Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te haafaufaa ra anei oe i ta oe i fanaˈo?

Te haafaufaa ra anei oe i ta oe i fanaˈo?

‘Te varua i noaa ia tatou nei, o te varua ïa no ǒ mai i te Atua ra: ia ite tatou i te mau mea i horoa-noa-hia mai e te Atua no tatou nei.’—KOR. 1, 2:12.

1. Eaha te manaˈo o te taata e rave rahi no nia i ta ratou e fanaˈo nei?

 UA FAAROO aˈena paha oe i te taata ia parau: “I te taime noa oe e ere ai i te tahi mea e ite ai oe e mea faufaa mau te reira.” Peneiaˈe ua manaˈo atoa oe mai tera. Ei hiˈoraa, e nehenehe te hoê taata tei paari mai i roto i te hoê utuafare moni e haafaufaa ore i ta ˈna e fanaˈo nei. Aore ra no to ˈna ite ore i te oraraa, eita paha te hoê taata apî e taa eaha te mea faufaa mau i roto i te oraraa.

2, 3. (a) Eiaha te mau Kerisetiano apî ia pee i teihea huru feruriraa? (b) Eaha te tauturu mai ia haafaufaa i ta tatou e fanaˈo nei?

2 Mea apî anei oe? Eaha te mea faufaa no oe? No te feia apî i roto i teie nei ao, e pinepine e mea faufaa aˈe te mau taoˈa materia i te mau taairaa. E hinaaro paha ratou i te ohipa maitai, te fare au mau aore ra te taoˈa tei matara apî mai. Mai te peu e te niu ra ratou i to ratou oraraa i nia i teie mau mea, te ere nei ratou i te mea faufaa aˈe: to ratou taairaa e te Atua. Mai te peu e ua paari oe i roto i te parau mau, ua fanaˈo oe i te hoê ô pae varua faahiahia. (Luka 11:28) A haafaufaa i ta oe tufaa pae varua. Ia ore, e nehenehe oe e ite i te faahopearaa peapea mau i nia i to oraraa.

3 Eiaha roa ˈtu râ te reira ia tupu. E hiˈopoa mai tatou i te tahi mau hiˈoraa Bibilia o te tauturu ia oe ia haafaufaa i ta oe tufaa pae varua. E tauturu teie mau hiˈoraa i te feia apî e ia tatou paatoa ia haafaufaa i ta Iehova i horoa mai.

UA HAAFAUFAA ORE VETAHI I TA RATOU TUFAA PAE VARUA

4. E nafea te Samuela 1, 8:1-5 e faataa ˈi i na tamaiti a Samuela?

4 Ua fanaˈo vetahi mau taata faahitihia i roto i te Bibilia i te hoê tufaa pae varua, aita râ ratou i haafaufaa i te reira. Mea apî roa te peropheta Samuela a tavini ai oia ia Iehova e ua vai taiva ore noa ia ˈNa. (Sam. 1, 12:1-5) Aita râ ta Samuela na tamaiti o Ioela raua Abia i pee i to ˈna hiˈoraa maitai. Ua riro mai râ raua ei taata piˈo e te ino.—A taio i te Samuela 1, 8:1-5.

5, 6. Eaha te ohipa i tupu i nia i te mau tamaiti e te mootua a Iosia?

5 Hoê â huru e te mau tamaiti a te arii Iosia. E arii taiva ore Iosia o tei here e tei haamori ia Iehova. A itehia ˈi te buka o te Ture a te Atua e a taiohia ˈi te reira ia Iosia, ua faaohipa o ˈna i ta Iehova mau faaueraa. Ua faaore o ˈna i te haamoriraa idolo e te ohipa tahutahu i taua fenua ra e ua faaitoito i te nunaa ia faaroo ia Iehova. (Arii 2, 22:8; 23:2, 3, 12-15, 24, 25) Auê ïa tufaa pae varua faahiahia mau no ta ˈna mau tamaiti! A riro mai ai râ e toru o ta ˈna mau tamaiti e hoê mootua ei arii, aita hoê aˈe o ratou i haafaufaa i ta ratou i fanaˈo.

