Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te tia-faahou-raa o Iesu—Te auraa no tatou

Te tia-faahou-raa o Iesu—Te auraa no tatou

“Ua tia faahou [oia].”—MAT. 28:6.

1, 2. (a) Eaha ta vetahi mau tia faaroo i hinaaro e ite, e eaha ta Petero i pahono atu? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.) (b) Eaha tei tauturu ia Petero ia paraparau ma te itoito?

 TAU hebedoma i muri aˈe i te poheraa o Iesu, tei mua te aposetolo Petero i te hoê pǔpǔ tia faaroo ati Iuda riaria mau. O ratou tei opua i te haapohe ia Iesu. I teie nei, ua riri ratou ia Petero no te mea ua faaora o ˈna i te hoê taata tei ore i haere aˈenei. Ua ui ratou ia Petero: “No vai te mana e te iˈoa i tia ˈi ta orua i rave nei?” Ua pahono atu Petero ma te itoito: “No te iˈoa o Iesu Mesia o Nazareta, ta outou i faasatauro iho nei, o tei faatiahia e to Atua mai te pohe maira, no ˈna i tia ˈtu ai teie nei taata i mua i to outou aro ma te maˈi ore nei.”—Ohi. 4:5-10.

2 Hou tera tupuraa, ua huna Petero ia Iesu e toru taime no to ˈna mǎtaˈu rahi. (Mar. 14:66-72) I teie nei râ, mea itoito mau Petero i mua i te mau tia faaroo. No te aha? Hau atu i te fanaˈoraa i te tauturu a te varua moˈa, ua tiaturi papu Petero e te ora nei Iesu. No te aha te aposetolo i papu roa ˈi i te reira? E no te aha tatou e tiaturi papu atoa ˈi i te reira?

3, 4. (a) Eaha te mau tia-faahou-raa i tupu hou te mau aposetolo a Iesu a fanauhia ˈi? (b) O vai ma ta Iesu i faatia faahou?

3 Ua ite te mau aposetolo e e nehenehe te feia pohe e hoˈi mai i te ora. Hou te mau aposetolo a fanauhia ˈi, ua horoa te Atua i te peropheta Elia e Elisaia te mana no te faahoˈi mai i te feia pohe i te ora. (Arii 1, 17:17-24; Arii 2, 4:32-37) A taorahia ˈi te hoê taata pohe i roto i te hoê apoo, ua ora faahou mai o ˈna a tano ˈi ai to ˈna tino i nia i te mau ivi o Elisaia. (Arii 2, 13:20, 21) I tiaturi na te mau Kerisetiano i teie mau faatiaraa mai ia tatou e tiaturi nei e mea mau te Parau a te Atua.

Ua putapû to tatou aau a taio ai no nia ia Iesu a faahoˈi mai ai oia i te taata i te ora

4 Ua putapû atoa paha to aau a taio ai no nia ia Iesu a faahoˈi mai ai oia i te taata i te ora. Ei hiˈoraa, a feruri na i te maere rahi o te vahine ivi a faatia faahou ai Iesu i ta ˈna tamaiti otahi. (Luka 7:11-15) Aore ra i te taime a faatia faahou ai Iesu i te hoê tamahine apî. Mea papu e ua taui te oto rahi o te mau metua ei oaoa a ite ai i ta raua tamahine ia ora faahou! (Luka 8:49-56) Ua oaoa roa atoa paha te taata a ite ai ia Lazaro ia haere mai i rapaeau i to ˈna menema!—Ioa. 11:38-44.

NO TE AHA MEA OTAHI AI TE TIA-FAAHOU-RAA O IESU?

