Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘I teie nei, e taata outou no te Atua’

‘I teie nei, e taata outou no te Atua’

“E ere [outou] i te taata no te Atua i mutaa ihora, i teie nei râ, e taata ïa no te Atua.”—PET. 1, 2:10.

1, 2. Eaha te tauiraa ta Iehova i rave i te Penetekose 33? O vai tei riro ei melo o te nunaa apî o Iehova? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

 I TE Penetekose 33, ua rave Iehova i te hoê tauiraa rahi. Ua haamau o ˈna i te hoê nunaa apî parauhia ‘te Iseraela o te Atua,’ aore ra te Iseraela pae varua. (Gal. 6:16) Ua faaohipa Iehova i to ˈna varua moˈa no te maiti i te mau melo o teie nunaa. Ua papai Paulo e eita e titauhia ia peritomehia te mau melo o teie nunaa apî mai te huaai o Aberahama. E “peritome aau” râ to ratou maoti te varua moˈa.—Roma 2:29.

2 O te mau aposetolo te mau melo matamua o te nunaa apî o te Atua. Oia atoa, hau atu hoê hanere pǐpǐ a te Mesia o tei putuputu i Ierusalema, i roto i te hoê piha i nia. (Ohi. 1:12-15) Ua ninii te Atua i te varua moˈa i nia ia ratou e ua riro mai ei tamarii na te Atua. (Roma 8:15, 16; Kor. 2, 1:21) E tapao te reira e ua farii Iehova i te tusia o te Mesia e ua mono te hoê faufaa apî i te faufaa faaauhia ia Iseraela, oia hoi te Ture. (Luka 22:20; a taio i te Hebera 9:15.) Ua riro mai teie mau pǐpǐ faatavaihia ei melo o te nunaa apî o Iehova. Maoti te varua moˈa, ua tia ia ratou ia paraparau e ia taa e rave rahi reo e ia haapii atoa ˈtu i te mau ohipa “taa ê a te Atua.”—Ohi. 2:1-11.

TE NUNAA APÎ O TE ATUA

3-5. (a) Eaha ta Petero i parau i te mau ati Iuda i te Penetekose? (b) Ua rahi mai anei te nunaa apî? A faataa.

3 Ua faaohipa Iehova i te aposetolo Petero no te titau manihini i te ati Iuda e te peroseluto ia riro ei melo o to ˈNa nunaa apî, oia hoi te amuiraa o te mau Kerisetiano faatavaihia. I te Penetekose, ua parau Petero ma te itoito i te mau ati Iuda e ua haapohe ratou ia Iesu e e titauhia ia farii ratou ia ˈna i teie nei mai to ratou “Fatu” e “Mesia.” A ani ai te nahoa eaha te titauhia ia rave ratou, ua parau atu Petero: “E tatarahapa, e ia bapetizohia outou atoa i roto i te iˈoa o Iesu Mesia ia matara te hara, e horoahia mai ïa te [v]arua [m]aitai ia outou.” (Ohi. 2:22, 23, 36-38) I tera mahana, e 3 000 taata tei riro ei melo o te nunaa apî o te Iseraela pae varua. (Ohi. 2:41) I muri aˈe, ua tamau â te mau aposetolo i te poro ma te itoito rahi e mea rahi â te taata tei farii i te parau mau. (Ohi. 6:7) Te rahi noa ˈtura te nunaa apî.

4 I muri aˈe, ua haamata ta Iesu mau pǐpǐ i te poro i te ati Samaria. Mea rahi o ratou tei farii i te parau mau e tei bapetizohia, aita râ ratou i fanaˈo i te varua moˈa. Ua tono te tino aratai i Ierusalema ia Petero raua Ioane no te farerei i teie mau taeae e tuahine Samaria apî. Ua tuu teie na aposetolo i to raua rima i nia iho ia ratou e ua “noaa ihora te [v]arua [m]aitai ia ratou ra.” (Ohi. 8:5, 6, 14-17) Mea na reira teie mau ati Samaria i te faatavairaahia e i te riroraa ei melo o te Iseraela pae varua.

