Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A pee i te haehaa e te aroha o Iesu

A pee i te haehaa e te aroha o Iesu

“I pohe atoa hoi te Mesia iho no outou; e ua vaiiho hoi i te haapaoraa [aore ra hiˈoraa] na outou, ia pee outou i to ˈna taahiraa avae.”—PET. 1, 2:21.

1. No te aha tatou e haafatata ˈtu ai ia Iehova a pee ai i te hiˈoraa o Iesu?

 E PINEPINE tatou i te pee i te hiˈoraa o te taata ta tatou e faahiahia nei. I te fenua, o Iesu Mesia te hiˈoraa maitai aˈe te tia ia tatou ia pee. No te aha? Ua parau o ˈna: “O tei hiˈo mai ia ˈu ra, ua hiˈo ïa i te Metua.” (Ioa. 14:9) Te pee nei hoi Iesu i te huru o to ˈna Metua ma te tia roa. Ia haapii tatou no nia ia Iesu, e haapii ïa tatou no nia ia Iehova. E ia pee tatou i te hiˈoraa o Iesu, e haafatata ˈtu ïa tatou ia Iehova, Tei rahi roa ˈˈe i roto i te ao nui. Auê ïa haamaitairaa rahi e!

2, 3. (a) No te aha Iehova i faataa maitai mai ai i te oraraa o Iesu, e eaha ta ˈna e tiai ra ia tatou? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau e i to muri mai?

2 Ua faataa maitai mai Iehova i roto i te Bibilia i te oraraa o Iesu. No te aha? Te hinaaro nei hoi to tatou Atua ia ite tatou o vai ta ˈna Tamaiti no te pee maite i to ˈna hiˈoraa. (A taio i te Petero 1, 2:21.) I roto i te Bibilia, ua faaauhia te hiˈoraa ta Iesu i vaiiho mai i te taahiraa avae. Eaha ïa te auraa? Te hinaaro ra Iehova ia pee tatou i te taahiraa avae o ta ˈna Tamaiti. Oia hoi, ia pee tatou i te hiˈoraa o Iesu i roto i te mau mea atoa ta ˈna i rave. Parau mau, e taata tia roa o Iesu, aita râ Iehova e tiai ra ia pee tatou i te hiˈoraa o ta ˈna Tamaiti ma te tia roa. Te hinaaro nei râ Iehova ia faaitoito maite tatou i te pee i te hiˈoraa o Iesu.

3 E hiˈopoa anaˈe i te tahi mau huru maitatai au mau o Iesu. E ite mai tatou i roto i teie tumu parau i to ˈna haehaa e aroha. E i to muri mai, i to ˈna itoito e haroaroaraa. E i te huru maitai taitahi, e pahono tatou i teie na uiraa e toru: Eaha te reira? Mea nafea Iesu i te faaiteraa i teie huru maitai? E nafea e pee ai i to ˈna hiˈoraa?

E TAATA HAEHAA IESU

4. Eaha te auraa ia haehaa?

4 Eaha te haehaa? No te taata teoteo e rave rahi, ua taaihia te haehaa i te paruparu e te taiâ. Tera iho â anei? No te faaite i te haehaa, e mea tia ia puai e ia itoito tatou. Mea taa ê roa te haehaa i te teoteo e te ahaaha. E manaˈo tano noa to te hoê taata haehaa ia ˈna iho. Ei hiˈoraa, te parau ra te hoê titionare Bibilia: “Te haehaa, o te iteraa ïa e mea haihai mau tatou i te aro o te Atua.” Mea haehaa anaˈe tatou, eita tatou e manaˈo e mea maitai aˈe tatou ia vetahi ê. (Roma 12:3; Phil. 2:3) E ere i te mea ohie no te taata tia ore ia faaite i teie huru maitai. E nehenehe râ e haapii i te riro ei taata haehaa ia feruri maite tatou i te rahi o Iehova e ia pee tatou i te hiˈoraa o Iesu.

Mea haehaa anaˈe tatou, eita tatou e manaˈo e mea maitai aˈe tatou ia vetahi ê

5, 6. (a) O vai te melahi rahi ra o Mihaela? (b) Mea nafea Mihaela i te faaiteraa i te hoê haerea haehaa?

5 Mea nafea Iesu i te faaiteraa i te haehaa? Mea haehaa noa iho â Iesu, ei melahi puai mau i te raˈi e ei taata tia roa i te fenua. Teie te tahi mau hiˈoraa.

