Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Vaiiho ia Iehova ia haapaari e ia paruru i to orua faaipoiporaa

Vaiiho ia Iehova ia haapaari e ia paruru i to orua faaipoiporaa

“Ia ore Iehova ia tiai i te oire ra, e araraa faufaa ore to te tiai ra.”—SAL. 127:1b.

1, 2. (a) No te aha e 24 000 Iseraela i ere ai i ta ratou haamaitairaa faahiahia? (b) No te aha mea faufaa ˈi teie faatiaraa no tatou?

 NA MUA noa ˈˈe a tomo ai te nunaa Iseraela i te Fenua tǎpǔhia, ua ‘haaviivii na ahuru tausani tane ia ratou iho i te mau vahine Moabi.’ I te faahopearaa, e 24 000 Iseraela tei pohe. Ua fatata hoi ratou i te fanaˈo i ta ratou tufaa ta ratou i tiai noa na! Ma te peapea, ua ere ratou i te hoê haamaitairaa faahiahia mau a topa ˈi i roto i te peu faaturi.—Num. 25:1-5, 9.

2 Ua papaihia teie tupuraa peapea mau “ei aˈo mai hoi ia tatou, i te feia i roohia mai i te hopea o te mau tau nei.” (Kor. 1, 10:6-11) Te ora nei tatou i te hopea roa o teie “anotau hopea” e ua fatata roa mai te ao apî. (Tim. 2, 3:1; Pet. 2, 3:13) Te mea peapea râ, ua faatopa roa mai te tahi mau tavini a Iehova i ta ratou mau ture aveia morare e ua rave i te mau peu faaturi. Te faaruru nei ratou i teie nei i te mau fifi o ta ratou mau faaotiraa. E ia ore ratou e tatarahapa, eita ratou e nehenehe e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i te fenua.

3. No te aha na hoa faaipoipo e hinaaro ai i ta Iehova aratairaa e parururaa? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

3 E hinaaro te tane e te vahine faaipoipo i ta Iehova aratairaa e parururaa ia manuïa to raua faaipoiporaa. No te aha? Mea faufau hoi teie ao. (A taio i te Salamo 127:1.) E hiˈo mai tatou e nafea na hoa faaipoipo e nehenehe ai e paruru i to raua faaipoiporaa. Mea faufaa ia tiai raua i to raua aau, ia haafatata ˈtu i te Atua, ia ahu i te huru taata apî, ia tauaparau maitai e ia amo i ta raua hopoia ei hoa faaipoipo.

A TIAI I TO ORUA AAU

4. No te aha vetahi mau Kerisetiano i topa ˈi i roto i te peu faaturi?

4 E nafea te hoê Kerisetiano e topa ˈi i roto i te peu faaturi? E pinepine te reira i te haamata e te mata. Ua faataa Iesu: “O te hiˈo noa ˈtu i ta vetahi ê ra vahine ei faatupu i te hinaaro, ua faaturi ïa ia ˈna i to ˈna ihora aau.” (Mat. 5:27, 28; Pet. 2, 2:14) Ua faatopa e rave rahi tei hema i te peu faaturi i ta ratou mau ture aveia morare ma te hiˈo i te hohoˈa faufau, ma te taio i te papai o te faaara i te mau hinaaro aore ra ma te hiˈo i te mau mea au ore i nia i te Internet. Ua mataitai vetahi ê i te mau hohoˈa teata, hautiraa taata ora aore ra porotarama afata teata e ite-roa-hia ˈi te peu taatiraa. Area te tahi atu, ua haere ïa i te mau fare oriraa e i te mau vahi no te hiˈo i te taata ori ia tatara mǎrû noa i to ratou ahu. Oia atoa i te mau vahi e ravehia ˈi te mau huru taurumiraa o te faatupu i te hinaaro.

5. No te aha e titauhia ˈi ia tiai i to tatou aau tia ore?

5 Ua hema vetahi a hinaaro ai e ia haapaohia ratou e te taata e ere to ratou hoa faaipoipo. Mea iti roa te hitahita ore o te rahiraa o te taata i roto i teie nei ao e te oaoa nei ratou i te peu taiata huru rau. Mea haavare e te ino to tatou aau tia ore. Mea ohie ïa ia faatupu i te huru aau tano ore no te hoê taata ê atu i ta tatou tane aore ra vahine. (A taio i te Ieremia 17:9, 10.) Ua parau Iesu: “No roto mai hoi i te aau te manaˈo iino, te taparahi taata, e te faaturi, te poreneia.”—Mat. 15:19.

6, 7. (a) Eaha te nehenehe e tupu e hinaaro tano ore anaˈe to roto i to tatou aau? (b) E nafea e ore ai e hara ia Iehova?