5. No te aha mea taa ê ai te tia-faahou-raa o Iesu i te tahi atu na mua ˈtu ia ˈna?

5 Ua ite te mau aposetolo e mea taa ê te tia-faahou-raa o Iesu i te tahi atu na mua ˈtu ia ˈna. Ua faatia-faahou-hia te taata i roto i te tino taata e ua pohe â ratou i muri aˈe. Area o Iesu, ua fanaˈo oia i te tino varua o te ore roa ˈtu e nehenehe e haamouhia. (A taio i te Ohipa 13:34.) Ua papai Petero no nia ia Iesu e ua taparahi-pohe-hia o ˈna i te tino e ua faaorahia ei varua. Oia atoa e ua “reva aˈenei [oia] i nia i te raˈi, e tei te rima atau o te Atua ra; e ua tuuhia te mau melahi, e te feia mana, e te feia hau, i raro aˈe ia ˈna.” (Pet. 1, 3:18-22) E semeio faahiahia mau te tahi atu mau tia-faahou-raa. O te tia-faahou-raa râ o Iesu, te semeio faahiahia roa ˈˈe.

6. Mea nafea te tia-faahou-raa o Iesu i te ohiparaa i nia i ta ˈna mau pǐpǐ?

6 Ua ohipa puai te tia-faahou-raa o Iesu i nia i te mau pǐpǐ. E ere o ˈna i te taata pohe faahou mai ta to ˈna mau enemi i tiaturi na. Te ora nei râ o ˈna ei varua puai mau e aita e taata e nehenehe e haamauiui ia ˈna. Ua haapapu to ˈna tia-faahou-raa e e Tamaiti o ˈna na te Atua. No te mea ua ite ratou e te ora nei Iesu, aita te mau pǐpǐ i oto e i mǎtaˈu faahou. Ua oaoa e ua itoitohia râ ratou. Mai te peu e aita o Iesu i faatia-faahou-hia mai, eita te opuaraa a te Atua e tupu e aita e faufaa ia poro i te parau apî oaoa.

7. Te aha nei Iesu i teie mahana, e eaha na uiraa te uiui?

7 Ua ite tatou e e ere noa Iesu i te hoê taata rahi. Te ora nei Iesu e te tiaau nei oia i te ohipa pororaa na te ao taatoa. O ˈna te Arii o te Basileia i te raˈi o te Atua o te fatata roa i te faaore i te mau ino atoa i nia i te fenua e i te faariro i te reira ei paradaiso i reira te taata e ora e a muri noa ˈtu. (Luka 23:43) Eita teie mau mea e nehenehe e tupu mai te peu e aita Iesu i faatia-faahou-hia mai. No te aha ïa e nehenehe ai e tiaturi papu e ua faahoˈihia mai Iesu i te ora? E eaha te auraa o to ˈna tia-faahou-raa no tatou?

Mai te peu e aita o Iesu i faatia-faahou-hia mai, eita te opuaraa a te Atua e tupu e aita e faufaa ia poro i te parau apî oaoa

TO IEHOVA PUAI I NIA I TE POHE

8, 9. (a) No te aha te mau tia faaroo ati Iuda i ani ai ia tiaihia te menema o Iesu? (b) Eaha tei tupu a haere ai te mau vahine i te menema?

8 I muri aˈe i to Iesu haapoheraahia, ua haere te mau tia faaroo ati Iuda ia Pilato ra e ua parau: “E te tavana, te manaˈo nei matou i te parau a taua taata haavare nei i te oraraa ra e, E tia faahou vau i nia ia tae i te rui toru. E teie nei, e parau aˈe oe ia tiaihia te menema e ia rui toru aˈe, oi tii mai ta ˈna mau pǐpǐ e eiâ ia ˈna i te rui, a parau ai i te taata e, Ua tia faahou oia mai te pohe mai; e ino rahi atura to te reira haavare hopea i tei mutaa iho.” Parau aˈera Pilato ia ratou: “E tiai hoi to outou, a haere a rave itoito i taua menema ra ta outou i hinaaro na.” E ua na reira iho â ratou.—Mat. 27:62-66.

