Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia taui anei oe i to manaˈo?

Ia taui anei oe i to manaˈo?

UA FAAOTI vetahi feia apî Ite no Iehova e haere e hiˈo i te hoê hohoˈa teatea ta te taatoaraa i te fare haapiiraa e parau ra e mea au mau. A tapae ai i ǒ, te ite nei ratou i nia i te hohoˈa faaiteiteraa teata i te mau mauhaa tamaˈi puai mau e te vahine mea huru ê roa te faaahuraa. Eaha ta te feia apî Ite no Iehova e rave? E haere iho â anei ratou e hiˈo i tera hohoˈa teata?

I te mau mahana atoa, e rave tatou i te mau faaotiraa e piri ai aore ra e ino ai to tatou taairaa e o Iehova. E faaoti paha oe i te rave i te tahi mea. A feruri faahou ai râ, e taui to oe manaˈo e e faaoti oe i te rave i te mea taa ê. Ua ite anei oe i te rave i te faaotiraa maitai aore ra aita?

Afea eiaha ˈi e taui i to manaˈo?

No to tatou here rahi ia Iehova, ua pûpû tatou i to tatou ora ia ˈna e ua bapetizohia. Ua fafau tatou e vai taiva ore ia ˈna e te hinaaro mau ra tatou e na reira. E rave râ to tatou enemi o Satani te Diabolo i tei nehenehe no te ofati i to tatou hapa ore. (Apo. 12:17) Ua faaoti tatou e tavini e e faaroo ia Iehova. Ia taui to tatou manaˈo, e nehenehe tatou e pohe.

Hau atu e 2 600 matahiti i teie nei, ua faatia te arii Babulonia o Nebukanesa i te hoê hohoˈa auro tiapai e ua faaue i te taatoaraa ia haamori i te reira. E hurihia te taata o te ore e na reira i roto i te hoê umu auahi. E tane apî o Sadaraka, Meseka, Abede-nego o tei haamori ia Iehova e o tei hinaaro noa i ta ˈna farii maitai. Aita ïa ratou i faaroo i te arii e ua hurihia ratou i roto i te umu auahi. Ua faaora semeio Iehova ia ratou. Tera râ, ua ineine ratou i te pohe no te auraro i te Atua.—Dan. 3:1-27.

I muri aˈe, ua taa i te peropheta Daniela e ia ite vetahi ê ia ˈna ia pure i te Atua, e tauehia oia i roto i te apoo liona. Auê ïa pohe riaria mau! Ua tamau râ o ˈna i te pure e toru taime i te mahana. Aita o ˈna i taui i ta ˈna faaotiraa e haamori i te Atua mau e ua faaora Iehova ia ˈna “i te puai o te liona.”—Dan. 6:1-27.

I teie atoa mahana, te tapea nei te mau tavini a te Atua i ta ratou i fafau ia Iehova a pûpû ai i to ratou ora ia ˈna. I te hoê oroa i te fare haapiiraa i Afirika, aita te hoê pûpû Ite no Iehova i faahanahana i te hoê taipe o te aiˈa e ua parauhia ˈtu e e tiavaruhia ratou. I muri aˈe, ua paraparau te faatere hau o te haapiiraa i teie mau Ite apî. Ua faataa ˈtu ratou ma te tura e te mǎtaˈu ore no te aha ratou i na reira ˈi. Mai reira mai, aita faahou tera fifi. Aita faahou teie faaheporaa e faaroo ore ia Iehova a haere ai ratou i te haapiiraa.