6 A haamata ˈi te mau hinaaro tano ore i te tupu i roto i to raua aau, e haamata paha e piti taata o tei au te tahi i te tahi i te paraparau no nia i te mau mea te faaite-noa-hia i te tanoraa mau i ta raua tane aore ra vahine. E imi oioi raua hau roa ˈtu â otoheraa no te faaea raua noa. E pinepine roa ˈtu â raua i te farerei a parau atu ai e aita te reira i faanahohia. A puai roa ˈi to raua hinaaro no te tahi e te tahi, mea fifi roa ˈtu â ia rave i te mea tia. Te piri noa ˈtura raua e mea fifi roa ˈtu â ia faaea i tera peu noa ˈtu e ua ite raua e mea ino te ohipa ta raua e rave ra.—Mas. 7:21, 22.

7 E moe-roa-hia ia raua te mau ture aveia morare a Iehova a riro ai te mau hinaaro e aparauraa tano ore ei tapeapearaa rima, aparaa, horomiriraa e tapeapearaa te tahi i te tahi ma te faatupu i te hinaaro. Auê hoi e! Te rave nei raua i te mau mea te ravehia e to raua noa hoa faaipoipo. Ua haavarehia e ua pee raua i to raua iho mau hinaaro. E a puai roa mai ai tera hinaaro, e faaturi raua. (Iak. 1:14, 15) Mea peapea mau! E nehenehe hoi na taata toopiti e ore e hara ia Iehova ahani ua vaiiho raua ia ˈna ia tauturu ia raua ia faatura ˈtu â i te faaipoiporaa. E nafea ïa te hoê taata e nehenehe ai e faatura ˈtu â i te faaipoiporaa?

A HAAFATATA NOA I TE ATUA

8. E nafea to tatou auhoaraa e o Iehova e paruru mai ai i te peu morare ore?

8 A taio i te Salamo 97:10. E paruru mai to tatou auhoaraa e o Iehova i te peu morare ore. A haapii ai no nia i to ˈna mau huru maitatai faahiahia mau, e tutava tatou i ‘te pee i te Atua mai te tamarii herehia e i te pee i te haerea aroha.’ E puaihia ïa tatou no te patoi i “te faaturi, e te mau parau faufau atoa.” (Eph. 5:1-4) Ia aha te mau tane e vahine faaipoipo o tei ite e “e haava . . . te Atua i te poreneia e te faaturi”? E haa puai ratou no te vai taiva ore i to ratou hoa faaipoipo.—Heb. 13:4.

9. (a) No te aha i tia ˈi ia Iosepha ia vai taiva ore noa ˈtu te mau onoonoraa a te vahine a ta ˈna paoti? (b) Eaha ta te hiˈoraa o Iosepha e haapii maira?

9 Ua faatopa vetahi mau Kerisetiano i ta ratou mau ture aveia morare ma te faaea noa i muri aˈe i te ohipa e to ratou mau hoa rave ohipa e ere i te Ite no Iehova. Ua tamata-atoa-hia vetahi i te raveraa ohipa. Tera ïa ta te hoê tane apî o Iosepha i ite. I te ohipa, ua faahinaaro noa te vahine a ta ˈna paoti ia ˈna. E i te mau mahana atoa, ua onoono noa oia ia taoto Iosepha ia ˈna. I muri aˈe, “ua haru maira taua vahine ra i tana pereue, na ô maira, E taoto na tâua.” Ua patoi e ua horo râ Iosepha. No te aha o ˈna i puai maitai ai no te vai taiva ore? No te mea ua faaoti papu o ˈna e paruru i to ˈna auhoaraa e te Atua. Ua ere Iosepha i ta ˈna ohipa e ua hurihia oia i te fare tapearaa. Tera râ, ua haamaitai Iehova ia ˈna. (Gen. 39:1-12; 41:38-43) I te ohipa aore ra i te tahi atu vahi, e ape anaˈe i te mau tupuraa e hema ˈi tatou.

A AHU I TE HURU TAATA APÎ

10. E nafea te huru taata apî e paruru ai i te hoê faaipoiporaa?

10 E paruru te huru taata apî, “o tei hamanihia ia au i te Atua ra, i te parau-tia e te maitai mau,” i na hoa faaipoipo ia ore e faaturi. (Eph. 4:24) Ia ahu tatou i te huru taata apî, e “uumi” tatou i te mau mero o to tatou tino ma te patoi i “te faaturi, te parau faufau ra, te paia ra, te hinaaro tia ore ra, e te nounou.” (A taio i te Kolosa 3:5, 6.) Te faataa maira te taˈo “uumi” e e mea tia ia rave i tei titauhia no te patoi i te mau hinaaro morare ore. Eita ïa tatou e rave i te mau mea e tupu ai te mau hinaaro taatiraa tano ore. (Ioba 31:1) A ora ˈi ia au i te mau ture aveia a te Atua, e haapii tatou i te riri “i te ino” e i te tapea maite “i te maitai.”—Roma 12:2, 9.