9 I to ˈna hunaraa, ua tuuhia Iesu i roto i te hoê menema tei eruhia i roto i te hoê mato rahi e te hoê ofai rahi i te tomoraa. Ua hinaaro te mau tia faaroo ati Iuda ia faaea Iesu i reira e a muri noa ˈtu. Mea taa ê roa râ to Iehova manaˈo. E toru mahana i muri iho, ua haere e piti pǐpǐ, oia hoi o Maria Magadala e o Maria, i te menema. Ite aˈera raua e ua turaihia te ofai rahi i te hiti e i te hoê melahi e parahi ra i nia iho. Ua parau te melahi i na vahine ia hiˈo i roto i te menema aita faahou e tino. Ua parau te melahi ia raua: “Aore oia i ǒ nei, ua tia faahou aˈenei ïa.” (Mat. 28:1-6) Ua ora faahou mai Iesu!

10. Mea nafea Paulo i te haapapuraa e ua faatia-faahou-hia mai Iesu?

10 No te mau mea i tupu i na 40 mahana i muri iho, aita e feaaraa e ua faatia-faahou-hia mai Iesu. Ua papai te aposetolo Paulo i to Korinetia: “Ua tuu atu hoi au ia outou i mutaa ihora, i tei noaa na ia ˈu ra, e i pohe te Mesia i ta tatou nei hara, mai tei te parau i papaihia ra; e i tanuhia hoi oia, e tia faahou maira i te rui toru, mai tei te parau i papaihia ra: e i itea oia Kepha, e i te ahuru ma piti i muri aˈe. E muri aˈera hoi, i itea oia e te mau taeae e pae atoa hanere e tiahara, hoê â iteraa; te ora noa nei â te rahi o taua feia ra, ua taoto râ te tahi pae. E muri aˈera hoi, itea ihora oia e Iakobo; e i te mau aposetolo atoa i muri aˈe. E te hopea ihora, itea atoa ihora ia ˈu, mai te mea e e mahemo vau.”—Kor. 1, 15:3-8.

E MAHA TUMU I ITE AI TATOU E UA FAATIA-FAAHOU-HIA MAI IESU

11. Mea nafea te tia-faahou-raa o Iesu i te tupuraa “mai tei te parau i papaihia”?

11 Ua tupu te tia-faahou-raa o Iesu “mai tei te parau i papaihia.” Ua tohu te Atua i te tia-faahou-raa. Ei hiˈoraa, ua papai Davida e eita te “taata moˈa” o te Atua e vaiihohia i hade, aore ra i roto i te apoo. (A taio i te Salamo 16:10.) I te mahana o te Penetekose 33, ua faataa Petero e o Iesu ‘te taata moˈa’ a parau ai: “[O Davida] râ i ite atea noa i te reira, i parau ai oia i te tia-faahou-raa o te Mesia ra, e eita to ˈna varua e vaiihohia i hade, e eita to ˈna tino e vaiiho-noa-hia ia tahuti noa na.”—Ohi. 2:23-27, 31.

12. O vai ma tei ite atu ia Iesu?

12 Mea rahi te taata tei ite mata roa ˈtu ia Iesu tei faatiahia mai. I na 40 mahana i muri iho i to ˈna tia-faahou-raa, ua fa ˈtu Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ i roto i te ǒ i pihaiiho i to ˈna menema, i nia i te purumu no te haere i Emausa e i te tahi atu mau vahi. (Luka 24:13-15) Ua paraparau o ˈna i te tahi mau taata, mai ia Petero, e tae noa ˈtu i te mau pǔpǔ. I te hoê taime, ua fa ˈtu Iesu i te hoê pǔpǔ ua hau atu ratou i te 500 taata. Eita e nehenehe e ore e tâuˈa i tera rahiraa taata tei ite mata roa ˈtu ia Iesu tei faatiahia mai.