6 A arii mai ai te tamaiti a Iosia ra o Iehoahaza, ua rave o ˈna i “te parau ino i te aro o Iehova.” E toru avaˈe noa o ˈna i te ariiraa mai a tuu ai te hoê Pharao no Aiphiti ia ˈna i te fare tapearaa. I muri aˈe, mea atea mau o ˈna i to ˈna fare a pohe ai oia ei taata mau auri. (Arii 2, 23:31-34) I muri iho, ua arii mai to ˈna taeae o Iehoiakima 11 matahiti i te maoro. Aita atoa o ˈna i haafaufaa i ta ˈna i fanaˈo no ǒ mai i to ˈna metua tane. No to ˈna ino, ua parau Ieremia no nia ia ˈna: “Mai te tanuraa o te asini to ˈna tanuraa.” (Ier. 22:17-19) Mea ino atoa ta Iosia tamaiti ra o Zedekia e ta ˈna mootua ra o Iehoiakina e aita raua i pee i te taiva ore o Iosia.—Arii 2, 24:8, 9, 18, 19.

7, 8. (a) Mea nafea Solomona i te haafaufaa-ore-raa i ta ˈna tufaa pae varua? (b) Eaha te haapii mai i te mau hiˈoraa Bibilia o te feia tei haafaufaa ore i ta ratou tufaa pae varua?

7 Ua haapii mai te arii Solomona i to ˈna ra papa o Davida e nafea ia tavini ia Iehova. I muri aˈe râ, ua haafaufaa ore o ˈna i ta ˈna tufaa pae varua. “Paari aˈera hoi Solomona, faafariu-ê-hia ihora tana aau e te mau vahine na ˈna, a pee atu ai i te mau atua ěê; aita aˈera tana aau i au i to ˈna Atua ia Iehova, mai te aau o to ˈna metua ra o Davida.” (Arii 1, 11:4) No teie ohipa, ua ere Solomona i ta Iehova farii maitai.

8 E nehenehe teie mau taata e ite o vai Iehova e e rave i te mea tia. Ma te peapea râ, aita ratou i na reira. E ere râ te feia apî atoa te haafaufaa ore i ta ratou tufaa pae varua. E hiˈopoa anaˈe i teie nei i te hiˈoraa maitai o te tahi feia apî ta oe e nehenehe e pee.

UA HAAFAUFAA VETAHI I TA RATOU I FANAˈO

9. Mea nafea te mau tamaiti a Noa i te horoaraa i te hiˈoraa maitai roa? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

9 E hiˈoraa maitai roa te mau tamaiti a Noa. Ua oaoa ratou i te tauturu ia Noa ia patu i te araka no te faaora i te taata. Ua ite ratou e e mea tia ia faaroo ratou ia Iehova e ua tomo i roto i te araka hou te diluvi. (Gen. 7:1, 7) Te faahopearaa? Te na ô ra te Genese 7:3 e ua rave ratou i te mau animara i roto i te araka “ia ora to ratou fanauˈa i nia i te fenua atoa nei.” E ua faaora-atoa-hia te taata. Ua haafaufaa ta Noa mau tamaiti i ta ratou tufaa pae varua. No reira ratou i oaoa ˈi i te tauturu ia faaora i te taata e ia haamau faahou i te haamoriraa mau i nia i te fenua.—Gen. 8:20; 9:18, 19.

Aita roa ˈtu na Hebera apî e maha i haamoe o vai ratou e eaha ta ratou i haapii

10. Mea nafea e maha tane Hebera i Babulonia i te faaiteraa e mea faufaa no ratou ta ratou tufaa pae varua?

10 E hanere matahiti i muri aˈe, ua patoi e maha tane Hebera i te pee i te huru oraraa o to Babulonia. Ua haruhia e ua afai-tîtî-hia Hanania, Misaela, Azaria e o Daniela i Babulonia i 617 hou te Mesia. Mea haviti e mea aravihi ratou e e nehenehe ratou e manuïa i Babulonia. Aita roa ˈtu râ ratou i haamoe o vai ratou e eaha ta ratou i haapii. No reira Iehova i haamaitai rahi ai i teie mau tane.—A taio i te Daniela 1:8, 11-15, 20.

11. Mea nafea vetahi ê i te faufaaraahia i te tufaa pae varua a Iesu?

11 O Iesu te hiˈoraa maitai roa ˈˈe o tei haafaufaa i ta ˈna tufaa pae varua. Ua au mau o ˈna i ta to ˈna Metua i haapii atu. Mea papu te reira a parau ai oia: “O ta tau Metua . . . i haapii mai ia ˈu ra, o ta ˈu ïa e parau nei.” (Ioa. 8:28) Ua oaoa o ˈna i te faaite ia vetahi ê i ta ˈna i haapii mai ia faufaa-atoa-hia ratou. Ua parau oia: “E parau haere â vau i te parau maitai o te basileia o te Atua i te mau oire ê atu â e tia ˈi, i tonohia mai ai hoi au.” (Luka 4:18, 43) Aita te ao e haafaufaa ra i te parau mau no ǒ mai i te Atua ra. No reira Iesu i faaara ˈi i ta ˈna mau pǐpǐ ia ore e riro “i to teie nei ao.”—Ioa. 15:19.

