Eaha to roto?

Tapura tumu parau

No te aha e faatupu ai i te Amuraa maa a te Fatu?

No te aha e faatupu ai i te Amuraa maa a te Fatu?

“E na reira outou ei manaˈoraa ia ˈu.”—KOR. 1, 11:24.

1, 2. Eaha ta Iesu i rave i te ahiahi o te 14 no Nisana 33? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

 E PO atiraa avaˈe i Ierusalema i te 14 no Nisana 33. Ua faatupu Iesu e ta ˈna mau aposetolo i te Pasa, te hoê oroa tei haamanaˈo i te taata mea nafea Iehova i te faatiamâraa ia Iseraela ia Aiphiti 1 500 matahiti na mua ˈˈe. Ua amui Iesu e ta ˈna na 11 aposetolo taiva ore no te hoê amuraa maa taa ê, te hoê amuraa maa o te faatupu-faahou-hia i te matahiti taitahi e ta ˈna mau pǐpǐ no te haamanaˈo i to ˈna pohe.—Mat. 26:1, 2.

2 Ua faaoti Iesu i te hoê pure, ua horoa i te pane hopue ore i ta ˈna mau aposetolo e ua parau: “A rave, a amu.” Ua rave ihora oia i te auˈa uaina, ua pure faahou e ua parau: “A inu outou atoa.” (Mat. 26:26, 27) E auraa taa ê to te pane e te uaina. Mea rahi ta te mau aposetolo taiva ore a Iesu i haapii mai i tera po faufaa mau.

3. Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa mai?

3 Ua hinaaro Iesu ia haamanaˈo ta ˈna mau pǐpǐ i to ˈna pohe i te matahiti taitahi. Ua parauhia teie oroa i muri aˈe “te amuraa maa a te Fatu” aore ra te Oroa haamanaˈoraa. (Kor. 1, 11:20) E hiti mai te tahi mau uiraa. No te aha ia haamanaˈo ai tatou i te pohe o Iesu? Te faataipe ra te pane e te uaina i te aha? Nafea ia faaineine ia tatou no te Oroa haamanaˈoraa? O vai te amu i te pane e te inu i te uaina? E e nafea te mau Kerisetiano e faaite ai e mea faufaa no ratou to ratou tiaturiraa?

NO TE AHA TATOU E HAAMANAˈO AI I TE POHE O IESU?

4. Eaha ta tatou e nehenehe e fanaˈo maoti te pohe o Iesu?

4 No te hara o Adamu i raea ˈi tatou i te hara e te pohe. (Roma 5:12) Aita e taata tia ore te nehenehe e horoa i te Atua te hoê hoo no ˈna iho aore ra no vetahi ê. (Sal. 49:6-9) Ua horoa râ Iesu i to ˈna ora tia roa no tatou e ua faaite i te faufaa o tera hoo i te Atua. Maoti te reira e nehenehe ai tatou e tiaturi e ora e a muri noa ˈtu, tiamâ i te hara e te pohe.—Roma 6:23; Kor. 1, 15:21, 22.

Te mauruuru mau nei tatou i ta Iehova e Iesu i rave no tatou!

5. (a) E nafea tatou e ite ai e te here ra te Atua e Iesu ia tatou? (b) No te aha ia haere ai tatou i te Oroa haamanaˈoraa?

5 Ua faaite te Atua i to ˈna here i te taata ma te horoa i te hoo. (Ioa. 3:16) Ua faaite atoa Iesu i to ˈna here ma te horoa i to ˈna ora no tatou. Hou a haere mai ai i te fenua, ‘tei te mau tamarii a te taata ra to Iesu oaoaraa.’ (Mas. 8:30, 31) Te mauruuru mau nei tatou i ta Iehova e Iesu i rave no tatou! No reira tatou e pee ai i te faaueraa a Iesu ia “na reira outou ei manaˈoraa ia ˈu” ma te haere i te Oroa haamanaˈoraa.—Kor. 1, 11:23-25.

EAHA TA TE PANE E TE UAINA E FAATAIPE RA?

6. Eaha ta tatou e taa ra no nia i te pane e te uaina o te Oroa haamanaˈoraa?

6 I ta ˈna amuraa maa hopea e ta ˈna mau aposetolo, aita Iesu i taui semeio i te pane ei tino no ˈna aore ra te uaina ei toto no ˈna. No te pane, ua parau o ˈna: “E taipe teie o to ˈu tino.” E no te uaina: “E taipe teie o to ˈu toto o te faufaa apî i haamaniihia no te taata e rave rahi.” (Mar. 14:22-24, Traduction du monde nouveau) Mea papu ïa e e taipe te pane e te uaina.