Mea faufaa ia haapaari na hoa faaipoipo i to raua taairaa ma te paraparau i te tahi e te tahi ma te mǎrû, te hamani maitai e te aumihi

11. E nafea te huru taata apî e haapaari ai i te taairaa o na hoa faaipoipo?

11 E pee tatou i to Iehova mau huru maitatai a ahu ai i te huru taata apî. (Kol. 3:10) Ia faaite na hoa faaipoipo i te ‘aau aroha noa, te hamani maitai, te haehaa, te mǎrû e te faaoromai rahi,’ e manuïa to raua faaipoiporaa e e haamaitai Iehova ia raua. (Kol. 3:12) E e oaoa ˈtu â raua a vaiiho ai i ‘te hau a te Mesia ia mana i roto i to raua aau.’ (Kol. 3:15, Traduction du monde nouveau) Ma te faaite i te “aroha mau,” e ‘faatura’ e e haapao na hoa faaipoipo te tahi i te tahi.—Roma 12:10.

12. No oe, eaha te mau huru maitatai faufaa ia oaoa te hoê faaipoiporaa?

12 A anihia ˈi i na hoa faaipoipo eaha te mau huru maitatai tei tauturu atu ia oaoa i to raua faaipoiporaa, ua parau te tane o Sid te iˈoa: “Ua tutava noa mâua i te faaite i te here. Ua taa atoa ia mâua e mea faufaa roa te hamani maitai.” Hoê â manaˈo to ta ˈna vahine o Sonja. Ua parau o ˈna: “E huru maitai faufaa mau â te mǎrû. E ua faaitoito atoa mâua i te faaite i te haehaa noa ˈtu e e ere noa i te mea ohie.”

A TAUAPARAU MAITAI

13. Eaha te mea faufaa mau no te haapaari i te taairaa o na hoa faaipoipo, e no te aha?

13 Teie te tahi ravea maitai mau no te haapaari i to tatou faaipoiporaa: e paraparau i te tahi e te tahi ma te mǎrû. Mea peapea mau ia faaroo i te huru paraparau a vetahi mau hoa faaipoipo i nia i te tahi e te tahi. E au ra e mea faatura aˈe ratou i te taata ê aore ra i te animara i to ratou iho apiti! E fifi mǎrû noa te taairaa o na hoa faaipoipo ia itehia “te mamahu ore, e te iria, e te riri, e te avau e te faaino, e te tairoiro” i roto i to raua faaipoiporaa. E faaino te hoê huru faahapahapa e te haamauiui i te hoê faaipoiporaa. (Eph. 4:31) Mea faufaa ïa ia haapaari na hoa faaipoipo i to raua taairaa ma te paraparau i te tahi e te tahi ma te mǎrû, te hamani maitai e te aumihi.—Eph. 4:32.

14. Eaha te ore roa ˈtu e rave?

14 Te na ô ra te Bibilia e “e taime to te mamû noa.” (Koh. 3:7) E ere iho â ïa i te auraa eiaha e paraparau faahou i to tatou hoa faaipoipo, mea faufaa roa hoi te tauaparauraa ia oaoa te faaipoiporaa. Te parau ra te hoê vahine faaipoipo i Heremani: “I roto i te tahi mau tupuraa, e nehenehe to apiti e huru ê ia ore oe e paraparau faahou. Noa ˈtu e e ere i te mea ohie ia mǎrû noa, e ere i te mea maitai ia hue pauroa no te haamâha noa i to oe riri. E parau aore ra e rave oe i te tahi mea e mauiui ai to apiti, a ino roa ˈtu ai te fifi.” Eita na hoa faaipoipo e faatitiaifaro i to raua mau fifi ma te tutuô aore ra ma te toro i te utu. E haapaari râ raua i to raua faaipoiporaa ma te faaafaro oioi i te mau peapea e ma te ore e tatamaˈi.

