Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Haamauruuru ia Iehova e ia haamaitaihia oe

Haamauruuru ia Iehova e ia haamaitaihia oe

“E arue ia Iehova; e maitai hoi to ˈna.”—SAL. 106:1.

1. No te aha e haamauruuru ai ia Iehova?

 NO Ǒ mai ia Iehova “te mau mea maitatai i ho-mai-hia mai, e te mau mea tia roa e maitai roa ˈi.” (Iak. 1:17) O ˈna to tatou Tiai mamoe î i te here e te haapao maite ra o ˈna i to tatou mau hinaaro atoa. (Sal. 23:1-3) Mea tano iho â ia haamauruuru ia Iehova ma te aau atoa. O ˈna to tatou “haapuraa” e “etaeta,” ia mauiui iho â râ tatou. (Sal. 46:1) Hoê â manaˈo to tatou i to te fatu salamo tei papai: “E arue ia Iehova; e maitai hoi to ˈna; e tia hoi to ˈna aroha i te vai-maite-raa.”—Sal. 106:1.

Ta tatou irava matahiti 2015: “E arue ia Iehova; e maitai hoi to ˈna.”—Salamo 106:1

2, 3. (a) Eaha te mau faahopearaa ia riro ei taata mauruuru ore? (b) Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa mai?

2 No te aha e mea tia ˈi ia mauruuru tatou ia Iehova? Mai tei tohuhia, e riro te taata i te anotau hopea ei mea mauruuru ore mau. (Tim. 2, 3:2) Mea rahi te ore e au i te mau mea maitai ta Iehova i rave no ratou. Te ora nei tatou i roto i te hoê ao nounou taoˈa o te faaitoito ra e mirioni taata ia hoo hau atu i ta ratou e hinaaro mau ra. Mea rahi ïa te ore e mauruuru i ta ratou e fanaˈo nei. Mai te mau Iseraela i tahito, e nehenehe tatou e riro ei taata mauruuru ore e e haafaufaa ore i ta tatou mau haamaitairaa e to tatou mau taairaa faufaa mau e o Iehova.—Sal. 106:7, 11-13.

3 A feruri atoa na i te nehenehe e tupu tei roto anaˈe tatou i te fifi. E nehenehe tatou e manaˈo noa i te reira a ore atu ai e haapao i ta tatou mau haamaitairaa. (Sal. 116:3) E nafea e faaite noa ˈi i te mauruuru? E nafea ia tapea i te huru feruriraa maitai noa ˈtu te mau fifi ino mau? E hiˈo anaˈe.

‘E RAVE RAHI, E IEHOVA, TE MAU OHIPA TAA Ê I RAVEHIA E OE’

4. E nafea e faaite noa ˈi i te mauruuru ia Iehova?

4 E titauhia te tutavaraa no te faaite noa i te mauruuru ia Iehova. A tahi, e mea tia ia imi tatou mea nafea Iehova i te haamaitairaa ia tatou iho. Ia oti, mea faufaa ia feruri maite e nafea tera mau haamaitairaa e faaite ai i to te Atua here rahi ia tatou. A na reira ˈi te fatu salamo, ua maere roa o ˈna i te mau mea faahiahia atoa ta Iehova i rave no ˈna.—A taio i te Salamo 40:5; 107:43.

5. Eaha te haapii mai i te aposetolo Paulo no nia i te mauruuru?

5 E haapii anaˈe e nafea ia mauruuru ia Iehova ma te hiˈopoa i te hiˈoraa o te aposetolo Paulo. Ua feruri maite o ˈna i ta ˈna mau haamaitairaa no te mea ua haamauruuru tamau o ˈna i te Atua i roto i te pure. Ua faˈi Paulo e e taata “faaino” o ˈna i mutaa iho “e te hamani ino, e te hauti” aore ra parau ino. Ua mauruuru o ˈna no te mea noa ˈtu te mau mea ta ˈna i rave na, ua faaite te Atua e te Mesia i to raua aroha hamani maitai i nia ia ˈna e ua horoa ˈtu i te fanaˈoraa taa ê e poro ia vetahi ê. (A taio i te Timoteo 1, 1:12-14.) Ua mauruuru mau atoa Paulo no to ˈna mau taeae e tuahine Kerisetiano e ua haamauruuru tamau ia Iehova no to ratou mau huru maitatai e ta ratou taviniraa taiva ore. (Phil. 1:3-5, 7; Tes. 1, 1:2, 3) Oioi Paulo i te haamauruuru ia Iehova no te mau mea atoa ta to ˈna mau taeae i rave no ˈna a faaruru ai o ˈna i te ati. (Ohi. 28:15; Kor. 2, 7:5-7) E ere ïa i te mea maere i faaitoito ai Paulo i te mau Kerisetiano: “Ia mauruuru roa outou i te Atua . . . , te aˈoraa te tahi i te tahi, ma te salamo, e te himene, e te sire a te varua.”—Kol. 3:15-17.

