Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te here o te vai maoro e o te vai puai noa

Te here o te vai maoro e o te vai puai noa

‘Te ura o te here e ura auahi ïa, e mai te auahi rahi ura ra.’—SIRE 8:6.

1, 2. O vai te faufaahia i te Sire a Solomona, e no te aha? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

 TE HIˈO nei na hoa faaipoipo apî ia raua ma te ataata. Te ite ra te taata atoa e te here ra raua. Ua tapao te taeae te horoa i ta raua oreroraa parau faaipoiporaa i to raua here a tapea ˈi raua ia raua. Feruri ihora o ˈna, ‘A nuu ai te tau, e puai roa anei to raua here? Aore ra e iti mǎrû noa mai?’ Ia here mau te tane e te vahine faaipoipo te tahi i te tahi, e nehenehe ta raua e faaoromai i te mau tupuraa fifi roa ˈˈe. Mea peapea râ ia ite e mea rahi te hoa faaipoipo tei ore faahou i oaoa e tei faataa ê. E ui anaˈe ïa, ‘E nehenehe mau anei te here e vai maoro?’

2 I te tau atoa o te arii Solomona, mea varavara te here mau i te itehia. Ua faataa o ˈna no te aha: “Hoê a ˈu taata paari i ite i roto i na taata atoa hoê tausani, area te vahine paari hoê roa ra, aita ïa i itea i roto i te reira atoa ra. Inaha, teie anaˈe ra tei itea ia ˈu, ua hamani te Atua i te taata ma te maitai, ua imi râ ratou i te ino e rave rahi.” (Koh. 7:26-29) I ora na te vahine ěê morare ore o tei haamori na ia Baala i rotopu i te mau Iseraela. I muri aˈe, mea rahi ïa te tane e vahine Iseraela tei pee i to ratou haerea morare ore. E 20 matahiti râ na mua ˈˈe, ua papai te arii Solomona i te parau pehepehe no nia i te hoê tane e te hoê vahine o tei here mau te tahi i te tahi. Mea faaipoipo tatou aore ra aita, e tauturu mai te Sire a Solomona ia taa eaha te here mau e e nafea ia faaite i te reira.

E NEHENEHE E FAAITE I TE HERE MAU!

3. No te aha e nehenehe ai te hoê tane e te hoê vahine e here mau te tahi i te tahi?

3 A taio i te Sire a Solomona 8:6. Te faaohipa ra te tahi atu mau huriraa Bibilia i te parau “te auahi ura no ǒ mai ia Iehova.” No te aha? No te mea o te here te huru maitai rahi roa ˈˈe o Iehova e ua hamani oia ia tatou ia nehenehe tatou e faaite i to ˈna here. (Gen. 1:26, 27) I muri aˈe i te hamaniraa i te tane matamua ra o Adamu, ua horoa ˈtu te Atua i te hoê vahine haviti mau na ˈna. A ite ai Adamu ia Eva, ua oaoa roa oia e ua faataa roa i to ˈna huru aau. Mea piri roa atoa Eva i ta ˈna tane. Inaha, ua rave Iehova i te hoê tuhaa o Adamu no te hamani ia Eva. (Gen. 2:21-23) Mai te omuaraa mai iho â, ua hamani Iehova i te tane e te vahine ia faaite raua te tahi i te tahi i te here mau e o te vai maoro.

4, 5. Eaha te aamu i roto i te Sire a Solomona?

4 Te faataa ra te Sire a Solomona ma te au mau i te here i rotopu i te hoê tane e te hoê vahine. Teie te aamu o teie tiai mamoe apî e teie tamahine no te oire no Sunema: I ohipa na te tamahine i roto i te ô vine a to ˈna mau taeae i pihaiiho i te vahi i puhapa ˈi te arii Solomona e ta ˈna mau faehau. Ua ite o ˈna i teie tamahine e ua faaue i ta ˈna mau tavini ia afai mai ia ˈna i te puhapa. Parau aˈera te arii ia ˈna e mea haviti mau o ˈna e ua pûpû atu i te ô e rave rahi. Ua here râ teie tamahine i te hoê tiai mamoe e ua haapapu atu i to ˈna hinaaro ia haere i ta ˈna ra tiai mamoe. (Sire 1:4-14) Ua imi te tiai mamoe ia ˈna e ua haere i te puhapa. A ite ai ia ˈna, ua faaite raua i to raua here te tahi i te tahi ma te mau parau nehenehe mau.—Sire 1:15-17.