Ua poro Petero ia Korenelio e i to ˈna fetii e hoa (A hiˈo i te paratarafa 5)

5 I te matahiti 36, ua faaohipa te Atua ia Petero no te titau manihini i te tahi atu pǔpǔ i roto i te nunaa apî o te Iseraela pae varua. Tera ïa tei tupu a poro ai Petero i te raatira faehau Roma o Korenelio e i to ˈna fetii e hoa. (Ohi. 10:22, 24, 34, 35) Te parau ra te Bibilia e a paraparau noa ˈi Petero, ua mairi maira te varua moˈa i nia i te feia atoa e faaroo ra. “E te feia atoa o te peritome i faaroo ra, o tei haere atoa mai ratou o Petero ra, maere atura ratou, i te mea i niniihia mai te [v]arua [m]aitai horoa-noa-hia ra i nia atoa i te Etene.” (Ohi. 10:44, 45) Mai reira mai, e nehenehe te taata peritome-ore-hia e ere i te ati Iuda e riro ei melo o te Iseraela pae varua.

‘TAATA NO TO ˈNA IˈOA’

6, 7. Eaha ta te mau melo o te nunaa apî i rave ei taata no to Iehova iˈoa?

6 I te hoê putuputuraa a te tino aratai i te matahiti 49, ua parau Iakobo: “Te parau mai nei Simeona [Petero] e, ua hiˈo aroha mai te Atua i te Etene i mutaa ihora, e rave i te hoê pae taata i roto ia ratou ra no to ˈna ra iˈoa.” (Ohi. 15:14) I roto i teie ‘pae taata no to ˈna ra iˈoa,’ te vai ra te Kerisetiano ati Iuda e te Kerisetiano e ere i te ati Iuda o ta te Atua i faariro ei hoê nunaa. (Roma 11:25, 26a) I muri aˈe, ua papai Petero: “O outou, e ere i te taata no te Atua i mutaa ihora, i teie nei râ, e taata ïa no te Atua.” Ua faataa Petero i te fa o teie nunaa apî ma te parau: “E ui maitihia râ outou, e autahuˈa arii, e nunaa moˈa, e feia hoohia; ia faaite hua outou i to ˈna maitai, tei parau ia outou i to roto i te pouri, ia tae i to ˈna ra maramarama umerehia.” (Pet. 1, 2:9, 10) E titauhia ia riro ratou ei ite itoito no Iehova e ia haamaitai ia ˈna mai te Arii o te ao taatoa.

7 E faaohipa Iehova i teie nei i te nunaa apî o te Iseraela pae varua e e pii ia ratou ‘te taata tei haapaohia e au no ˈu iho ia haamaitai ratou ia ˈu.’ (Isa. 43:21) Ma te itoito, ua parau ratou ia vetahi ê e o Iehova te Atua mau hoê roa e e atua hape anaˈe te tahi atu. (Tes. 1, 1:9) E ite no Iehova e no Iesu ratou ‘i Ierusalema e Iudea atoa hoi e ati noa ˈˈe, e Samaria, e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua.’—Ohi. 1:8; Kol. 1:23.

Mai te mau Kerisetiano matamua, e ite no Iehova te ‘tamarii faatavaihia o te Basileia’

8. Eaha te faaararaa a Paulo i te nunaa o te Atua i te senekele matamua?

8 E ite no Iehova itoito Paulo. Ua turu oia e o Iehova te Atua mau hoê roa i mua atoa i te mau philosopho o te mau nunaa ěê. Ua haaferuri atu Paulo e na Iehova i “hamani i teie nei ao, e te mau mea atoa i roto” e o ˈNa te “Fatu o te raˈi e te fenua nei.” (Ohi. 17:18, 23-25) Ua faaara atoa Paulo i te amuiraa: “Ua ite hoi au, ia reva ê atu vau e ô mai ai te urî taehae roa i roto ia outou na, e ore e faaherehere i te nǎnǎ. E tia mai hoi te taata i roto ia outou iho, e parau mai i te parau piˈo, ia peehia ratou e te pǐpǐ.” (Ohi. 20:29, 30) I te pae hopea o te senekele matamua, ua rahi aˈena te apotata.—Ioa. 1, 2:18, 19.

9. Eaha tei tupu i te poheraa te mau aposetolo?

9 I te poheraa te mau aposetolo, ua purara te mau apotata na roto i te mau amuiraa e ua haamau i te mau haapaoraa o te Amuiraa faaroo Kerisetiano. Aita ratou i riro ei taata no to Iehova iˈoa. Ua tatara râ teie mau Kerisetiano haavare i te iˈoa o te Atua i roto i te huriraa Bibilia e rave rahi. Ua faaino atoa ratou i to ˈna iˈoa i roto i te tuhaa e rave rahi. Ua pee ratou i te mau peu a te mau nunaa ěê e ua haapii atu i te mau haapiiraa aita to roto i te Bibilia. Ua aro atoa ratou i roto i te mau tamaˈi parauhia “moˈa” ma te parau e no te Atua te reira. E haerea morare ore atoa to ratou. E hanere matahiti i muri aˈe i te faraa mai te ohipa apotata, mea iti roa te tavini taiva ore a Iehova i nia i te fenua e aita e pǔpǔ faanahohia o tei riro ei ‘taata no to ˈna iˈoa.’