TE FERURI-MAITE-RAA E TE PURE

6. No te aha oe e mauruuru ai ia Iehova?

6 E nafea e pee ai i te hiˈoraa o Paulo? E nehenehe e feruri maite i ta Iehova i rave no tatou iho. (Sal. 116:12) Eaha ta oe e pahono i te hoê taata te ui ia oe, “Eaha te mau haamaitairaa no ǒ mai ia Iehova ta oe e mauruuru ra?” E faahiti anei oe i to oe mau taairaa e o Iehova? Te faaoreraa o ta oe mau hara maoti te tusia taraehara o te Mesia? To oe mau taeae e tuahine Kerisetiano tei tauturu ia oe i te taime fifi? To oe hoa faaipoipo aore ra tamarii? A faataa i te taime no te feruri maite i te ravea rau i haamaitai ai te Atua ia oe. E turai te reira ia oe ia haamauruuru ia ˈna i te mau mahana atoa.—A taio i te Salamo 116:12; 92:1, 2.

A pee i te huru feruriraa mauruuru o Hana e Hezekia e a haamauruuru ia Iehova no ta ˈna i rave no oe

7. (a) No te aha ia haamauruuru ai ia Iehova a pure ai? (b) No te aha mea maitai ai ia haamauruuru ia Iehova a pure ai oe?

7 E hinaaro tatou e haamauruuru ia Iehova na roto i te pure a feruri maite ai i ta tatou mau haamaitairaa atoa. (Sal. 95:2; 100:4, 5) E pure noa vetahi no te ani i te tahi mea i te Atua. E oaoa râ Iehova ia pure tatou ia ˈna no te haamauruuru ia ˈna no ta tatou e fanaˈo nei. Mea rahi te hiˈoraa Bibilia o te mau tavini a te Atua, mai ia Hana e Hezekia, tei haamauruuru ia Iehova na roto i te pure. (Sam. 1, 2:1-10; Isa. 38:9-20) A pee ïa i to raua huru feruriraa mauruuru e a haamauruuru ia Iehova no ta ˈna i rave no oe. (Tes. 1, 5:17, 18) A na reira ˈi, e itoitohia oe, e here atu â oe i te Atua e e riro noa oe ei hoa no ˈna.—Iak. 4:8.

Eaha te mau haamaitairaa no ǒ mai ia Iehova ta oe e mauruuru ra? (A hiˈo i na paratarafa 6, 7)

8. E nafea tatou e nehenehe ai e riro ei taata mauruuru ore?

8 Ia ore tatou e haapao, e nehenehe tatou e ore e mauruuru faahou i ta Iehova mau ô. No te aha? Mea tia ore tatou e ua tutuu mai to tatou na metua matamua i te huru feruriraa mauruuru ore. Ua tuu Iehova ia Adamu raua Eva i roto i te hoê paradaiso e ua horoa ˈtu i te mau mea atoa ta raua i hinaaro. E nehenehe ta raua e ora e a muri noa ˈtu i roto i te hau. (Gen. 1:28) Aita râ raua i mauruuru i ta raua mau fanaˈoraa taa ê. Ua nounou e ua hinaaro raua hau atu â haamaitairaa. Te faahopearaa? Ua ere raua i te mau mea atoa. (Gen. 3:6, 7, 17-19) E nehenehe tatou e riro ei mea mauruuru ore mai teie nei ao a ore atu ai e mauruuru faahou i te mau mea atoa ta Iehova i horoa mai. Mai te aha? Mai to tatou auhoaraa piri e o ˈna aore ra ta tatou fanaˈoraa taa ê e riro ei melo o te hoê fetii taeae na te ao. E nehenehe te mau mea o teie nei ao e haafariu ê ia tatou. (Ioa. 1, 2:15-17) No te ore e topa i roto i teie marei, e mea tia ia feruri maite tatou i ta tatou haamaitairaa e rave rahi. Oia atoa ia haamauruuru tamau i te Atua no te fanaˈoraa taa ê e riro ei nunaa no ˈna.—A taio i te Salamo 27:4.