5 A hoˈi ai Solomona i Ierusalema, ua rave atoa o ˈna i teie tamahine ia ˈna ra e ua na muri atoa ˈtu te tiai mamoe. (Sire 4:1-5, 8, 9) Aita hoê aˈe parau aore ra ohipa a Solomona i faataui i to ˈna here no te tiai mamoe. (Sire 6:4-7; 7:1-10) Ua vaiiho ïa Solomona i te tamahine ia hoˈi i ǒ ˈna. Pii atura te Sulami i to ˈna here ia peepee mai ia ˈna ra mai “te zabi.”—Sire 8:14.

6. No te aha mea fifi ai ia ite o vai te paraparau ra i roto i te Sire a Solomona?

6 E himene nehenehe mau te Sire a Solomona. No reira i parauhia ˈi te reira “te sire hau ê.” (Sire 1:1) I roto râ i te himene, aita Solomona i faaite mai i te iˈoa o te taata a paraparau ai ratou. Ua hinaaro o ˈna e haamatara i te nehenehe o te pehepehe e o te himene, eiaha râ e tuu i te parau rii haihai e rave rahi. Noa ˈtu râ e aita e iˈoa to roto i te himene, e nehenehe e ite o vai te paraparau ra ia au i ta raua mau parau.

“O TO HINAARO TEI MAITAI RAHI I TO TE UAINA”

7, 8. Mea nafea te tiai mamoe e te tamahine i te faaiteraa i to raua here te tahi i te tahi? A faataa.

7 Ua faaite te tamahine e te tiai mamoe i to raua here te tahi i te tahi ma te faahiti i te mau parau nehenehe mau. Mea huru ê paha no tatou mea nafea raua e faaite ai i to raua here no te mea ua papaihia te reira hau atu e 3 000 matahiti aˈenei. (Sire 1:2) Noa ˈtu e mea taa ê ta ratou huru raveraa i ta tatou i teie mahana, e taa ia tatou to raua huru aau no te tahi e te tahi. Ei hiˈoraa, ua parau te tiai mamoe e e au te mata o te tamahine i te “mata o te uuairao.” Oia hoi, mea au na ˈna to ˈna mata. (Sire 1:15) E ua parau te tamahine e mea nehenehe te mata o te tiai mamoe mai te uuairao. (A taio i te Sire a Solomona 5:12.) Mai te uuairao ninamu marehurehu e horoi ra ia ratou i roto i te û, e matara maitai te ǔ o te mata o to ˈna tiai mamoe no to ˈna orio uouo.

8 Aita raua i faahiti noa i to te tahi e te tahi nehenehe. Ei hiˈoraa, mea au na te tiai mamoe te huru paraparau a te tamahine i nia i te taata. (A taio i te Sire a Solomona 4:7, 11.) Ua parau te tiai mamoe: “To vaha na, e au hoa, mai te meli i te topataraa mai; e meli e te û tei raro aˈe i to arero.” No ˈna, mea au e mea maitai ta ˈna mau parau mai te û e te meli maitai roa ˈˈe. A parau ai o ˈna i te tamahine e e “aiai [aore ra haviti] rahi to oe” e “aita roa o oe ino,” ua manaˈo o ˈna i to ˈna nehenehe e i to ˈna atoa râ mau huru maitatai au mau.

Ma ta oe mau parau e ohipa, e papu ai i to apiti e te here ra oe ia ˈna e e oaoa to orua faaipoiporaa

9. (a) E faaite te tane e te vahine faaipoipo i teihea here? (b) No te aha mea faufaa ˈi ia faaite na hoa faaipoipo i to raua here te tahi i te tahi?

9 I teie mahana, no te tane e vahine faaipoipo e tavini ra ia Iehova, e ere te faaipoiporaa i te hoê noa faaauraa tarimahia. Te here mau nei raua te tahi i te tahi e te faaite nei i to raua here. O teihea râ here te faaite? O te here miimii ore anei ta te Bibilia e haapii maira ia faaite i te taata atoa? (Ioa. 1, 4:8) O te here anei te faaitehia i to tatou utuafare? O te here anei i rotopu i na hoa rahi e piti? (Ioa. 11:3) Aore ra o te here anei i rotopu i te tane e te vahine? (Mas. 5:15-20) Ei hoa faaipoipo, mea faufaa roa ia faaite orua i te here mau te tahi i te tahi i roto i teie mau tuhaa atoa. Ma ta oe mau parau e ohipa, e papu ai i to apiti e te here ra oe ia ˈna e e oaoa to orua faaipoiporaa. Mea faufaa roa ia na reira noa ˈtu e mea rahi ta tatou ohipa. I te mau vahi mea faaauhia te faaipoiporaa, e nehenehe te tane e te vahine e ore e matau i te tahi e te tahi hou te faaipoiporaa. A matau ai raua e a rahi mai ai to raua here, mea faufaa ia faaite raua i to raua here te tahi i te tahi. E piri atu â ïa raua e e haapaari te reira i to raua faaipoiporaa.