7. Eaha ta te faraoa hopue ore e faataipe ra?

7 I tera ahiahi faufaa, ua faaohipa Iesu i te pane hopue ore o te Pasa. (Exo. 12:8) E faaohipa te Bibilia i te tahi taime i te hopue no te faataipe i te hara. (Mat. 16:6, 11, 12; Luka 12:1) Ua faataipe te pane hopue ore ta Iesu i faaohipa i to ˈna tino hara ore. (Heb. 7:26) No reira tatou e faaohipa ˈi i te pane hopue ore i te Oroa haamanaˈoraa.

8. Eaha ta te uaina e faataipe ra?

8 Ua faataipe te uaina ta Iesu i faaohipa i to ˈna toto, aore ra to ˈna ora. Hoê â huru no te uaina i te Oroa haamanaˈoraa i teie mahana. I Gologota, te hoê vahi i rapaeau ia Ierusalema, ua pohe Iesu no tatou e ua horoa i to ˈna ora “ia matara [aore ra ia faaorehia] te hara.” (Mat. 26:28; 27:33) Mai te peu e te haafaufaa nei tatou i teie ô faufaa, e faaineine tatou ia tatou i te matahiti taitahi no teie tupuraa taa ê. E nafea ïa?

E NAFEA IA FAAINEINE IA TATOU?

9. (a) No te aha ia faaohipa ˈi tatou i te porotarama taioraa Bibilia no te Oroa haamanaˈoraa? (b) Eaha to oe manaˈo i te hoo?

9 E nehenehe e faaineine ia tatou no teie tupuraa taa ê ma te faaohipa i te porotarama taioraa Bibilia no te Oroa haamanaˈoraa. E itehia te reira i roto i te buka iti E hiˈopoa anaˈe i te mau Papai i te mahana hoê. E tauturu mai teie taioraa Bibilia ia feruri maite i ta Iesu i rave hou a pohe ai. * Ua papai te hoê tuahine: “Te tiai ru nei matou i te Oroa haamanaˈoraa. Mea faufaa ˈtu â te reira a mairi ai te mau matahiti. Te haamanaˈo ra vau ia ˈu e tia noa ra i te fare hunaraa maˈi . . . a hiˈo noa ˈi i to ˈu papa here e a î ai to ˈu aau i te mauruuru no te hoo. . . . Ua ite au i te mau irava atoa e e nafea ia faataa ˈtu! I tera noa râ taime, a feruri ai i te pohe, to ˈu aau i te oaoaraa i te mau haamaitairaa atoa e itehia maoti teie hoo faufaa mau.” E feruri maite anaˈe e nafea te tusia o Iesu e tauturu ai ia tatou iho. Mea faufaa roa te reira no te faaineine ia tatou no te Oroa haamanaˈoraa.

Ma te pee i te porotarama Bibilia no te Oroa haamanaˈoraa, e faaineine tatou ia tatou no te Oroa haamanaˈoraa (A hiˈo i te paratarafa 9)

10. Eaha ˈtu â te nehenehe e rave no te faaineine no te Oroa haamanaˈoraa?

10 E nehenehe atoa e faaineine ia tatou ma te poro atu â e ma te titau manihini e rave rahi taata i te Oroa haamanaˈoraa. Ma te rave atoa paha i te taviniraa pionie tauturu. A paraparau ai i te taata no nia i te Atua, ta ˈna Tamaiti e te tiaturiraa o te ora mure ore, e oaoa mau tatou i te raveraa i ta te Atua e hinaaro maira.—Sal. 148:12, 13.

11. No te aha Paulo i parau ai e i te Oroa haamanaˈoraa, ua rave vetahi i Korinetia i te pane e te uaina ma te au ore?

11 A faaineine ai no te Oroa haamanaˈoraa, a feruri maite i ta Paulo i papai i te mau Kerisetiano i Korinetia. (A taio i te Korinetia 1, 11:27-34.) Ua parau Paulo e ia rave te hoê taata i te pane e te uaina ma te au ore, aore ra faatura ore, e hara o ˈna i “te tino e te toto o te Fatu.” Mai te peu e e haerea ino to te hoê taata faatavaihia e e amu o ˈna i te pane e e inu i te uaina, “ua amu ïa e ua inu i te pohe [aore ra haavaraa] no ˈna iho.” I te tau o Paulo, e haerea ino to te Kerisetiano e rave rahi i Korinetia. Peneiaˈe ua amu e ua inu rahi roa vetahi na mua ˈtu i te Oroa haamanaˈoraa aore ra a tupu ai te reira e ua varea ratou i te taoto. Aita roa ˈtu ratou i faatura i tera tupuraa. No reira te Atua i ore ai i farii ia ratou a amu ai ratou i te pane e a inu ai i te uaina.

