Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Uiraa a te feia taio

Uiraa a te feia taio

Eaha to Ieremia manaˈo a faahiti ai ia Rahela e oto ra i ta ˈna tamarii?

Te na ô ra te Ieremia 31:15: “E reo tei itea i Rama, te mihi, e te oto rahi roa; o Rahela, i te otoraa i ta ˈna tamarii, e eita e nâ, no te mea, aita nei ratou.”

Aita na tamarii e piti a Rahela i pohe na mua ˈˈe ia ˈna. Mea hape anei ïa ta Ieremia mau parau tei papaihia 1 000 matahiti i muri aˈe i te poheraa o Rahela?

O Iosepha te tamarii matamua a Rahela. (Gen. 30:22-24) Ua pohe Rahela i muri aˈe a fanau ai i te piti o ta ˈna tamarii ra o Beniamina. No te aha ïa te Ieremia 31:15 e parau ai e ua oto o ˈna no te mea “aita nei” ta ˈna tamarii?

E piti tamaiti ta Iosepha, o Manase raua Epheraima. (Gen. 41:50-52; 48:13-20) I muri aˈe, o te opu o Epheraima te opu puai aˈe o te basileia apatoerau o Iseraela e o ˈna te faahitihia no te faataa i na opu ahuru o te basileia apatoerau. Ua riro mai te opu no roto mai i te tahi atu tamaiti a Rahela, oia hoi Beniamina, ei tuhaa o te basileia apatoa o Iuda. E nehenehe ïa e parau e ua faahohoˈa Rahela i te mau metua vahine atoa o Iseraela, te basileia apatoerau e te basileia apatoa.

A papaihia ˈi te buka a Ieremia, ua haru aˈena to Asura i te basileia apatoerau o Iseraela e mea rahi tei afai-tîtî-hia. Ua horo ê râ vetahi huaai o Epheraima i Iuda. I 607 hou te Mesia, ua haru Babulonia i te basileia apatoa o na opu e piti o Iuda e ua afai tîtî i to reira mau taata. Mea rahi tei afaihia i Rama, fatata e vau kilometera i te pae apatoerau o Ierusalema. (Ier. 40:1) Peneiaˈe ua haapohehia vetahi i ǒ i te tuhaa fenua o Beniamina i reira Rahela i te hunaraahia. (Sam. 1, 10:2) E nehenehe ïa te oto o Rahela e faahohoˈa i te oto itehia a pohe ai to Beniamina mau taata aore ra te feia tei haapohehia i Rama. E nehenehe atoa ta Ieremia mau parau e faahohoˈa i te mau metua vahine atoa o Iseraela tei oto i te pohe aore ra te afai-tîtî-raa o te nunaa o te Atua.

Noa ˈtu râ, e parau tohu ta Ieremia mau parau no nia i te oto o Rahela i ta ˈna tamarii. Ua taaihia te reira i tei tupu e rave rahi hanere matahiti i muri aˈe a tamarii noa ˈi Iesu. Ua faaue te arii Heroda ia haapohe i te mau tamarii tamaroa atoa e piti matahiti e i raro mai o te ora ra i Betelehema, oia hoi i te pae apatoa o Ierusalema. A feruri na i te auê mauiui mau o teie mau metua vahine no te mea “aita nei” ta ratou mau tamarii ua pohe ratou. Mai te huru ra e e faaroo-roa-hia to ratou auê i Rama, oia hoi i te pae apatoerau o Ierusalema.—Mat. 2:16-18.

Tera râ, e faaohipahia te ‘oto o Rahela i ta ˈna tamarii’ i te tau o Ieremia e i te tau o Iesu no te faataa i te oto o te mau metua vahine ati Iuda a pohe ai ta ratou mau tamarii. E e hoˈi mai te feia i pohe e tei haere i “te fenua o te enemi” ra te pohe ia faahoˈihia mai ratou i te ora.—Ier. 31:16; Kor. 1, 15:26.