10. E nafea ˈtu â na hoa faaipoipo e haapaari ai i to raua taairaa a faaite ai i te here?

10 E haapaari na hoa faaipoipo i to raua taairaa i roto i te tahi atu tuhaa ia faaite raua i to raua here te tahi i te tahi. I roto i te himene, ua pûpû te arii Solomona na te tamahine i ‘te hei auro e te mau poe ario.’ Ua parau te arii e to ˈna nehenehe, “mai te marama [ïa] te teatea, mai te mahana te anaana.” (Sire 1:9-11; 6:10) Ua ite aˈena râ teie tamahine i te taata ta ˈna e here mau ra. Eaha tei tauturu ia ˈna ia vai taiva ore i te tiai mamoe? Eaha tei tamahanahana ia ˈna a ore ai raua e nehenehe e farerei faahou? (A taio i te Sire a Solomona 1:2, 3.) Ua haamanaˈo o ˈna i ta ˈna mau parau î i te here i oaoa ˈi o ˈna. Ua faaite te tiai mamoe i to ˈna here ia ˈna e ua riro te reira ei mea “maitai rahi i to te uaina.” E i roto i te aorai, ua tamahanahana te reira ia ˈna mai te “monoˈi maitai” i nia i te upoo. (Sal. 23:5; 104:15) Mea faufaa roa ia faaite pinepine na hoa faaipoipo i to raua here te tahi i te tahi. E rahi mai e e puai noa ïa to raua here a haamanaˈo ai i te reira.

EIAHA E FAAARA I TE HERE E “IA HINAARO NOA OIA IHORA”

11. Eaha te haapii mai i ta te Sulami i parau i te mau vahine i te aorai?

11 Eaha te haapii mai i teie Sulami ia hinaaro oe e faaipoipo? Aita o ˈna i here i te arii Solomona e ua haapapu o ˈna i te mau vahine i te aorai: “Eiaha e faaara i tau here nei, e ia hinaaro noa oia ihora.” (Sire 2:7; 3:5) Mea tano anei ïa ia faatupu i te taairaa here e te taata matamua e na mua mai? E ere, e haerea paari râ ia tiai maite e ia faaipoipo i te hoê taata ta oe e here mau ra.

E haerea paari ia tiai maite e ia faaipoipo i te hoê taata ta oe e here mau ra

12. No te aha te tamahine Sulami i here ai i te tiai mamoe?

12 No te aha te tamahine Sulami i here ai i te tiai mamoe? No ˈna, mea nehenehe to ˈna tiai mamoe mai te “zabi.” Mea puai to ˈna na rima mai te “tapea auro ïa i haaatihia i te tarisisa.” E to ˈna na avae, mea nehenehe e te paari ïa mai te “pou sisa.” E ere noa râ o ˈna i te mea puai e te nehenehe. Ua ite te tamahine e ua here te tiai mamoe ia Iehova e e huru maitatai au mau to ˈna. No reira mea taa ê ai o ˈna no te Sulami mai “te lemoni [aore ra tumu apara] i ropu i te mau raau atoa i te vahi ururaau.”—Sire 2:3, 9; 5:14, 15.

13. No te aha te tiai mamoe i here ai i te Sulami?

13 Mea haviti mau te Sulami. Ua hinaaro roa hoi te arii Solomona ia ˈna noa ˈtu e e 60 arii vahine ta ˈna, e 80 vahine tavini e te paretenia e rave rahi. Ua here anei te tiai mamoe i teie tamahine no to ˈna noa nehenehe? Aita. Ua here atoa teie tamahine ia Iehova e e huru maitatai au mau to ˈna. Ei hiˈoraa, e tamahine haehaa teie o tei faaau ia ˈna i te tiare matauhia, ‘te tiare no Sarona.’ Mea otahi râ o ˈna no te tiai mamoe “mai te lili i roto i te mau raau taratara.”—Sire 2:1, 2; 6:8.