A HAAFAUFAA I TA OE I FANAˈO

12. (a) E nafea te Timoteo 2, 3:14-17 e tano ai no te taata apî e rave rahi i teie mahana? (b) Ia uiui te mau Kerisetiano apî i te aha?

12 Mai te peu e e metua to oe o te here ra ia Iehova, ua fanaˈo oe i te hoê tufaa pae varua. Ua tano atoa ïa ta te Bibilia e parau ra no nia ia Timoteo no oe. (A taio i te Timoteo 2, 3:14-17.) Ua haapii to mau metua ia oe o vai Iehova e e nafea e faaoaoa ˈi ia ˈna. Ua na reira paha raua mai to oe aiûraa mai â. Ua tauturu te reira ia oe ‘ia paari e tae noa ˈtu i te ora i te faaroo i te Mesia ra ia Iesu’ e ‘ia au roa i te mau ohipa maitatai atoa’ no te tavini i te Atua. Tera râ, te haafaufaa mau ra anei oe i ta oe e fanaˈo nei? A uiui: ‘Eaha to ˈu manaˈo i te tavini taiva ore e rave rahi tei ora i na mua ˈˈe? E oaoaraa anei no ˈu ia riro ei Ite no Iehova? Eaha to ˈu huru aau a feruri ai e tei roto vau i te feia varavara roa ta te Atua i matau? Te taa ra anei ia ˈu e e fanaˈoraa taa ê otahi e te faahiahia mau ta ˈu?’

Eaha to oe huru aau i te riro ei tavini taiva ore a te Atua mai e rave rahi na mua ˈtu ia oe? (A hiˈo i na paratarafa 9, 10, 12)

13, 14. Eaha ta vetahi tei paari i roto i te parau mau e hinaaro e rave, e no te aha râ mea maamaa ˈi te reira? A faataa.

13 Aita paha vetahi tei paari e te mau metua Kerisetiano e ite ra e mea faahiahia roa te parau mau e mea au ore mau te ao a Satani. Ua hinaaro vetahi e ite mai te aha te huru o te oraraa i roto i teie nei ao. Tera râ, e horo anei oe i mua i te hoê pereoo e tere ra no te ite noa mai te peu e pepe aore ra e pohe oe? Mea maamaa te reira, e ere anei? Aita ïa e faufaa ia tamata i te mau mea ino o teie nei ao no te ite i te mauiui rahi ta te reira e faatupu.—Pet. 1, 4:4.

Aita e faufaa ia tamata i te mau mea ino o teie nei ao no te ite i te mauiui rahi ta te reira e faatupu

14 Ua paari o Gener i roto i te parau mau i Asia e ua bapetizohia oia i te 12raa o to ˈna matahiti. I to ˈna râ taurearearaa, ua hinaaro o ˈna e tamata i te oraraa i roto i te ao ma te tiaturi e e noaa ia ˈna te tiamâraa. Ua haamata Gener i te haavare i to ˈna utuafare e ua huna i te tahi mau mea ia ratou. I te 15raa o to ˈna matahiti, ua rave o ˈna i te tahi mau mea ino ta to ˈna mau hoa e rave ra mai te inuraa i te ava e te parau-ino-raa. I te maororaa po roa o ˈna e hoˈi mai ai i te fare, i muri iho i te hautiraa i te patia pôro e te mau hauti haavî uˈana i nia i te roro uira. I te hoê mahana, ua taa ia ˈna e aita o ˈna e oaoa ra i ta ˈna e rave ra e mea faufaa ore to ˈna oraraa. Ua hoˈi mai o ˈna i roto i te parau mau i teie nei. Te na ô ra o ˈna e i te tahi taime mea fifi noâ ia ore e hema i teie ao, tera râ, o te haamaitairaa a Iehova te mea faufaa aˈe no ˈna.

15. Ua paari tatou i roto i te parau mau aore ra aita, ia feruri tatou paatoa i te aha?

15 Noa ˈtu e aita to oe mau metua i roto i te parau mau, a feruri i ta oe fanaˈoraa taa ê ia itehia e te Atua poiete e ia tavini ia ˈna! I nia i na miria taata i te fenua, ua faaite Iehova ia ˈna iho ia oe. Auê ïa haamaitairaa e! (Ioa. 6:44, 45) Noa ˈtu e ua haapii tatou i te parau mau e to tatou mau metua aore ra aita, e nehenehe tatou e oaoa mau i te ite i te reira. (A taio i te Korinetia 1, 2:12.) Te na ô ra Gener: “O vai hoi au ia itehia mai au e Iehova, te Atua no ˈna te ao nui?” (Sal. 8:4) Te parau ra te hoê tuahine: “E oaoa mau te mau piahi ia itehia ratou e to ratou orometua haapii. E fanaˈoraa hau ê mau ïa ia itehia mai e Iehova, te Orometua rahi roa ˈˈe!”