Ua tamata-atoa-hia Joseph a pohe taue ai ta ˈna vahine. Ua faatura to ˈna utuafare i to ˈna mau hinaaro no nia i te hunaraa. Area te utuafare o ta ˈna vahine, e ere i te Ite no Iehova, ua hinaaro ïa e faaô i te mau peu ta te Atua e ore e au. Te parau râ Joseph: “I te mea e aita vau i fati, ua haere ratou i nia i ta ˈu mau tamarii tei ore i taui i tei faaotihia. Ua tamata atoa te fetii i te faanaho i te araraa i te taata pohe i to ˈu fare. Ua parau atu râ vau e ia onoono ratou i te na reira, eita te reira e tupu i ǒ ˈu. Ua ite ratou e aita tera peu e tuati ra i ta ˈu e i ta ta ˈu vahine mau tiaturiraa. I muri aˈe i te tauaparau-noa-raa, ua rave ratou i te reira i te tahi atu vahi.”

“I tera taime fifi e te oto, ua taparu vau ia Iehova ia tauturu mai ia ore to matou utuafare ia ofati i ta ˈna mau ture. Ua faaroo o ˈna i ta ˈu pure e ua tauturu mai ia mau papu noa ˈtu te faaheporaa.” Aita roa ˈtu Joseph e ta ˈna mau tamarii i manaˈo noa ˈtu e taui i ta ratou faaotiraa e faaroo ia Iehova.

Afea mea maitai ai ia taui i to manaˈo?

I te matahiti 32, ua ani te hoê vahine e ere i te Iseraela ia Iesu ia tiavaru i te hoê demoni i rapae i ta ˈna tamahine. Noa ˈtu e ua onoono o ˈna, aita Iesu i pahono atu. Ua faataa o ˈna i ta ˈna mau pǐpǐ: “Aita vau i tonohia mai i ǒ na maori râ i te mau mamoe anaˈe i moe i te utuafare ra o Iseraela.” Aita râ te vahine i tuu e parau ihora Iesu ia ˈna: “Mea au ore ia rave i te maa a te tamarii ra a titiri atu ai na te urî.” Ua faaite teie vahine i to ˈna faaroo puai ma te parau atu: “Oia mau, e te fatu, te amu nei râ te urî i te huˈa rii maa i mairi no nia i te amuraa a to ratou ra mau fatu.” Ua taui Iesu i to ˈna manaˈo e ua tiavaru i te demoni i rapae i ta ˈna tamahine.—Mat. 15:21-28.

Ua pee Iesu i te hiˈoraa o Iehova a taui ai i te manaˈo mea tano anaˈe te reira. Ei hiˈoraa, a faaroo ore ai te mau Iseraela ia Iehova ma te haamori i te kafa auro, ua faaoti Iehova e haapohe ia ratou. I to Mose râ taparuraa ia ˈna ia ore e na reira, ua farii Iehova i te taui i to ˈna manaˈo.—Exo. 32:7-14.

Mai ia Iehova e Iesu, ua farii atoa te aposetolo Paulo i te taui i to ˈna manaˈo. I to ˈna tere mitionare matamua, ua faarue Mareko ia ˈna. No reira Paulo i ore ai i hinaaro faahou e rave ia Mareko no te tahi atu mau tere. E au ra râ e ua ite Paulo e ua paari mai Mareko i roto i te feruriraa e e riro o ˈna ei tauturu rahi. No reira Paulo i parau ai ia Timoteo: “Aratai atoa mai oe ia Mareko, e maitai hoi au ia ˈna i te toroa nei.”—Tim. 2, 4:11.

Eaha ta te reira e haapii maira? Noa ˈtu e mea tia roa o Iehova, ua ineine o ˈna i te taui i to ˈna manaˈo no to ˈna aroha hamani maitai, faaoromai e here. Mea tia ore tatou e e ere ïa to tatou manaˈo i te mea tano noa. E ere anei ïa i te tumu maitai no te taui i to tatou manaˈo i te tahi taime? Ei hiˈoraa, e taui paha to tatou manaˈo i nia i te tahi atu a taa ˈi i ta ˈna e faaruru ra.