A FAARURU AI I TE MAU FIFI

9. I roto i te fifi mauiui mau, no te aha mea faufaa ˈi ia feruri maite i ta tatou mau haamaitairaa?

9 E tauturu mai te hoê huru feruriraa mauruuru ia faaoromai i te mau fifi mauiui mau o te taui taue i to tatou oraraa, mai te taivaraa o to tatou hoa faaipoipo, te hoê maˈi ino mau, te pohe o te hoê taata herehia aore ra te hoê ati natura puai mau. E tamahanahana mai te feruri-maite-raa i ta Iehova mau haamaitairaa ia tatou e e haapuai ia tatou ia faaoromai â. E hiˈo anaˈe i te mau tupuraa i muri nei.

10. Mea nafea te feruri-maite-raa i ta ˈna mau haamaitairaa i te tautururaa ia Irina?

10 I faaipoipo na Irina, te hoê pionie tamau i Marite Apatoerau, i te hoê matahiapo tei taiva ia ˈna e tei faarue ia ˈna e ta raua mau tamarii. * Eaha tei tauturu ia Irina ia tavini noa ia Iehova ma te taiva ore? Te na ô ra o ˈna: “Te mauruuru nei au ia Iehova i te haapaoraa mai ia ˈu. Ua maiti au e faaite i te mauruuru no te mau mea maitai atoa ta ˈu e ite nei i roto i to ˈu oraraa. E haamanaˈo mai te reira e e fanaˈoraa taa ê mau ia fanaˈo i te haapao maitai e te here o to tatou Metua aupuru i te raˈi ra. Ua ite au e eita roa ˈtu o ˈna e faarue ia ˈu.” Noa ˈtu te tupuraa peapea e rave rahi ta Irina i faaruru i roto i to ˈna oraraa, ua tauturu to ˈna huru feruriraa oaoa ia ˈna ia faaoromai e ia faaitoito ia vetahi ê.

11. Eaha tei tauturu ia Kyung-sook ia faaruru i to ˈna maˈi ino mau?

11 Ua tavini Kyung-sook, e ora ra i Asia, ei pionie e ta ˈna tane hau atu e 20 matahiti i te maoro. Ua ite-taue-hia e e mariri ai taata o te mahaha to ˈna e ua parauhia e e pohe o ˈna i roto e toru aore ra e ono avaˈe. Noa ˈtu e ua faaruru raua ta ˈna tane i te tamataraa e rave rahi na mua ˈˈe, e ea maitai noa to raua. Te na ô ra o ˈna: “Ua oti roa vau! Mai te huru ra e ua ere au i te mau mea atoa e ua riaria mau vau.” Eaha tei tauturu ia Kyung-sook? Te parau ra o ˈna: “I te mau po atoa hou a haere ai i nia i te roi, e haere au i nia ˈˈe i to maua fare a pure atu ai ma te reo puai no nia e pae ohipa ta ˈu i mauruuru i tera mahana. E mahanahana roa vau e e turai te reira ia ˈu ia faaite i to ˈu here ia Iehova.” Eaha te mau maitai ta Kyung-sook i fanaˈo i teie mau pure? Te na ô ra o ˈna: “Ua taa ia ˈu e te tauturu ra Iehova ia tatou i roto i te mau tupuraa peapea. Oia atoa e mea rahi aˈe te haamaitairaa i roto i to tatou oraraa i te mau fifi.”

Sheryl e to ˈna taeae o John tei ora mai i te ati (A hiˈo i te paratarafa 13)

12. Mea nafea Jason i te tamahanahanaraahia i muri aˈe i te poheraa ta ˈna vahine?

12 Tei roto Jason, o te ohipa ra i te hoê amaa i Afirika, i te taviniraa taime taatoa hau atu e 30 matahiti i te maoro. Te na ô ra o ˈna: “A hitu matahiti i teie nei, ua pohe ta ˈu vahine. Mea mauiui mau. Ia feruri noa vau i ta ˈna i faaruru a aro ai i te mariri ai taata, e paruparu vau.” Eaha tei tamahanahana rii ia Jason? Te parau ra o ˈna: “I te hoê mahana, ua haamanaˈo vau i te hoê taime au mau e ta ˈu vahine e ua haamauruuru vau ia Iehova na roto i te pure no te reira. Ua tamahanahana rii te reira ia ˈu e i muri iho ua haamauruuru tamau vau ia Iehova no teie mau taime oaoa ta mâua i fanaˈo. Ua taui te faaiteraa i te mauruuru i to ˈu huru feruriraa. Te mauiui noa ra vau. Tera râ, te haamauruuru nei au ia Iehova no to ˈu faaipoiporaa oaoa e te fanaˈoraa taa ê e tavini ia ˈNa e te hoê vahine o tei here mau ia ˈNa. Maoti te reira, mea maitai aˈe to ˈu huru hiˈoraa i te oraraa.”