14. Eaha te haapii mai i te tiai mamoe e te Sulami ia hinaaro tatou e faaipoipo?

14 Te faaue ra Iehova i ta ˈna mau tavini ia faaipoipo noa ‘ia au i te Fatu.’ (Kor. 1, 7:39) Te auraa ïa e e haamatau aore ra e faaipoipo noa tatou i te hoê tavini bapetizohia a Iehova. E nafea te reira e tauturu ai i te hoê faaipoiporaa? E faaruru te tane e te vahine faaipoipo i te ahoaho o te oraraa. E taairaa piri anaˈe râ to raua toopiti e o Iehova, e fanaˈo raua i te faaipoiporaa hau e te oaoa. Ia hinaaro oe e faaipoipo, a pee i te hiˈoraa o te tiai mamoe e te Sulami. A imi i te hoê taata e te huru maitatai au mau o te here ra ia Iehova.

Eita te hoê Kerisetiano e haamatau aore ra e faaipoipo e te hoê taata e ere i te hoê tavini bapetizohia a Iehova (A hiˈo i te paratarafa 14)

“E AUA HAAATIHIA” TA ˈU HOA

15. No te aha e hiˈoraa maitai ai te taiva ore o te Sulami no te mau taeae e tuahine e opua nei i te faaipoipo?

15 A taio i te Sire a Solomona 4:12. No te aha te tiai mamoe i parau ai e mai te “aua haaatihia” ta ˈna Sulami? E ere te taata atoa te haere i roto i te hoê aua e opani ponaohia to mua. E au teie tamahine i teie aua no te mea o te tiai mamoe noa ta ˈna i here. I te mea e ua opua o ˈna e faaipoipo ia ˈna, aita roa ˈtu o ˈna i tâuˈa i te arii. E aita o ˈna i taui i te manaˈo. E au o ˈna i te hoê “aua,” aore ra pare i roto i te reo tumu, eiaha râ i te hoê opani mea ohie ia tatara. (Sire 8:8-10) Oia atoa, e vai taiva ore te taeae e te tuahine e opua nei i te faaipoipo i te tahi e te tahi. Eita raua e faahinaaro i te tahi atu taata.

16. Mai te peu e te haamatau ra oe i te hoê taeae aore ra tuahine, eaha te haapii mai i te Sire a Solomona?

16 A ani ai te tiai mamoe i te tamahine ia hahaere e o ˈna, aita to ˈna mau taeae i tuu ia ˈna. Ua parau râ ratou ia ˈna ia haere e tiai i te mau ô vine. Aita anei ratou i tiaturi ia ˈna? Ua manaˈo anei ratou e ua hinaaro to ratou tuahine e te tiai mamoe e rave i te tahi mea morare ore? Aita. Ua hinaaro to ˈna mau taeae e paruru i to ratou tuahine i te hoê tupuraa e hema ˈi oia a rave atu ai i te mea tano ore. (Sire 1:6; 2:10-15) Mai te peu e te haamatau ra oe i te hoê taeae aore ra tuahine, e nafea e ape ai i te mau tupuraa e faaturi ai orua? A faaoti ê na eaha ta orua e ape ia vai viivii ore noa to orua mau taairaa. Eiaha e faaea orua anaˈe i te vahi moemoe. A faaite i to orua here ma te viivii ore.

17, 18. Mea nafea te hiˈopoaraa i te Sire a Solomona i tauturu ai ia oe?

17 Te hinaaro ra Iehova ia vai maoro te faaipoiporaa e ia here te tane e ta ˈna vahine te tahi i te tahi. E here iho â raua a faaipoipo ai. Ia vai maoro râ to raua faaipoiporaa, e mea tia ia vai puai noa to raua here mai te ura auahi o te ore roa ˈtu e pohe.—Mar. 10:6-9.

18 Ia hinaaro oe e faaipoipo, a imi i te taata o ta oe e here mau. A ite ai i tera taata, a ohipa amui ia vai puai noa to orua here. Mai ta tatou i haapii mai i roto i te Sire a Solomona, e nehenehe iho â e faaite i te here mau e o te ore e hope no te mea no ǒ mai ia Iehova teie “auahi rahi ura.”—Sire 8:6.