UA HAAMAU-FAAHOU-HIA TE NUNAA O TE ATUA

10, 11. (a) Eaha ta Iesu i tohu no nia i “te sitona” e “te zizania”? (b) Mea nafea te parabole a Iesu i te tupuraa i muri iho 1914?

10 I roto i ta ˈna parabole o te sitona e te zizania, ua tohu Iesu e e haafifi te ohipa apotata i te taata ia ite i te haapaoraa mau. Ua na ô o ˈna e ‘a taoto ai te taata,’ e ueue te Diabolo i te zizania i roto i te aua i reira te Tamaiti a te taata i te ueueraa i te huero sitona. Ua faataa o ˈna e “te huero maitai,” o “te tamarii ïa o te basileia.” E “te zizania,” o te “tamarii ïa a te varua ino.” I te anotau hopea, e tono te Tamaiti a te taata i te mau melahi no te faataa ê i te zizania i te sitona. I reira te mau melahi e haaputu ai i te mau tamarii o te Basileia. (Mat. 13:24-30, 36-43) Mea nafea te reira i te tupuraa? Mea nafea te Atua i te fanaˈo-faahou-raa i te hoê pǔpǔ taata haamori faanahohia maoti te reira?

11 Ua haamata “te hopea o teie nei ao” i 1914. I tera taime, tau tausani noa Kerisetiano faatavaihia i nia i te fenua. I te tamaˈi tei tupu i tera matahiti, tei roto noâ teie mau ‘tamarii faatavaihia o te Basileia’ i te faatîtîraa a Babulonia rahi. I 1919 râ, ua faatiamâ Iehova ia ratou e ua ite-maitai-hia ihora te taa-ê-raa i rotopu i teie mau Kerisetiano mau e te mau Kerisetiano haavare. Ua haaputu o ˈna i ‘te tamarii o te Basileia’ no te riro ei nunaa faanahohia mai ta Isaia i tohu: “E fenua atoa anei te fanau mai i te mahana hoê? e fanau mai anei te fenua taatoa mai te amoraa mata nei? tei te mauiuiraa ra hoi i fanau mai ai ta Ziona mau tamarii.” (Isa. 66:8) Ziona i ǒ nei, o ta Iehova ïa faanahonahoraa o te mau melahi. Ua “fanau” mai Ziona a haamauhia ˈi te nunaa o te mau tamarii faatavaihia i nia i te fenua.

12. E nafea tei faatavaihia e faaite ai e e taata ratou no to Iehova iˈoa?

12 Mai te mau Kerisetiano matamua, e ite no Iehova te ‘tamarii faatavaihia o te Basileia.’ (A taio i te Isaia 43:1, 10, 11.) Mea taa ê ratou no to ratou haerea maitai e au i te Kerisetiano e no te mea te poro ra ratou i te parau apî oaoa o te Basileia “ia ite te mau fenua atoa.” (Mat. 24:14; Phil. 2:15) Ma te na reira, ua tauturu ratou e mirioni taata ia faatupu i te taairaa piri e o Iehova.—A taio i te Daniela 12:3.

“E HAERE ATOA MATOU I Ǒ NA”

13, 14. Ia aha te feia tei ore i faatavaihia ia farii Iehova i ta ratou haamoriraa? Mea nafea te reira i te tohuraahia i roto i te Bibilia?

13 Ua faaite mai te tumu parau i na mua ˈtu e ua farii Iehova i te haamoriraa a te mau taata e ere i te ati Iuda a na reira ˈi ratou e to ˈna nunaa. (Arii 1, 8:41-43) Hoê â atoa i teie mahana no te feia tei ore i faatavaihia. E mea tia ia haamori ratou ia Iehova e to ˈna mau Ite faatavaihia.

