Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E faaruru amui i te hopea o teie nei ao

E faaruru amui i te hopea o teie nei ao

“E melo anaˈe hoi tatou no tatou iho.”—EPH. 4:25.

1, 2. E nafea te Atua e hinaaro ai ia tavinihia oia e to ˈna nunaa, tei apî e tei paari?

 E TE feia apî, e melo faufaa outou o te amuiraa a Iehova na te ao. I te fenua e rave rahi, e feia apî te rahiraa o te bapetizohia. Mea faaitoito mau ia ite ia outou ia maiti e tavini ia Iehova!

2 Mea au anei na outou e faataa i te taime e te taata hoê â faito matahiti to outou? Peneiaˈe. Mea au na tatou e faafaaea e te hoa hoê â faito matahiti. Noa ˈtu râ, te hinaaro ra Iehova ia haamori amui tatou ia ˈna e to tatou mau taeae atoa e ia vai hoê to ˈna nunaa noa ˈtu eaha to ratou faito matahiti e oraraa. Ua papai te aposetolo Paulo e te hinaaro ra te Atua “i te taata atoa ia ora, e ia noaa te ite i te parau mau.” (Tim. 1, 2:3, 4) Ia au i te Apokalupo 7:9, no ǒ mai te feia e haamori ra i te Atua i “te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa.”

3, 4. (a) Eaha te huru feruriraa o te taata apî e rave rahi i teie mahana? (b) I roto i te Ephesia 4:25, mea nafea Paulo i te faataaraa i te amuiraa?

3 E taa-ê-raa rahi to rotopu i te feia apî e tavini ra ia Iehova e te ore e tavini ra ia ˈna. E haapao noa te taata e rave rahi o te ore e tavini ra ia Iehova ia ratou iho e i to ratou mau hinaaro. Ua parau vetahi mau taata maimi e mea miimii aˈe te feia apî i teie mahana. Te faaite ra to ratou huru paraparau e faaahuraa e aita ratou e faatura ra ia vetahi ê, i te feia paari iho â râ.

Mea faufaa ˈtu â ia tahoê e to tatou mau taeae e tuahine a piri roa mai ai te hopea o te ao a Satani

4 Ua parare teie huru feruriraa. No reira e titauhia ˈi te tutavaraa rahi no te ore e pee i te reira e no te faaoaoa ia Iehova. Ua faaara atoa Paulo i te mau Kerisetiano matamua i tera huru feruriraa. Ua faahiti o ˈna i te reira mai “te varua e ohipa puai i teie nei i roto i te feia faaroo ore.” (A taio i te Ephesia 2:1-3.) Mea faaitoito mau ia ite e mea taa ê te feia apî i roto i te amuiraa. Te hinaaro nei ratou e tavini ia Iehova e to ratou mau taeae. Te taa nei ia ratou e e au te amuiraa i te hoê tino e te mero e rave rahi o te ohipa amui ra. Mai ta Paulo i papai, “e melo anaˈe hoi tatou no tatou iho.” (Eph. 4:25) Mea faufaa ˈtu â ia tahoê e to tatou mau taeae e tuahine a piri roa mai ai te hopea o te ao a Satani. E tauturu mai te mau hiˈoraa Bibilia i muri nei ia ite no te aha mea faufaa ˈi ia ati maite te tahi i te tahi, oia hoi ia vai hoê.

UA ATI MAITE RATOU TE TAHI I TE TAHI

5, 6. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Lota e to ˈna utuafare?

5 I tahito ra, ua faaruru te nunaa o Iehova i te tahi mau tupuraa atâta mau. Ua paruru Iehova ia ratou a tahoê ai ratou e a tauturu ai te tahi i te tahi. E nehenehe tatou paatoa, tei apî e tei paari, e haapii mai i teie mau hiˈoraa Bibilia. E hiˈo anaˈe i te tupuraa o Lota.

