Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Haapaari i to orua faaipoiporaa e ia oaoa te reira

Haapaari i to orua faaipoiporaa e ia oaoa te reira

“Ia ore Iehova i patu i te fare ra, e ohipa faufaa ore ta te feia i patu.”—SAL. 127:1a.

1-3. Eaha te mau fifi ta te feia faaipoipo e faaruru ra? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

 TE NA ô ra te hoê tane tei faaipoipohia a 38 matahiti i teie nei: “E haamaitai Iehova i to oe faaipoiporaa, ia rave oe i te mau tutavaraa haavare ore e ia faaite oe i to oe hinaaro ia manuïa te reira.” Oia mau, e nehenehe na hoa faaipoipo e oaoa e e turu te tahi i te tahi i te mau taime fifi.—Mas. 18:22.

2 E faaruru iho â te feia faaipoipo i te tahi mau fifi. O ‘te ati ïa i te tino nei’ ia au i te Bibilia. (Kor. 1, 7:28) No te aha? No te mau fifi o te mau mahana atoa e ahoaho paha na hoa faaipoipo. E no to raua huru tia ore, e haamauiui te tane e te vahine i te tahi taime i to te tahi e te tahi huru aau e eita raua e tauaparau faahou ma te taa maitai. (Iak. 3:2, 5, 8) Te rave nei e rave rahi hoa faaipoipo i te ohipa fifi a haapao atoa ˈi i te tamarii. No te mau faateimaharaa e te rohirohi, mea fifi paha ia faataa i te taime e tano no te haapuai i to ratou faaipoiporaa. E nehenehe atoa te mau fifi i te pae moni, te maˈi aore ra te tahi atu fifi e faaiti mǎrû noa mai i to raua here e faatura te tahi i te tahi. E ino roa atoa paha te hoê faaipoiporaa e au ra e mea puai no “ta te tino e rave nei,” mai te faaturi, te peu faufau, te tairoiro aore ra te au ore, te tamaˈi, te pohehae, te iria, te amahamaha.—Gal. 5:19-21.

3 Hau atu â, mea miimii te taata i teie “anotau hopea” e mea faatura ore i te Atua, te mau huru ïa e ino ai te hoê faaipoiporaa. (Tim. 2, 3:1-4) Te vai atoa ra te hoê enemi ino mau o tei faaoti i te faaino i te mau faaipoiporaa. Te faaara maira te aposetolo Petero: “Te hahaere nei hoi to outou enemi o te diabolo, mai te liona uuru ra, i te imiraa i te taata e pau ia ˈna.”—Pet. 1, 5:8; Apo. 12:12.

4. E nafea na hoa faaipoipo e oaoa ˈi e e piri roa ˈi te tahi i te tahi?

4 Te faˈi ra te hoê tane faaipoipo i Tapone: “Ua ahoaho mau vau no te mau fifi i te pae moni. E no te mea aita vau i tauaparau mau e ta ˈu vahine, ua teimaha roa atoa o ˈna. Hau atu â, aita i maoro aˈenei, ua maˈi-mau-hia o ˈna. I te tahi taime, no teie ahoaho, ua tatamaˈi roa mâua.” E ite te faaipoiporaa i te tahi mau fifi, e nehenehe râ e arai i te reira. Maoti te tauturu a Iehova, e nehenehe na hoa faaipoipo e oaoa e e piri roa ˈtu â te tahi i te tahi. (A taio i te Salamo 127:1.) E hiˈo anaˈe e pae ravea no te haapaari i te taairaa ia manuïa te faaipoiporaa. Oia atoa no te aha mea faufaa ˈi te here no te haapaari i tera taairaa.

TUU IA IEHOVA I ROTO I TO ORUA FAAIPOIPORAA

5, 6. Ia aha na hoa faaipoipo no te tuu ia Iehova i roto i to raua faaipoiporaa?

5 E niu paari maitai to te faaipoiporaa mea taiva ore e mea auraro anaˈe na hoa faaipoipo ia Iehova. (A taio i te Koheleta 4:12.) E tuu raua i te Atua i roto i to raua faaipoiporaa ma te pee i ta ˈna aratairaa î i te here. Te na ô ra te Bibilia: “E na to outou tariˈa e faaroo i te hoê reo i muri mai ia outou, i te na ôraa e, Teie te eˈa: e na reira i te haere, ia haapehao ê i te pae atau e te pae aui.” (Isa. 30:20, 21) Te “faaroo” nei te feia faaipoipo i to Iehova reo a taio amui ai i te Bibilia. (Sal. 1:1-3) E puai roa ˈtu â to raua taairaa a faatere tamau ai i te haamoriraa utuafare oaoa e te faaitoito. E ia pure amui raua i te mau mahana atoa, e tapea to raua faaipoiporaa i te paari i mua i te mau aroraa o te ao a Satani.