“Te oaoa mau nei au e o Iehova to ˈu Atua.”—Sheryl

13. Eaha tei tauturu ia Sheryl ia faaoromai a pohe ai te rahiraa o te mau melo o to ˈna utuafare?

13 I te hopea o te matahiti 2013, ua tairi te mataˈi rorofai puai mau o Haiyan ia Philipino. Ua ere Sheryl, 13 noa matahiti i tera taime, i te rahiraa o ta ˈna i fanaˈo na. Te na ô ra o ˈna: “Aita e fare faahou to ˈu e aita faahou te rahiraa o te mau melo o to ˈu utuafare.” Ua pohe to ˈna papa, to ˈna mama e e toru o to ˈna taeae e tuahine i roto i te pape i tahe no te ûa puai mau. Eaha tei tauturu ia Sheryl ia faaruru i teie ati ma te ore e inoino? Te mauruuru nei â Sheryl ia Iehova no te mea te feruri maite ra o ˈna i te mau haamaitairaa atoa ta ˈna e fanaˈo ra. Te parau ra o ˈna: “Ua ite au i ta te mau taeae e tuahine i rave no te tamahanahana e te faaitoito i te feia i hinaaro i te tauturu. Ua ite au e ua pure noa te mau taeae na te ao atoa no ˈu. Te oaoa mau nei au e o Iehova to ˈu Atua. E horoa noa mai o ˈna i ta tatou e hinaaro mau ra.” Oia mau, mea mauruuru anaˈe tatou no ta tatou mau haamaitairaa, eita tatou e oto rahi roa ino. E tauturu mai te reira ia faaoromai i te mau fifi atoa ta tatou e faaruru.—Eph. 5:20; a taio i te Philipi 4:6, 7.

“E OAOA VAU IA IEHOVA”

14. Eaha te tiaturiraa faahiahia mau ta tatou e fanaˈo nei? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

14 I te roaraa o te tuatapaparaa, ua mauruuru noa te nunaa o Iehova i ta ratou mau haamaitairaa. A faaorahia ˈi te mau Iseraela i te rima o Pharao e i to ˈna mau nuu i te miti Uteute, ua himene ratou ma te oaoa e ma te arue e te haamauruuru ia Iehova. (Exo. 15:1-21) I teie mahana, te haamaitairaa ta tatou e poihere rahi nei, o te iteraa ïa e fatata roa aita e mauiui faahou. (Sal. 37:9-11; Isa. 25:8; 33:24) A feruri na i to tatou huru aau a haamou ai Iehova i to ˈna mau enemi atoa e a farii ai o ˈna ia tatou i roto i te hoê ao apî parau-tia e te hau. E mahana oaoa mau te reira e haamauruuru ai tatou ia Iehova!—Apo. 20:1-3; 21:3, 4.

Te haamaitairaa ta tatou e poihere rahi nei, o te iteraa ïa e fatata roa aita e mauiui faahou

15. Eaha ta oe e faaoti papu e rave i 2015?

15 I 2015, te tiai ru nei tatou i te haamaitairaa e rave rahi no ǒ mai ia Iehova. E faaruru paha tatou i te tahi mau fifi. Noa ˈtu râ eaha te tupu, ua ite tatou e eita roa ˈtu Iehova e faarue ia tatou. (Deut. 31:8; Sal. 9:9, 10) E horoa noa mai o ˈna i ta tatou e hinaaro mau ra no te tavini ia ˈna ma te taiva ore. E faaoti papu anaˈe e pee i te huru feruriraa o te peropheta Habakuka tei parau: “Ore noa ˈtu â te ruperupe i te suke, e ore noa ˈtu te maa i nia i te mau vine; ore noa ˈtu te olive i te hotu mai, e ore noa ˈtu â te maa i nia i te fenua; mou noa ˈtu te nǎnǎ i roto i te aua, e ore noa ˈtu te puaatoro i roto i te vairaa ra: e oaoa vau ia Iehova, e ouˈauˈa noa vau i te Atua i to ˈu nei ora.” (Hab. 3:17, 18) I teie matahiti e haere maira, e tamau anaˈe i te feruri maite i ta tatou mau haamaitairaa atoa e e pee anaˈe i te aˈoraa o ta tatou irava matahiti 2015: “E arue ia Iehova; e maitai hoi to ˈna.”—Sal. 106:1.

^ Ua tauihia te tahi mau iˈoa i roto i teie tumu parau.