12. (a) Ua faaau Paulo i te Oroa haamanaˈoraa i te aha? Eaha ta ˈna faaararaa i te feia e apiti atu? (b) Ia aha te hoê taata apiti mai te peu e ua hara mau o ˈna?

12 Ma te faaau i te Oroa haamanaˈoraa i te hoê amuraa maa, ua faaara Paulo i te feia e apiti atu: “Eita e tia ia outou ia inu i te auˈa a te Fatu ra [o Iehova], e te auˈa a te mau demoni: eita e tia ia outou ia amu i te amuraa a te Fatu ra, e te amuraa a te mau demoni.” (Kor. 1, 10:16-21) Ia hara mau te hoê taata o te amu i te pane e te inu i te uaina, e mea tia ia haere o ˈna e ani i te tauturu a te mau matahiapo. (A taio i te Iakobo 5:14-16.) Ia faaite ta ˈna mau haaraa e te tatarahapa mau ra o ˈna, aita ïa o ˈna e faaite ra i te faatura ore i te tusia o Iesu a apiti ai i te Oroa haamanaˈoraa.—Luka 3:8.

Eita roa ˈtu tatou e hinaaro e faaite i te haerea faatura ore no te tusia o Iesu

13. No te aha ia pure ai tatou no nia i te tiaturiraa ta te Atua i horoa mai?

13 E nehenehe atoa tatou e faaineine no te Oroa haamanaˈoraa ma te pure e te feruri maite i te tiaturiraa ta te Atua i horoa mai. Eita roa ˈtu tatou e hinaaro e faaite i te haerea faatura ore no te tusia o Iesu. Eita ïa tatou e amu i te pane e e inu i te uaina aita anaˈe tatou i papu e ua faatavaihia tatou. O vai ïa te amu i te pane e te inu i te uaina?

O VAI MA TE RAVE I TE PANE E TE UAINA?

14. I te mea e tei roto te feia faatavaihia i te faufaa apî, eaha ta ratou e rave i te Oroa haamanaˈoraa?

14 Ua papu i te feia e rave i te pane e te uaina o te Oroa haamanaˈoraa e tei roto ratou i te faufaa apî. Ua parau Iesu no te uaina: “Teie nei auˈa, e taipe ïa o te faufaa apî i to ˈu nei toto.” (Kor. 1, 11:25, MN) Ua faaau Iehova i te faufaa ia Iseraela, oia hoi te Ture. Ua parau râ o ˈna i muri aˈe e e mono o ˈna i te reira e te hoê faufaa apî. (A taio i te Ieremia 31:31-34.) O ta Iehova ïa i faaau e te feia faatavaihia. (Gal. 6:15, 16) Na te pohe o Iesu i haamana i te reira. (Luka 22:20) O Iesu te Arai o te faufaa apî. E parahi te feia faatavaihia taiva ore o te apiti i te faufaa apî e o Iesu i nia te raˈi.—Heb. 8:6; 9:15.

15. O vai to roto i te faufaa no te Basileia? Eaha ta ratou haamaitairaa ia vai taiva ore ratou?

15 Ua ite te feia faatavaihia e tei roto atoa ratou i te faufaa no te Basileia. (A taio i te Luka 12:32.) Tei rotopu teie faufaa ia Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia taiva ore o tei apiti “i to ˈna mau ati.” (Phil. 3:10) Tei roto atoa te feia faatavaihia taiva ore i teie mahana. E faatere ratou ei arii e te Mesia i nia i te raˈi e a muri noa ˈtu. (Apo. 22:5) Mea tano iho â ia rave ratou i te pane e te uaina i te Oroa haamanaˈoraa.