Ia tavini amui na hoa faaipoipo ia Iehova, e piri atu â raua i te Atua e i te tahi e te tahi e e fanaˈo i te faaipoiporaa oaoa (A hiˈo i na paratarafa 5, 6)

6 Te na ô ra Gerhard no Heremani: “A haapeapea ˈi te tahi fifi aore ra hape i to mâua oaoa, o te aˈoraa i roto i te Parau a te Atua tei tauturu mai ia faaite atu â i te faaoromai e ia faaore i te hapa.” Te parau ra o ˈna e mea faufaa roa teie na huru maitatai ia manuïa te hoê faaipoiporaa. Ia tutava maite te tane e te vahine faaipoipo i te tuu i te Atua i roto i to raua faaipoiporaa ma te tavini amui ia ˈna, e vai piri noa raua ia Iehova e e piri atu â to raua taairaa.

UPOO UTUAFARE Î I TE HERE

7. Ia nafea te tane i nia i ta ˈna vahine?

7 E oaoa e e piri atu â na hoa faaipoipo te tahi i te tahi mea maitai anaˈe te huru aratairaa a te tane. Te na ô ra te Bibilia: “O te Mesia te upoo o te taata atoa nei, e o to te vahine ra upoo, o te tane ïa.” (Kor. 1, 11:3) Eaha ïa te auraa? E mea tia ia haa te tane i nia i ta ˈna vahine mai ia Iesu i nia i ta ˈna mau pǐpǐ. E ere roa ˈtu Iesu i te mea ino. Mea here noa râ oia, te mǎrû, te maitai e te haehaa te aau.—Mat. 11:28-30.

8. Ia aha te hoê tane ia here e ia faatura ta ˈna vahine ia ˈna?

8 Eita e titauhia ia ani noa te tane Kerisetiano i ta ˈna vahine ia faatura ia ˈna. E tamau noa râ o ˈna i te faaite i te “ite,” aore ra i te taa i ta ˈna vahine, e i te ‘faatura ˈtu mai te farii paruparu ra.’ (Pet. 1, 3:7) O raua anaˈe aore ra i mua i te taata, e paraparau te tane i ta ˈna vahine ma te faatura e e faaite i te aumihi. E faaite to ˈna haerea e huru paraparau e mea faufaa ta ˈna vahine no ˈna. (Mas. 31:28) Mea î i te here anaˈe te hoê tane i nia i ta ˈna vahine, e here e e faatura ta ˈna vahine ia ˈna e e haamaitai Iehova i to raua faaipoiporaa.

VAHINE HAEHAA E TE AURARO

9. E nafea te hoê vahine e faaite ai i to ˈna auraro?

9 E tauturu mai te here miimii ore no Iehova niuhia i nia i ta ˈna mau aratairaa ia faahaehaa ia tatou iho “i raro aˈe i te rima mana o te Atua.” (Pet. 1, 5:6) Te hoê ravea faufaa e faaite ai te hoê vahine i to ˈna faatura i te tiaraa mana o Iehova, o te tururaa ïa i ta ˈna tane. Te na ô ra te Bibilia: “E te mau vahine ra, e auraro maite outou i ta outou mau tane, o te mea au ïa i te Fatu nei.” (Kol. 3:18) Eita paha te hoê vahine e au i te mau faaotiraa atoa a ta ˈna tane. Teie râ, ia ore te reira e patoi i te mau ture a te Atua, e turu te hoê vahine auraro i ta ˈna tane.—Pet. 1, 3:1.

10. No te aha mea faufaa ˈi ia auraro te vahine i ta ˈna tane ma te here?

10 Ua horoa Iehova i te vahine te hoê tiaraa au mau i roto i te utuafare. O ˈna te “taua,” aore ra hoa, o ta ˈna tane. (Mal. 2:14) A rave ai raua i te faaotiraa no te utuafare, e faaite te hoê vahine i to ˈna manaˈo e to ˈna huru aau ma te faatura. Tera râ, e auraro noa o ˈna i ta ˈna tane. E faaroo maite te hoê tane î i te paari i te manaˈo o ta ˈna vahine. (Mas. 31:10-31) E itehia te oaoa, te hau e te au-maite-raa i roto i te utuafare ia auraro te vahine i ta ˈna tane ma te here. E e oaoa na hoa faaipoipo no te mea ua ite raua e te faaoaoa nei raua i te Atua.—Eph. 5:22.