13. Mea nafea te itoito rahi o te mau pǐpǐ i te faaiteraa e ua tiaturi papu ratou e ua faatia-faahou-hia mai Iesu?

13 Ma te itoito rahi, ua poro te mau pǐpǐ i te tia-faahou-raa o Iesu. Ua hamani-ino-hia, ua mauiui e ua haapohehia vetahi no ta ratou ohipa pororaa. A feruri na: Mai te peu e aita Iesu i faahoˈihia mai i te ora, e faaû anei Petero i te pohe no te poro i te tia-faahou-raa o te Mesia i te feia tei riri e tei opua i te haapohe ia Iesu? Ua tiaturi papu Petero e te tahi atu mau pǐpǐ e ua ora faahou mai Iesu e te tiaau ra o ˈna i te ohipa pororaa. Ua horoa atoa ˈtu te tia-faahou-raa o Iesu i te tiaturi papu e e faatia-faahou-hia mai ratou. Ei hiˈoraa, ua pohe Setephano ma te tiaturi e e faatia-faahou-hia mai oia.—Ohi. 7:55-60.

14. No te aha oe e tiaturi ai e te ora nei Iesu?

14 Te vai ra te haapapuraa e te faatere ra Iesu i teie nei ei Arii e te tavini ra ei Upoo o te amuiraa Kerisetiano. Te rahi noa ˈtura te Kerisetianoraa mau. E tupu anei te reira ahani aita Iesu i faahoˈihia mai i te ora? Eita paha tatou e faaroo i te parau o Iesu ahani aita o ˈna i faatia-faahou-hia mai. Te vai nei râ te tumu papu no te tiaturi e te ora nei Iesu e te tiaau nei oia i te ohipa pororaa na te ao taatoa.

TE AURAA O TE TIA-FAAHOU-RAA O IESU NO OE

15. No te aha te tia-faahou-raa o te Mesia e horoa mai ai i te itoito no te poro?

15 E horoa mai te tia-faahou-raa o te Mesia i te itoito no te poro. Mai te tau o Iesu, ua tamata te mau enemi o te Atua i te mau mea ino atoa no tapea i te ohipa pororaa mai te ohipa apotata, te faaoooraa, te haavîraa uˈana, te opaniraa, te haamauiuiraa e te haapoheraa. Ua tohu râ te Bibilia: “Te mauhaa ra no oe i hamanihia ˈi ra, e ore ïa e tupu.” (Isa. 54:17) Aita tatou e mǎtaˈu ra i te feia ta Satani e faaohipa ra. Te tauturu nei Iesu ia tatou mai ta ˈna i fafau. (Mat. 28:20) Eita tatou e mǎtaˈu no te mea noa ˈtu eaha ta to tatou enemi e rave, eita ratou e tapea ia tatou!

Te horoa maira te tia-faahou-raa o Iesu i te itoito no te poro (A hiˈo i te paratarafa 15)

16, 17. (a) E nafea te tia-faahou-raa o Iesu e haapapu ai e mea mau ta ˈna mau haapiiraa atoa? (b) Ia au i te Ioane 11:25, eaha te mana ta te Atua i horoa ia Iesu?

16 E haapapu te tia-faahou-raa o Iesu e mea mau ta ˈna mau haapiiraa atoa. Ua papai te hoê aivanaa Bibilia e mai te peu e aita te Mesia i faatia-faahou-hia mai, e taata maamaa ïa te mau Kerisetiano o tei tiaturi i te hoê parau haavare rahi mau. Ua papai Paulo e mai te peu e aita Iesu i faatia-faahou-hia mai, mea faufaa ore ïa te pororaa e te faaroo o te mau Kerisetiano. E e aamu mauiui noa ïa te mau faatiaraa i roto te mau Evanelia no nia i te hoê taata maitai e te î i te paari o tei haapohehia e to ˈna mau enemi. Teie râ, ua faatia-faahou-hia mai Iesu. E te haapapu ra te reira e mea mau ta ˈna mau haapiiraa atoa.—A taio i te Korinetia 1, 15:14, 15, 20.