6 Tei roto Lota e to ˈna utuafare i te fifi atâta. Fatata Iehova i te haamou ia Sodoma te oire i reira ratou e ora ˈi. Ua tono oia e piti melahi no te faaara ia Lota ia faarue i te oire e ia horo i te mouˈa. Ua parau atu raua: “Ia peepee ia ora oe.” (Gen. 19:1-22) Ua pee Lota e ta ˈna na tamahine i te mau faaueraa. Ma te peapea râ, aita te tahi atu mau melo o to Lota utuafare i na reira. A parau ai Lota i na tane o te faaipoipo i ta ˈna na tamahine e e mea tia ia horo ê, ua hiˈo raua ia ˈna mai te taata paari “tahoata” noa. Aita raua i tiaturi i ta ˈna parau e ua pohe a haamouhia ˈi te oire. (Gen. 19:14) O Lota e ta ˈna na tamahine anaˈe tei ora mai no te mea ua faaroo ratou e ua ati maite te tahi i te tahi.

7. Mea nafea Iehova i tauturu ai i te pǔpǔ taata tahoê tei faarue ia Aiphiti?

7 E nehenehe atoa e haapii mai i te hiˈoraa o te mau Iseraela a faarue ai ratou ia Aiphiti. Aita ratou i faataa ê ei pǔpǔ iti o te imi i to ratou iho eˈa no te tapae i te Fenua tǎpǔhia. Ua haere amui râ ratou ei pǔpǔ tahoê. E a faataa ê ai Iehova i te miti Uteute, aita Mose i na roto atu i te miti o ˈna anaˈe aore ra e te tahi noa mau Iseraela. O te nunaa taatoa tei na muri atu ia Mose e ua paruru Iehova ia ratou. (Exo. 14:21, 22, 29, 30) Ua maiti atoa e rave rahi taata e ere i te Iseraela i te tavini ia Iehova e ua faarue ia Aiphiti e to ˈNa nunaa. Ua ati maite ratou paatoa te tahi i te tahi. (Exo. 12:38) E haerea maamaa ahiri e ua haere te hoê pǔpǔ iti taata, peneiaˈe te feia apî, o ratou anaˈe na te eˈa ta ratou i manaˈo e mea maitai aˈe. Eita Iehova e paruru i te taata o te pee i to ˈna iho manaˈo.—Kor. 1, 10:1.

8. A faatere ai te arii Iehosaphata, mea nafea te nunaa o te Atua i te tahoêraa?

8 A faatere ai te arii Iehosaphata, ua haere mai te hoê nuu rahi e te puai e aro i te nunaa o te Atua. (Par. 2, 20:1, 2) Ua aha te mau Iseraela a haaatihia ˈi ratou e teie enemi riaria mau? Ua tiaturi ratou ia Iehova e ua ani i ta ˈna aratairaa na roto i te pure. (A taio i te Paraleipomeno 2, 20:3, 4.) Aita te Iseraela taitahi i imi i ta ˈna iho ravea, ua amui râ ratou paatoa. Te na ô ra te Bibilia: “Te tia noa ra Iuda atoa i mua ia Iehova, e ta ratou mau tamarii rii, e ta ratou mau vahine, e ta ratou mau tamarii atoa.” (Par. 2, 20:13) Ua tiaturi te nunaa taatoa, tei apî e tei paari, ia Iehova e ua rave i tei parauhia ˈtu. Ua faaea amui noa ratou e ua paruru Iehova ia ratou i te mau enemi. (Par. 2, 20:20-27) E hiˈoraa maitai teie e faaite e nafea te nunaa o te Atua e faaruru ai i te patoiraa ei pǔpǔ.