E FAAORE NOA I TA TE TAHI E TE TAHI HAPA

11. No te aha mea faufaa ˈi ia faaore i te hapa?

11 Ia manuïa te faaipoiporaa, mea faufaa ia haapii te tane e te vahine ia faaore i ta te tahi e te tahi hapa. E piri atu â te taairaa o na hoa faaipoipo ia tamau raua i te “faaoromai te tahi i te tahi” e i te ‘faaore i te hapa.’ (Kol. 3:13) E fifihia râ te faaipoiporaa ia ore raua e haamoe i te mau hape tahito o ta raua e faaohipa no te haamauiui i te tahi e te tahi. Eita te hoê paturaa e mau papu mai te peu e te vai ra te mau vahi tei afafa. Oia atoa, mea fifi roa ˈtu â no na hoa faaipoipo ia faaore i ta te tahi e te tahi hapa e ia ohipa amui mai te peu e te vai ra te inoino e te riri. E haapaari râ na hoa faaipoipo i to raua taairaa ia faaore raua i ta te tahi e te tahi hapa. Mai ta Iehova e rave nei i nia ia raua.—Mika 7:18, 19.

12. E nafea e moe ai “te hapa e rave rahi” i te here?

12 Eita te here mau, “e manaˈo ino ia vetahi ê.” “E moe hoi te hapa e rave rahi i te aroha,” aore ra here. (Kor. 1, 13:4, 5; a taio i te Petero 1, 4:8.) No reira, ia here tatou ia vetahi ê, eita tatou e taio ehia taime tatou e faaore ai i ta ratou hapa. A ani ai te aposetolo Petero ehia taime e na reira ˈi, ua pahono atu Iesu: “Ia hitu . . . ahuru i te hituraa.” (Mat. 18:21, 22) Eaha ïa te auraa? No Iesu, aita i taotiahia te rahiraa taime e faaore ai te hoê Kerisetiano i ta vetahi ê hapa.—Mas. 10:12. *

13. Ia aha ia riro ei mea ohie aˈe ia faaore i te hapa?

13 Te na ô ra Annette no Heremani: “Ia ore na hoa faaipoipo e faaore i te hapa, e rahi mai te inoino e te tiaturi ore. E faaino te reira i te hoê faaipoiporaa. Ia faaore râ raua i ta te tahi e te tahi hapa, e puai atu â to raua taairaa e e piri atu â raua.” A faaite i to oe mauruuru. A imi i te mau mea no te haapopou i to apiti. Mea ohie aˈe ïa ia faaore i ta te tahi atu mau hapa a na reira ˈi. (Kol. 3:15) E e fanaˈo oe i te hau o te feruriraa, te auhoêraa e te farii maitai a te Atua.—Roma 14:19.

FAAOHIPA I TE TURE AURO

14, 15. Eaha te Ture auro, e e nafea te faaohiparaa i te reira e haapaari ai i te taairaa o na hoa faaipoipo?

14 Aita e hape e e hinaaro oe ia faatura te taata ia oe. Mea au na oe ia faaroo vetahi ê ia oe a paraparau ai e ia haapao ratou i to oe manaˈo. Ua faaroo aˈena anei oe i te hoê taata ia parau, “Tiai mai ta ˈna, e na reira atoa vau ia ˈna”? E taa ia tatou no te aha tera taata i na reira ˈi. Tera râ, te parau maira te Bibilia: “Eiaha e parau e, Mai ta ˈna i rave mai ia ˈu nei, e na reira atoa vau ia ˈna.” (Mas. 24:29) Ua haapii Iesu i te taata te ravea maitai aˈe no te faaafaro i te fifi. E pinepine te reira i te parauhia, te Ture auro: “O ta outou e hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou.” (Luka 6:31) Ua parau ïa Iesu e e mea tia ia haa tatou i nia i te taata mai ta tatou e hinaaro ia na reirahia tatou. Eiaha râ ma te pee i to ratou huru i nia ia tatou. Te auraa ïa e e mea tia ia rave i te mau tutavaraa atoa ia manuïa to tatou faaipoiporaa.

E mea tia ia rave i te mau tutavaraa atoa ia manuïa to tatou faaipoiporaa

15 E puai roa ˈtu â te taairaa o na hoa faaipoipo a haapao ai raua i to te tahi e te tahi huru aau. Te na ô ra te hoê tane faaipoipo i Afirika Apatoa: “Ua tutava mâua i te faaohipa i te Ture auro. Te vai ra iho â te taime i riri ai mâua. Ua tutava râ mâua i te faatura ˈtu te tahi i te tahi, tera hoi ta mâua taitahi e hinaaro i te tahi atu.”