16. A faataa poto na i te auraa o te Roma 8:15-17.

16 Ua papu maitai i te feia faatavaihia e e tamarii ratou na te Atua e e nehenehe ta ratou e rave i te pane e te uaina. (A taio i te Roma 8:15-17.) Ua faaite Paulo e te parau nei ratou: “E Aba, e tau Metua.” Mea î i te here e te faatura te taˈo Aramea “Aba” mai te taˈo ra “papa.” E taairaa taa ê ïa to te feia faatavaihia e o Iehova a fanaˈo ai ratou i ‘te hoê varua faatamarii.’ Na te varua o te Atua e “faaite” ia ratou. Ua ite ïa ratou ma te papu e e tamarii faatavaihia ratou na ˈna. E ere i te auraa e aita ratou e hinaaro ra e ora i te fenua. Ua ite ratou e ia vai taiva ore ratou e tae roa ˈtu i te pohe, e riro ratou ei arii e o Iesu. E ua ite atoa e “e faatahinuraa to [ratou] no ǒ mai i te Moˈa,” oia hoi Iehova. I nia i teie na 144 000 tamarii na te Atua, mea iti roa te toe ra i nia i te fenua i teie mahana. (Ioa. 1, 2:20, Te Faufaa Api; Apo. 14:1) No to ratou taairaa piri roa e o ˈna, e pii ratou ia Iehova “E Aba, e tau Metua.”

HAAFAUFAA I TO TIATURIRAA NIUHIA I NIA I TE BIBILIA

17. Eaha te tiaturiraa o te feia faatavaihia? E nafea ratou e ite ai e ua faatavaihia ratou?

17 Mai te peu e e Kerisetiano faatavaihia oe, e pinepine oe i te faahiti i to oe tiaturiraa no te ora i te raˈi a pure ai. E e auraa taa ê to te mau Papai no oe. Ei hiˈoraa, ia faahiti te Bibilia i te faaipoiporaa i nia i te raˈi o Iesu e ta ˈna “vahine,” ua ite oe e no oe tera parau e e tiai ru oe i te reira. (Ioa. 3:27-29; Kor. 2, 11:2; Apo. 21:2, 9-14) Aore ra ia faataa te Bibilia i te here o te Atua no tei faatavaihia, ua ite oe e te paraparau ra o ˈna ia oe. E a taio ai i roto i te Parau a te Atua i te mau faaueraa no te feia faatavaihia, e turai te varua moˈa ia oe ia pee i te reira. E “faaite” te varua moˈa a te Atua ia oe e o te haereraa i nia i te raˈi to oe tiaturiraa.

18. Eaha te tiaturiraa o te mau “mamoe ê atu”? Eaha to oe huru aau i teie tiaturiraa?

18 Mai te peu e tei roto oe i te “feia rahi roa” o te mau “mamoe ê atu,” ua horoa te Atua ia oe te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i te fenua. (Apo. 7:9; Ioa. 10:16) Eaha to oe huru aau no to oe a muri aˈe? Te oaoa ra oe a feruri maite ai i ta te Bibilia e parau ra no nia i te paradaiso. Te tiai ru ra oe i te ora e to oe utuafare e hoa i roto i te hoê ao e itehia ˈi te hau. Te hinaaro ra oe e ite i te hopea o te poia, te veve, te mauiui, te maˈi e te pohe. (Sal. 37:10, 11, 29; 67:6; 72:7, 16; Isa. 33:24) Te tiai ru ra oe i te ite i te feia ta oe e here ia faahoˈihia mai i te ora. (Ioa. 5:28, 29) Auê oe i te mauruuru ia Iehova no teie tiaturiraa faahiahia mau! Noa ˈtu e eita oe e rave i te pane e te uaina, te haere nei oe i te Oroa haamanaˈoraa no to oe mauruuru i te tusia taraehara o Iesu.

E HAERE ANEI OE?

19, 20. (a) E nafea oe e nehenehe ai e ora e a muri noa ˈtu? (b) No te aha oe e haere ai i te Oroa haamanaˈoraa?

19 E ora oe e a muri noa ˈtu i te fenua aore ra i te raˈi i te taime noa oe e faatupu ai i te faaroo i te Atua ra o Iehova, ia Iesu Mesia e i te hoo. A haere ai i te Oroa haamanaˈoraa, a feruri maite i to oe tiaturiraa e i te faufaaraa rahi o te pohe o Iesu. I te Mahana pae 3 no Eperera 2015 i muri aˈe i te toparaa mahana, e mirioni taata na te ao atoa te haere i te Oroa haamanaˈoraa i te mau Piha a te Basileia e i te tahi atu mau vahi.

20 A faaineine ai no te Oroa haamanaˈoraa ma te huru feruriraa e tano, e mauruuru mau tatou i te tusia taraehara o Iesu. Ma te faaroo maite i te oreroraa parau o te Oroa haamanaˈoraa, e hinaaro oe e faaite i to here ia vetahi ê ma te paraparau atu no nia i to Iehova here e ta ˈna opuaraa no tatou paatoa. (Mat. 22:34-40) A faaoti papu i te haere atu.