14 Mea maoro i teie nei, ua tohu te mau peropheta e mea rahi te haamori ia Iehova e to ˈna nunaa i teie anotau hopea. Ua tohu Isaia: “E rave rahi te taata e haere ma te parau e, E haere mai, e haere tatou i nia i te mouˈa o Iehova, i te fare o te Atua o Iakoba; e na ˈna e haapii mai i ta ˈna haapaoraa, e haere tatou na te eˈa ta ˈna e faaite maira. I na Ziona ˈtu hoi te ture i te revaraa ˈtu, e te parau a Iehova, i na Ierusalema ˈtu ïa.” (Isa. 2:2, 3) Ua tohu Zekaria e “e tae mai te taata atoa e rave rahi, e te mau fenua puai atoa, e imi ia Iehova sabaota ra, i Ierusalema, e ei pure hoi i te aro o Iehova.” No roto mai teie pǔpǔ i “te mau parau atoa o te mau fenua ra.” E haamori ratou i te Atua na muri i te Iseraela pae varua e e parau: “E haere atoa matou i ǒ na: ite aˈenei matou e, tei ia outou te Atua.”—Zek. 8:20-23.

15. Eaha te auraa o te parau, “e haere” te mau “mamoe ê atu” na muri i te Iseraela pae varua?

15 “E haere” te mau “mamoe ê atu” na muri i te Iseraela pae varua ma te poro i te parau apî oaoa o te Basileia. (Mar. 13:10) E riro ratou ei melo o te nunaa o te Atua. ‘Hoê nǎnǎ’ ratou e te feia faatavaihia i raro aˈe i te aratairaa o “te tiai mamoe maitai” ra o te Mesia ra ia Iesu.—A taio i te Ioane 10:14-16.

PARURUHIA I ROTO I TE NUNAA O IEHOVA

16. Eaha te ohipa ta Iehova e rave o te aratai ia Aramagedo?

16 I muri iho i te haamouraa o Babulonia rahi, e arohia te nunaa o te Atua. E hinaaro tatou i te parururaa a Iehova no te ora ˈtu. I te taime ta ˈna i maiti, e aratai Iehova i te mau tupuraa i nia i te fenua. I te pae hopea, e arohia to ˈna nunaa. I reira ïa e haamata ˈi te tuhaa hopea o te “ati rahi,” oia hoi Aramagedo. (Mat. 24:21; Ezk. 38:2-4) E aro ïa Goga i “te mau taata i haaputuhia mai mai roto i te mau fenua ra.” (Ezk. 38:10-12) A tupu ai te reira, e faaora oioi Iehova i to ˈna nunaa e na ˈna e aro ia Goga e to ˈna mau nuu. E faahanahana ïa Iehova i to ˈna mana arii e e haamoˈa i to ˈna iˈoa. Te na ô ra o ˈna: “E na reira vau i te faarahi ia ˈu iho, e te haamaitai ia ˈu iho; e itehia hoi au e te mau fenua atoa e rave rahi; e ite hoi ratou e, o vau o Iehova.”—Ezk. 38:18-23.

I te “ati rahi,” e mea tia ia vai piri noa tatou i ta tatou amuiraa (A hiˈo i na paratarafa 16-18)

17, 18. (a) Eaha te mau faaueraa ta Iehova e horoa i to ˈna nunaa a aro ai Goga ia ratou? (b) Ia aha tatou ia paruru Iehova ia tatou?

17 A aro ai Goga, e parau Iehova i ta ˈna mau tavini: “Haere mai, e au mau taata e; a tomo i roto i to mau piha ra, a opani mai i to mau uputa ia oe ra; a faatapuni ai ia oe iho e vahi iti aˈe, ia hoê aˈe amoraa mata, e ia pee ê atu taua tahoo nei.” (Isa. 26:20) I tera taime, e horoa mai Iehova i te mau faaueraa no nia i te titauhia ia rave ia paruruhia tatou. Peneiaˈe ua taaihia tera mau “piha” i ta tatou mau amuiraa.

18 Ia paruruhia tatou ia tae i te ati rahi, e mea tia ia farii tatou e e nunaa to te Atua i nia i te fenua i teie mahana e ua faanaho o ˈna ia ratou ei amuiraa. E titauhia ia tia tatou i te paeau o te nunaa o Iehova e ia vai piri noa i ta tatou mau amuiraa. Ma te aau atoa, e parau anaˈe mai te fatu salamo: “No ǒ mai te ora ia Iehova ra: te vai ra to oe ra maitai i nia i to oe ihora mau taata.”—Sal. 3:8.