16. Eiaha roa ˈtu na hoa faaipoipo ia rave i te aha?

16 Eiaha e faatia haere i te mau paruparu o to apiti aore ra e amuamu haere no nia i te tahi mau huru to ˈna ta oe e riri noa ra, noa ˈtu e e parau hauti. A haamanaˈo e e ere te faaipoiporaa i te hoê tataˈuraa no te faaite o vai te mea puai aˈe, te mea tutuô aˈe e te mea ino aˈe i roto i te mau parau. Oia mau, mea tia ore tatou paatoa e i te tahi taime e riri mai paha to tatou apiti. Tera râ, aita roa ˈtu e tumu maitai no te faahaama i ta tatou vahine aore ra tane, no te haamauiui ia ˈna ma ta tatou mau parau, no te turai ia ˈna aore ra no te tupai ia ˈna.—A taio i te Maseli 17:27; 31:26.

17. E nafea te tane faaipoipo e pee ai i te Ture auro?

17 I roto i te tahi mau taˈere, e faaite te tane e mea puai ratou ma te riro ei mea ino i nia i ta ratou vahine aore ra ma te tupai ia ratou. Te na ô nei râ te Bibilia: “Tei ore e ru i te riri ra e maitai rahi to ˈna i to te feia puai; e tei vi to ˈna ihora aau i tei pau ia ˈna te oire.” (Mas. 16:32) E titauhia te puai rahi no te faaite i te hitahita ore mai ia Iesu Mesia, te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei. E tane paruparu te hoê tane faaipoipo ino aore ra o te tupai ra i ta ˈna vahine. E e mutu to ˈna taairaa e o Iehova. Te parau ra te Bibilia: “E ia riri outou ra, eiaha ia harahia.”—Eph. 4:26.

“E FAAAAU AROHA NOA”

18. No te aha mea faufaa ˈi ia tamau noa i te faaite i te here?

18 A taio i te Korinetia 1, 13:4-7. O te here te huru maitai faufaa roa ˈˈe i roto i te hoê faaipoiporaa. Te na ô ra te Bibilia: “E tena na, e faaaau aroha noa, e te hamani maitai, e te haehaa, e te mǎrû, e te faaoromai rahi. E ei nia roa iho i taua mau mea atoa nei, o te aroha o taua tatua nehenehe roa ra ïa.” (Kol. 3:12, 14) Mea faufaa ia faaite te tane e te vahine faaipoipo i te here miimii ore e ia pee ia Iesu Mesia o tei farii hoi i te horoa ia ˈna iho ei tusia no vetahi ê. Ia niuhia te hoê faaipoiporaa i nia i teie here, e vai piri noa na hoa faaipoipo te tahi i te tahi noa ˈtu te mau peu e riri ai te tahi, te maˈi, te mau fifi i te pae moni e te mau fifi e te mau metua hoovai.

19, 20. (a) E nafea na hoa faaipoipo e oaoa ˈi e e piri atu â ˈi te tahi i te tahi? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i to muri nei tumu parau?

19 Ia manuïa te hoê faaipoiporaa, mea faufaa roa te here, te taiva ore e te tutavaraa haavare ore. A tupu ai te fifi, eiaha roa ˈtu na hoa faaipoipo ia taora i te tauera. E mea tia ia faaoti papu raua e piri atu â te tahi i te tahi. Ia faaoti papu na hoa faaipoipo o te here ra ia Iehova e i te tahi e te tahi ia faaafaro i to raua mau fifi no te mea “e ore roa te aroha e mou.”—Kor. 1, 13:8; Mat. 19:5, 6; Heb. 13:4.

20 I teie “anotau hopea” nei, e ere i te mea ohie ia haapaari na hoa faaipoipo i to raua taairaa e ia oaoa raua. (Tim. 2, 3:1) E haere râ maoti te tauturu a Iehova. E mea tia atoa râ ia mau papu na hoa faaipoipo i mua i te tahi atu fifi: teie ao faufau. I to muri nei tumu parau, e hiˈo anaˈe e nafea te tane e te vahine faaipoipo e haapaari noa ˈi i to raua faaipoiporaa.

^ Noa ˈtu e e tamata na hoa faaipoipo i te faaore i ta te tahi e te tahi hapa e i te faatitiaifaro i to raua mau fifi, te na ô ra te Bibilia e e tiaraa to te apiti hapa ore no te faaea noa aore ra no te faataa i to ˈna apiti tei faaturi. (Mat. 19:9) A hiˈo i te tuhaa hau o te buka Te here o te Atua, api 219-221, “To te Bibilia manaˈo i te faataaraa e te faataa-ê-raa.”