarafa 14)

15, 16. No te aha aita roa ˈtu Paulo i huna i te parau a papai ai i te mau Kerisetiano Hebera?

15 Aita roa ˈtu Paulo i huna i te parau a papai ai i te mau Kerisetiano Hebera. (A taio i te Hebera 5:7, 11-14.) Ua parau atu oia: “E feia faaroo atâ outou.” No te aha o ˈna i parau tia ˈtu ai i te reira? Mai ia Iehova, ua here o ˈna ia ratou e ua haapeapea atoa no ratou. Te tamata nei hoi ratou i te ora maoti noa te û, aore ra te ite au noa o te Bibilia. Noa ˈtu e mea faufaa teie mau haapiiraa e hinaaro tatou i te “maa etaeta,” oia hoi te mau haapiiraa Bibilia hohonu, no te haere i mua i roto i te parau mau.

16 Aita ta te mau Hebera e nehenehe e haapii i te tahi atu, i titauhia na hoi ia haapiihia ratou iho. No te aha? No te mea aita ratou i amu i te “maa etaeta.” A uiui: ‘Te faaite ra anei au i te huru feruriraa e tano no nia i te mau haapiiraa Bibilia hohonu? Te oaoa ra anei au i te hiˈopoa i te reira? Aore ra aita vau e haapii e e pure hohonu ra? Mai te peu e tera iho â, o te taime e te tutavaraa no ta ˈu iho haapiiraa anei te fifi?’ Eita noa e titauhia ia poro i te taata, e mea tia atoa râ ia haapii ia ratou ia riro mai ratou ei pǐpǐ.—Mat. 28:19, 20.

17, 18. (a) No te aha ia amu tamau ai tatou i te “maa etaeta”? (b) E nafea tatou ia hiˈo i te inuraa i te ava hou ta tatou mau putuputuraa?

17 Aita Iehova e faahepo maira ia haapii i te Bibilia. Noa ˈtu e e ere te haapiiraa i te Bibilia i te mea ohie no tatou, e mea tia ia tamau tatou i te amu i te “maa etaeta” noa ˈtu ehia maororaa tatou i roto i te parau mau. Mea faufaa te reira ia hinaaro tatou e vai moˈa noa.

18 Ia moˈa tatou, e mea tia ia hiˈopoa maite i te mau Papai e ia rave iho â i ta te Atua e ani maira. Ua haapohehia na tamaiti a Aarona o Nadaba raua Abihu no te pûpûraa i te “auahi moˈa ore” a taero ai paha raua. (Lev. 10:1, 2) A hiˈo na i ta te Atua i parau ia Aarona. (A taio i te Levitiko 10:8-11.) Te auraa anei ïa e eiaha roa ˈtu tatou ia inu i te tahi noa ˈˈe ava hou a haere ai i te putuputuraa? A feruri na: Aita tatou i raro aˈe i te Ture. (Roma 10:4) I te tahi mau fenua, e inu to tatou mau hoa haamori i te tahi ava ma te tanotano noa i te taime tamaaraa hou a haere ai i te putuputuraa. I faaohipahia na e maha auˈa uaina i te Pasa. A haamau ai i te Oroa haamanaˈoraa, ua parau Iesu i ta ˈna mau aposetolo ia inu i te uaina o tei faahohoˈa i to ˈna toto. (Mat. 26:27) Te faahapa ra te Bibilia i te inu-hua-raa i te ava e te taeroraa ava. (Kor. 1, 6:10; Tim. 1, 3:8) E no to ratou manaˈo haava, eita te Kerisetiano e rave rahi e inu i te ava hou a haamori ai ia Iehova. Mea taa ê râ te tupuraa i tera e tera fenua. Te mea faufaa aˈe, oia hoi ia ‘taa i te mau Kerisetiano te mea moˈa e te mea moˈa ore’ ia nehenehe ratou e vai moˈa noa e e faaoaoa ia Iehova.

19. (a) E nafea ia riro ta tatou haamoriraa utuafare e ta tatou iho haapiiraa ei mea au mau? (b) E nafea oe e faaite ai e ua faaoti papu oe e vai moˈa noa?

19 E ite tatou i te mau aratairaa Bibilia faahiahia mau a rave ai i te mau maimiraa papu maitai i roto i te Parau a te Atua. A faaohipa i te mau ravea maimiraa e vai ra ia riro ta outou haamoriraa utuafare e ta oe iho haapiiraa ei mea au mau. A haapii atu â no nia ia Iehova e i ta ˈna mau opuaraa. A haafatata ˈtu ia ˈna. (Iak. 4:8) A pure i te Atua mai te fatu salamo tei himene: “A faaaraara mai i te mata o to tavini nei, ia ite au i te mau mea taa ê i roto i ta oe ra ture.” (Sal. 119:18) Eiaha roa ˈtu e ofati i te mau ture e aratairaa Bibilia. A auraro i te ture a Iehova te Atua moˈa e a apiti ma te itoito rahi i te ohipa moˈa o te parau apî oaoa a te Atua. (Pet. 1, 1:15; Roma 15:16) Mea faufaa ia vai moˈa noa tatou i teie mau mahana hopea o teie ao ino. Ia moˈa tatou i roto i to tatou haerea e e turu anaˈe i te mana arii o Iehova.

^ A hiˈo “Mau uiraa a te feia taio” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Me 2002.