17 Ua parau Iesu: “Tei ia ˈu te tia-faahou-raa e te ora, o te faaroo mai ia ˈu ra, pohe noâ oia e ora â ïa.” (Ioa. 11:25) E tupu iho â teie parau fafau a Iesu. Ua horoa Iehova ia Iesu te mana no te faatia faahou mai i te feia o te faatere i nia i te raˈi e i na miria taata o te ora i nia i te fenua. E haapapuraa te tusia e te tia-faahou-raa o Iesu e e ore roa te pohe. Te horoa maira ïa te reira i te puai no te faaoromai i te mau fifi atoa e tae noa ˈtu no te faaû i te pohe ma te itoito!

18. Eaha ta te tia-faahou-raa o Iesu e haapapu ra?

18 E horoa mai te tia-faahou-raa o Iesu i te tiaturiraa e e haavahia te taata ia au i te mau ture aveia î i te here a Iehova. I te hoê pǔpǔ tane e vahine i Ateno, ua parau Paulo e e “haava mai [te Atua] i to te ao atoa nei ma te parau-tia, i te taata i haapaohia e ana ra, o ta ˈna i faaite hua mai i te taata atoa nei, oia i faatia faahou mai ia ˈna mai te pohe maira.” (Ohi. 17:31) O Iesu te taata maitihia e te Atua no te riro ei Haava no tatou. E e nehenehe tatou e papu e mea tia e te here ta ˈna haavaraa.—A taio i te Isaia 11:2-4.

Te poihere nei tatou i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa e te oaoa noa nei i te auraro ia Iehova

19. E nafea te tiaturiraa i te tia-faahou-raa o te Mesia e ohipa ˈi i nia ia tatou?

19 E hinaaro tatou e rave i to te Atua hinaaro no te mea te tiaturi ra tatou i te tia-faahou-raa o Iesu. Mai te peu e aita Iesu i horoa i to ˈna ora e i faatia-faahou-hia mai, e tîtî noâ tatou o te hara e te pohe. (Roma 5:12; 6:23) Eita to tatou e tiaturiraa e e parau noa ïa tatou: “E amu tatou e e inu hoi; ananahi hoi tatou e pohe ai.” (Kor. 1, 15:32) Aita râ tatou e haapao noa ra i te mau mea navenave o te oraraa nei. Te poihere nei râ tatou i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa e te oaoa noa nei i te auraro ia Iehova.

20. E nafea te tia-faahou-raa o Iesu e haapapu ai i te rahi hau ê o te Atua?

20 E haapuraa te tia-faahou-raa o Iesu i te rahi hau ê o Iehova, o ˈna hoi “te faautua [aore ra haamaitai] i te feia i imi papu ia ˈna.” (Heb. 11:6) Ua faaohipa Iehova i to ˈna puai e paari rahi no te faatia faahou mai ia Iesu i te ora pohe ore i nia i te raˈi. Ua faaite atoa te Atua e e nehenehe ta ˈna e faatupu i ta ˈna mau parau fafau. Ua fafau Iehova e na te hoê “huaai” taa ê e faatitiaifaro i te tumu parau o te mana arii o te ao taatoa. Ia tupu teie parau fafau, e mea tia ia pohe e ia faatia-faahou-hia mai te “huaai,” oia hoi o Iesu.—Gen. 3:15.

21. Eaha te auraa no oe te tiaturiraa o te tia-faahou-raa?

21 Te mauruuru mau nei tatou ia Iehova no te tiaturiraa o te tia-faahou-raa. Te fafau ra te Bibilia: “Inaha tei ǒ te taata ra te sekene o te Atua, e e parahi oia i roto ia ratou ra, e ei taata ratou no ˈna, e ei pihai atoa iho te Atua ia ratou, ei Atua no ratou. E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.” Ua horoahia teie parau fafau i te aposetolo Ioane e ua parauhia ia ˈna: “A papai, e parau mau hoi teie nei mau parau, e te haavare ore.” Na vai i horoa i teie orama ia Ioane? No ǒ mai te reira ia Iesu Mesia tei faatiahia mai!—Apo. 1:1; 21:3-5.