15. E nafea te tauaparauraa maitai e haapaari ai i te taairaa o na hoa faaipoipo?

15 E nehenehe e haapaari i to orua faaipoiporaa a rave ai i te taime no te faaite i to manaˈo e huru aau te tahi i te tahi. Mea faufaa te mau parau ta oe e faaohipa, oia atoa râ e nafea oe ia parau atu. I roto i te mau tupuraa fifi, a faaitoito ïa i te faaohipa i te mau parau au mau e i te paraparau ma te mǎrû. Mea ohie aˈe ïa no ta oe tane aore ra vahine ia faaroo ia oe. (A taio i te Kolosa 4:6.) E haapaari te tauaparauraa maitai i te taairaa o na hoa faaipoipo a faaohipa ˈi raua i te mau parau faaitoito e te maitai.—Eph. 4:29.

E nehenehe na hoa faaipoipo e haapaari i to raua taairaa maoti te tauaparauraa maitai (A hiˈo i te paratarafa 15)

A AMO I TA ORUA HOPOIA EI HOA FAAIPOIPO

16, 17. No te aha mea faufaa ˈi ia haapao i to te tahi e te tahi mau hinaaro i te pae aau e i te pae taatiraa?

16 E haapaari atoa na hoa faaipoipo i to raua taairaa a tuu ai i te mau hinaaro o to ratou apiti na mua ˈˈe i to ratou. (Phil. 2:3, 4) Mea faufaa ia haapao te tane faaipoipo, oia atoa te vahine, i te mau hinaaro i te pae aau e i te pae taatiraa o te tahi e te tahi.—A taio i te Korinetia 1, 7:3, 4.

17 Mea peapea mau ia ite e aita vetahi mau hoa faaipoipo e faaite nei i to ratou here i to ratou apiti aore ra e herehere atoa ˈtu. No vetahi mau tane, mea paruparu oe mea mǎrû anaˈe oe i nia i ta oe vahine. Te na ô nei râ te Bibilia: “O outou hoi, e te mau tane, ia maru to outou haapaoraa i to outou mau vahine.” (Pet. 1, 3:7, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1976) E mea tia ia taa i te tane faaipoipo e e ere noa te hopoia o na hoa faaipoipo i te taatiraa pae tino. Mea faufaa roa ia here e ia maitai o ˈna i nia i ta ˈna vahine i te mau taime atoa. E hinaaro ïa ta ˈna vahine e taoto ia ˈna. Ia faaite raua toopiti i te here e te aau aroha, mea ohie aˈe ia haamâha i to te tahi e te tahi mau hinaaro i te pae aau e i te pae tino.

18. E nafea na hoa faaipoipo e nehenehe ai e haapaari i to raua taairaa?

18 Aita e tumu maitai no te taiva i to tatou hoa faaipoipo. E nehenehe râ te hoê tane aore ra vahine faaipoipo e haere i te tahi atu taata no te fanaˈo i te here e te taatiraa pae tino ta ˈna e ere ra i to ˈna ra hoa faaipoipo. (Mas. 5:18; Koh. 9:9) No reira te Bibilia e parau ai i na hoa faaipoipo “eiaha orua e faataa ia orua iho,” aore ra e ore e horoa i tei titauhia i roto i te faaipoiporaa, maori râ no te hoê taime poto ia tia ia raua. No te aha? “Ia ore Satani ia haavare mai ia orua no te tia ore ia orua ia faaoromai.” (Kor. 1, 7:5) Auê te peapea e ia vaiiho na hoa faaipoipo ia Satani ia faaohipa i to raua ‘faaoromai ore’ no te faahema i te hoê o raua ia faaturi! Ma te haapao i ta raua hopoia ei hoa faaipoipo, e imi raua taitahi ‘eiaha i to ˈna anaˈe iho maitai, i te maitai râ o te tahi atu.’ E na reira raua no to raua here te tahi i te tahi, eiaha no te mea e hopoia tera. E haapaari te taatiraa pae tino î i te here i to raua taairaa.—Kor. 1, 10:24.

A TAMAU I TE HAAPAARI I TO ORUA FAAIPOIPORAA

19. Eaha ta tatou e faaoti papu i te rave, e no te aha?

19 Fatata roa tatou i te tomo i roto i te ao apî! Auê ïa peapea e ia hema tatou i te mau hinaaro tano ore mai na 24 000 Iseraela i te peho no Moabi. I muri iho i te faataaraa i tei tupu, te faaara ra te Bibilia: “O tei manaˈo e te tia ra oia, e ara oia o te hiˈa.” (Kor. 1, 10:12) No te haapaari i to tatou taairaa e to tatou hoa faaipoipo, e mea tia ia vai taiva ore tatou ia Iehova e i to tatou apiti. (Mat. 19:5, 6) Mea faufaa roa ˈtu â i teie nei ia ‘faaitoito, ia papu e e itehia mai tatou e ana ma te hau, ma te porao ore e te hapa ore.’—Pet. 2, 3:13, 14.