EAHA TA OE E RAVE?

16. Eaha te maitiraa î i te paari no te mau Kerisetiano apî?

16 A feruri i ta oe tufaa pae varua faahiahia e a haamau ei fa e tavini ia Iehova. A pee i te hiˈoraa maitai o te mau tavini taiva ore i tahito ra. Eiaha e riro mai te rahiraa o te feia apî i roto i te ao o te haafaufaa ore ra i to ratou oraraa. Aita to ratou e ananahi.—Kor. 2, 4:3, 4.

17-19. No te aha e haerea î i te paari ia ore e pee i te ao?

17 E ere iho â i te mea ohie ia ore e pee i te ao. E haerea î i te paari râ ia na reira. A feruri na i te hoê taata e faaineine ra ia ˈna no te Heiva tuaro nui. No te tapae i tera faito, e mea tia ia taa ê o ˈna i to ˈna mau hoa. E haapae o ˈna i te mea e rave rahi o te rave i to ˈna taime e itoito. Ua ineine o ˈna i te ore e pee i to ˈna mau hoa no te faaineine atu â ia ˈna e no te naea i ta ˈna fa.

A feruri i ta oe tufaa pae varua faahiahia e a haamau ei fa e tavini ia Iehova

18 Aita te rahiraa o te taata i roto i te ao e feruri roa ra i te mau faahopearaa ino o ta ratou e rave ra. Te mau Ite no Iehova râ, oia ïa. Mai te peu e mea taa ê tatou i te ao e te haapae nei tatou i te mau mea mai te haerea morare ore o te nehenehe e tuino i to tatou taairaa e o Iehova, e “rave [t]atou i te ora mure ore.” (Tim. 1, 6:19) Te na ô ra te tuahine faahiti-ê-na-hia: “Ia turu oe i ta oe e tiaturi ra, e oaoa mau oe i te hopea o te mahana. E faaite te reira e ua fanaˈo oe i te puai no te ore e pee i te ao a Satani. Hau roa ˈtu â, mai te huru ra e te ite ra oe i te Atua ra ia Iehova ia oaoa ia oe e ia ataata mai! I reira oe e oaoa ˈi i te riro ei mea taa ê!”

19 Eiaha e haamâuˈa i to oe oraraa ma te manaˈo noa i ta oe e nehenehe e fanaˈo i teie nei â. (Koh. 9:2, 10) Ua taa ia oe no te aha oe e ora ˈi e e nehenehe oe e ora e a muri noa ˈtu. E tauturu te reira ia oe ia rave i te mau faaotiraa maitai e ia ore e “haere i ta te tahi pae Etene haerea.” Mea faufaa to oe oraraa.—Eph. 4:17; Mal. 3:18.

20, 21. Eaha to tatou ananahi ia rave tatou i te mau faaotiraa tano? Eaha râ ta Iehova e titau maira?

20 Ia rave tatou i te faaotiraa tano, e oaoa tatou i te oraraa i teie nei â e e ora tatou e a muri noa ˈtu i roto i te ao apî a te Atua. E haamaitai rahi mai Iehova. (Mat. 5:5; 19:29; 25:34) Eita râ o ˈna e horoa i teie mau haamaitairaa i te taata atoa. Te titau ra o ˈna ia faaroo tatou ia ˈna. (A taio i te Ioane 1, 5:3, 4.) Mea hoona râ ia faaitoito i te tavini ia Iehova ma te taiva ore i teie nei â!

21 Mea rahi te mea ta Iehova i horoa mai. Te fanaˈo nei tatou i te ite mau o ta ˈna Parau. Te taa maitai ra ia tatou te parau mau no nia ia ˈna e i ta ˈna mau opuaraa. Ei Ite no Iehova, te oaoa nei tatou i te amo i to ˈna iˈoa. Te fafau ra te Atua e tei pihaiiho o ˈna ia tatou no te tauturu mai. (Sal. 118:7) E faaite paatoa anaˈe, tei apî e tei paari, e te haafaufaa ra tatou i ta tatou tufaa pae varua e te hinaaro ra tatou e horoa ia Iehova “te haamaitai mure ore.”—Roma 11:33-36; Sal. 33:12.