E titauhia i te tahi taime ia taui i to tatou huru feruriraa no nia i te mau fa pae varua. Te haapii nei paha tatou i te Bibilia e te haere nei i te mau putuputuraa, teie râ, te faanuu noa ra i te bapetizoraa. Aore ra e nehenehe tatou e riro ei pionie, te feaa nei râ no te haamata. Aita paha te hoê taeae e hinaaro ra e tavini ei tavini tauturu aore ra ei matahiapo. (Tim. 1, 3:1) Mai tera anei oe? Eita anei oe e nehenehe e taui i to oe manaˈo? Te ani ra Iehova ia oe ia fanaˈo i teie mau haamaitairaa e ia oaoa i te tavini i te Atua e ia vetahi ê.

E haamaitaihia oe a taui ai to manaˈo

Te na ô ra Ella e tavini ra i te Betela i Afirika: “A tae mai ai i te Betela, aita vau i ite e e faaea maoro anei vau i ǒ nei. Ua hinaaro vau e tavini ia Iehova ma te aau atoa, tera râ, e taairaa piri roa atoa to ˈu e to ˈu utuafare. Ua mihi mau vau ia ratou i te omuaraa! Ua faaitoito mai râ to ˈu hoa piha ia ˈu e ua faaoti vau e faaea i ǒ nei. I muri aˈe ahuru matahiti i te Betela, te hinaaro nei au e tamau â i te tavini i to ˈu mau taeae e tuahine ma te faaea i roto i ta ˈu taviniraa i te Betela.”

Afea e mea tia ˈi ia taui i to manaˈo?

I te tahi taime, e mea tia iho â ia taui i to tatou manaˈo. Ei hiˈoraa, ua pohehae Kaina i to ˈna taeae e ua “riri roa aˈera” o ˈna. Ua ite te Atua e e rave Kaina i te tahi mea ino e ua faaara ia ˈna ia tamǎrû i to ˈna riri. Ua parau te Atua e tei “te uputa” te hara. Aita râ Kaina i taui i to ˈna manaˈo e to ˈna huru e ua tâuˈa ore i ta te Atua faaararaa. Te faahopearaa peapea mau, ua haapohe Kaina i to ˈna taeae!—Gen. 4:2-8.

Eaha te tupu ahani ua taui Kaina i to ˈna manaˈo?

E huti atoa anaˈe i te haapiiraa i te hiˈoraa o te arii Uzia. Mea faaroo o ˈna i te omuaraa e e taairaa maitai to ˈna e o Iehova. Ma te peapea râ, ua teoteo roa mai o ˈna. Ua haere o ˈna i te hiero no te pûpû i te mea hauˈa noˈanoˈa noa ˈtu e o te mau tahuˈa anaˈe tei faatiahia ia na reira. Ua faaara te mau tahuˈa ia ˈna eiaha e na reira, aita râ o ˈna i taui i to ˈna manaˈo. Ua “riri” Uzia e ua tâuˈa ore i ta ratou faaararaa. Tairi aˈera Iehova ia ˈna i te maˈi lepera.—Par. 2, 26:3-5, 16-20.

E rave anaˈe i te hiˈoraa no teie tau. E mea tia ia taui Joachim i to ˈna manaˈo. Ua bapetizohia oia i 1955 e ua tiavaruhia râ i 1978. Hau atu e 20 matahiti i muri aˈe, ua taui o ˈna i to ˈna huru feruriraa, ua tatarahapa e ua hoˈi mai i roto i te parau mau. I to te hoê matahiapo aniraa ia ˈna no te aha tera maororaa, ua parau Joachim: “Ua riri vau e mea teoteo vau. Te tatarahapa nei au i te tiai-maoro-raa. A tiavaruhia ˈi au, ua ite au e te haapii ra te mau Ite no Iehova i te parau mau.”

E titau-atoa-hia paha ia taui tatou i ta tatou mau faaotiraa e haaraa i te tahi taime. A na reira ˈi, e oaoa Iehova ia tatou.—Sal. 34:8.