9. Eaha te haapii mai i te mau Kerisetiano matamua?

9 I haamori amui na te mau Kerisetiano matamua ia Iehova ma te hau e te auhoê. Ei hiˈoraa, a riro mai ai e rave rahi ati Iuda e taata e ere i te ati Iuda ei Kerisetiano, ua pee ratou paatoa i te mau haapiiraa a te mau aposetolo. Ua amui pinepine ratou, ua tamaa amui e ua pure amui. (Ohi. 2:42) E a hamani-ino-hia ˈi te mau Kerisetiano, ua vai hoê noa ratou. I reira ratou i hinaaro rahi aˈe ai i te turu a te tahi e te tahi. (Ohi. 4:23, 24) A hamani-ino-hia ˈi tatou, e mea tia ia vai hoê noa atoa tatou e ia turu te tahi i te tahi.

TAHOÊ HOU TE MAHANA O IEHOVA E TAE MAI AI

10. Afea mea faufaa roa ˈtu â ˈi ia vai hoê tatou?

10 Fatata roa tatou i te faaruru i te taime fifi roa ˈˈe o te oraraa taata. Ua faataa te peropheta Ioela i te reira mai te “mahana pouri, e te rumaruma.” (Ioe. 2:1, 2; Zeph. 1:14) I tera taime, mea faufaa roa ˈtu â ia vai hoê te nunaa o te Atua. A haamanaˈo i ta Iesu mau parau: “Te oire e te fetii i amaha e rave ia ˈna ihora, eita ïa e mau.”—Mat. 12:25.

11. Eaha ta te nunaa o te Atua e nehenehe e haapii mai i te Salamo 122:3, 4 no nia i te auhoêraa? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

11 Eaha te auhoêraa te titauhia ia faaite tatou? A hiˈo na i te huru paturaa o te mau fare i Ierusalema i tahito. I te mea e mea piri roa te tahi i te tahi, ua faataa te fatu salamo i te oire mai tei “ta atiati-hua-hia.” Te parahi hau ra te taata no te mea mea piri roa to te tahi e te tahi fare e mea ohie ia tauturu e ia paruru i te tahi e te tahi. Ua haamanaˈo atoa paha te reira i te fatu salamo i te mau opu o Iseraela a putuputu ai ratou ei hoê nunaa no te haamori ia Iehova. (A taio i te Salamo 122:3, 4.) I teie nei â e i te mau mahana fifi i mua nei, mea faufaa roa ia ‘ta atiati hua’ te nunaa o Iehova.

Te opuaraa a Iehova, o te tahoêraa ïa i to te raˈi e to te fenua ei hoê utuafare o te haamori ia ˈna

12. Eaha te tauturu mai ia ora ˈtu i te aroraa a Goga i nia i te nunaa o Iehova?

12 No te aha mea faufaa roa ˈi to tatou auhoêraa? Te tohu ra te Ezekiela pene 38 e e aro “Goga i te fenua o Magoga” i te nunaa o te Atua. E ere ïa i te taime no te vaiiho i te tahi noa ˈˈe mea ia amahamaha ia tatou. E hape rahi atoa ia manaˈo e e paruru mai te ao a Satani. E mea tia râ ia ati maite tatou i to tatou mau taeae. Parau mau, eita tatou e ora ˈtu no te mea noa tei roto tatou i te hoê pǔpǔ. E mea tia ia tiaturi tatou iho ia Iehova e ia faaroo ia ˈna. E faaora ïa Iehova e Iesu ia tatou i roto i tera aroraa ia ô tatou i roto i te ao apî. (Ioe. 2:32; Mat. 28:20) Mea faufaa atoa râ ia vai hoê tatou e te nunaa o te Atua. I to outou manaˈo, e faaora anei Iehova i te feia e faaoti i te haere na to ratou iho eˈa?—Mika 2:12.

13. Eaha te mau haapiiraa ta te feia apî e nehenehe e huti mai i te mau hiˈoraa ta tatou i hiˈopoa?

13 E te feia apî, te taa ra anei ia outou e e haerea paari ia vai piri i to outou mau taeae? Eiaha e faaea noa i te feia hoê â matahiti to outou aore ra e faataa ê mai ia outou. Fatata roa tatou paatoa, tei apî e tei paari, i te hinaaro atu â te tahi i te tahi. A haapaari i to outou auhoaraa e to outou mau taeae e tuahine i teie nei â e a oaoa i te tavini ia Iehova e o ratou. I mua nei, e faaora te tahoêraa ˈtu i te nunaa o Iehova ia tatou!

“E MELO ANAˈE HOI TATOU NO TATOU IHO”

14, 15. (a) No te aha Iehova e haapii mai ai ia vai hoê? (b) Eaha te aˈoraa ta Iehova e horoa maira ia vai hoê tatou?

14 Te tauturu maira Iehova “ia haamori ia ˈna ma te aau hoê” e to tatou mau taeae e tuahine. (Zeph. 3:8, 9) Te haapii maira o ˈna no te taime e “amui ai oia i te mau mea atoa i te Mesia.” (A taio i te Ephesia 1:9, 10.) Te opuaraa a Iehova, o te tahoêraa ïa i to te raˈi e to te fenua ei hoê utuafare o te haamori ia ˈna. E e na reira iho â Iehova. E te feia apî, e nehenehe outou e riro ei melo o teie utuafare e a muri noa ˈtu. E hinaaro anei outou ia hoê e te faanahonahoraa a Iehova?

15 Te haapii maira Iehova ia vai hoê i teie nei â no te ora ma te hau te tahi e te tahi i roto i te ao apî. Te haapii noa maira o ˈna ia “haapao,” ia ‘ati maite i te aroha mau,’ ia “haamahanahana” e ia “faatupu i te maitai te tahi i te tahi.” (Kor. 1, 12:25; Roma 12:10; Tes. 1, 4:18; 5:11) Ua ite Iehova e no to tatou huru tia ore e ere i te mea ohie ia vai hoê noa. No reira o ˈna e parau mai ai ia tamau noa i te ‘faaore i te hara te tahi e te tahi.’—Eph. 4:32.

16, 17. (a) Eaha te tahi tumu e putuputu ai tatou? (b) Eaha ta te feia apî e nehenehe e haapii mai i te hiˈoraa o Iesu?

16 Te tahi atu ravea e tauturu mai ai Iehova ia haapii i te ati maite te tahi e te tahi, o te mau putuputuraa ïa. Te haamanaˈo maira te Hebera 10:24, 25 i te tahi tumu e putuputu ai tatou: e faaitoito i te tahi e te tahi ia rave i te mea maitai. E e hinaaro atu â tatou i ta tatou mau putuputuraa a piri roa mai ai te mahana o Iehova.

17 E hiˈoraa maitai Iesu no te mea ua oaoa o ˈna i te putuputu e to Iehova nunaa. I te 12raa o to ˈna matahiti, ua haere Iesu e to ˈna na metua i te hoê putuputuraa rahi i te hiero. I te hoê taime, aita to ˈna na metua i ite teihea o ˈna. Ua faarue anei Iesu ia raua no te haere e te tahi atu feia apî? Aita. Ua ite mai to ˈna na metua ia ˈna i te hiero. Te paraparau ra o ˈna e te mau orometua no nia i te mau Papai.—Luka 2:45-47.

18. E nafea te pure e tahoê atu â ˈi ia tatou?

18 E tahoê atu â tatou ma te pure no to tatou mau taeae e ma te ani ia Iehova ia tauturu ia ratou i roto i te tuhaa taa maitai. E haamanaˈo mai te reira e te haapeapea mau ra tatou no ratou. Mea faufaa ia here i to tatou mau taeae, ia faaitoito ia ratou i ta tatou mau putuputuraa e ia pure no ratou. E te feia apî, ua tamata anei outou i te na reira no te riro ei hoa maitai aˈe no te feia i roto i ta outou amuiraa? No te ora ˈtu i te hopea e fatata maira, e mea tia ia vai piri i to tatou mau taeae eiaha i te ao a Satani.

E nehenehe tatou paatoa e pure no to tatou mau taeae (A hiˈo i te paratarafa 18)

TE FAAITERAA E E MELO TAHOÊ TATOU

19-21. (a) I te mea e e melo tahoê tatou, eaha ta tatou e hinaaro e rave? A faataa. (b) Eaha te haapii mai i te tauturu ta to tatou mau taeae e horoa i te tau ati?

19 Mea rahi te hiˈoraa e faaite ra e e melo tahoê te nunaa o Iehova i teie mahana. (Roma 12:5) A faaruru ai to tatou mau taeae i te ati, te aroha e te hinaaro nei tatou e tauturu atu. I Titema 2011, ua faaruru te motu o Mindanao i Philipino i te hoê vero. I te hoê noa po, ua hau atu i te 40 000 fare tei î i te pape, oia atoa te fare o te rahiraa o to tatou mau taeae. Ua faaite mai te amaa no ǒ e “ua tono atu te mau taeae Kerisetiano o te tahi atu mau vahi i te tauturu” hou te mau tomite tauturu no ǒ.

20 I Tapone, ua mauiui mau to tatou mau taeae a aueue puai ai te fenua e a tairi ai te miti faaî i te pae hitia o te râ o to ratou fenua. Aita hoê aˈe mea faahou ta e rave rahi. A hiˈo na ia Yoshiko, aita faahou to ˈna fare. I ora na oia fatata e 40 kilometera i te atea i te Piha a te Basileia. Te parau ra o ˈna: “I muri aˈe, ua maere mau matou i te ite e i te mahana i muri iho i te aueueraa fenua, ua haere mai te tiaau haaati e te tahi atu taeae e imi ia matou.” Ma te mata ataata, ua na ô â oia: “Ua haapao-maitai-hia to matou mau hinaaro pae varua na roto i te amuiraa. Ua mauruuru mau matou i te reira. Hau atu â, ua fanaˈo matou i te pereue, te tiaa, te pute e te ahu no te taoto.” Te na ô ra te hoê melo o te tomite tauturu: “Ua ohipa amui te mau taeae na Tapone atoa ma te tauturu te tahi i te tahi. Ua haere roa atoa mai te mau taeae no Marite mai no te tauturu. A anihia ˈi ratou no te aha ratou i rave ai i tera tere atea, ua na ô ratou, ‘Mea tahoê matou i to matou mau taeae i Tapone e te hinaaro ra ratou i te tauturu.’” Te oaoa ra anei outou i te riro ei melo o te hoê faanahonahoraa i reira te taata e here mau ai te tahi i te tahi? A feruri noa na i to Iehova oaoa a ite ai i tera auhoêraa.

21 E hinaaro tatou te tahi i te tahi. E ia haapii tatou i te reira i teie nei â, e ineine tatou no te faaruru amui i te mau fifi i mua nei. Noa ˈtu e eita tatou e fanaˈo faahou i te parau apî a to tatou mau taeae no te ara mai, e vai hoê noa tatou e to tatou mau taeae no ǒ nei. Te parau ra te hoê tuahine i Tapone, o Fumiko te iˈoa, o tei ora mai i te hoê mataˈi rorofai: “Fatata roa te hopea. Mea faufaa ia tamau tatou i te tauturu i to tatou mau hoa haamori a tiai ru ai i te taime e ore roa ˈi tera mau ati atoa.”

22. E nafea to tatou auhoêraa e tauturu mai ai i mua nei?

22 A faaineine i teie nei â no te mahana o Iehova ma te rave i tei nehenehe no te vai hoê e to outou mau taeae. A haamouhia ˈi te ao ino a Satani, e faaora Iehova i to ˈna nunaa mai ta ˈna i rave i na mua ˈˈe. (Isa. 52:9, 10) Noa ˈtu e mea apî aore ra mea paari outou, mea faufaa ia vai hoê e te nunaa o te Atua ia faaorahia outou. I to muri nei tumu parau, e hiˈopoa mai tatou no te aha mea faufaa atoa ˈi ia faaite i te mauruuru no ta tatou e fanaˈo ra i teie nei â.