6 To ˈna haerea. E nehenehe e taio i roto i te buka Bibilia a Iuda i to Iesu oraraa hou a riro ai ei taata. (A taio i te Iuda 9.) Ei Mihaela te melahi rahi, oia hoi te raatira o te mau melahi, ua mârô Iesu e te Diabolo i te tino o Mose. A pohe ai Mose, ua tanu Iehova i to ˈna tino i te vahi e ore roa e itehia e te taata. (Deut. 34:5, 6) Peneiaˈe ua hinaaro te Diabolo e faahema i te mau Iseraela ia faaohipa i te tino o Mose no te haamoriraa hape. Noa ˈtu râ eaha ta ˈna i hinaaro e rave, ua patoi Mihaela ia ˈna ma te itoito. Ia au i te hoê buka, e faaohipa-atoa-hia te taˈo “mârô” no te faataa i “te hoê aimârôraa mai i roto i te hoê tiripuna.” Te auraa ïa e “ua patoi Mihaela i te tiaraa o te Diabolo ia rave i te tino o Mose.” Ua ite te melahi rahi e ua taotiahia to ˈna iho mana. Ua tuu ïa o ˈna i tera ohipa i roto i te rima o Iehova, te Haava rahi. Tei ia ˈna anaˈe hoi te tiaraa no te haava ia Satani. Auê ïa haerea haehaa mau to Iesu!

Ua rave Iesu ma te haehaa i te mau mea atoa ta Iehova i parau ia ˈna “e tae noa ˈtura i te pohe”

7. Mea nafea Iesu i te faaiteraa i te haehaa ma ta ˈna huru paraparau e haaraa?

7 I te fenua, ua faaite atoa Iesu i te haehaa ma ta ˈna huru paraparau e haaraa. Ta ˈna huru paraparau. Aita roa ˈtu Iesu i hinaaro e huti i te ara-maite-raa o te taata i nia ia ˈna. Ua hinaaro râ o ˈna ia faahanahana-noa-hia to ˈna Metua. (Mar. 10:17, 18; Ioa. 7:16) Aita roa ˈtu o ˈna i paraparau i ta ˈna mau pǐpǐ mai te huru ra e mea maamaa aore ra mea faufaa ore ratou. Ua faatura râ e ua faaite o ˈna i to ˈna tiaturi ia ratou ma te haapopou atu no to ratou mau huru maitatai au mau. (Luka 22:31, 32; Ioa. 1:47) Ta ˈna mau haaraa. Ua maiti Iesu i te hoê huru oraraa au noa ma te ore e faarahi i te taoˈa materia. (Mat. 8:20) Ua ineine o ˈna i te rave i te ohipa haehaa ta vetahi ê i ore i rave. (Ioa. 13:3-15) Ua vaiiho atoa o ˈna i te hoê hiˈoraa tia roa o te haehaa ma to ˈna haapao maite aore ra faaroo. (A taio i te Philipi 2:5-8.) Mea riri roa na te taata teoteo ia faaroo ia vetahi ê. Area râ o Iesu, ua faaroo oia ma te haehaa i te mau mea atoa ta Iehova i parau ia ˈna ia rave “e tae noa ˈtura i te pohe.” Mea papu e e mea ‘haehaa te aau’ o Iesu, te Tamaiti a te taata.—Mat. 11:29.

A PEE I TE HAEHAA O IESU

8, 9. E nafea tatou e nehenehe ai e faaite i te haehaa?

8 E nafea e pee ai i te haehaa o Iesu? To tatou haerea. Mea haehaa anaˈe tatou, eita tatou e na nia aˈe i to tatou tiaraa. Ua ite atoa râ tatou e aita e tiaraa to tatou no te haava ia vetahi ê. Eita tatou e faaino ia ratou aore ra e feaa no nia i to ratou mau manaˈo turai. (Luka 6:37; Iak. 4:12) E tauturu mai te haehaa ia ore e “faataata parau-tia hua” ia tatou iho. Eita ïa tatou e manaˈo e mea maitai aˈe tatou i te feia o te ore e fanaˈo ra i te hoê â mau aravihi aore ra haamaitairaa i to tatou. (Koh. 7:16) Eita te mau matahiapo haehaa e manaˈo e mea maitai aˈe ratou i to ratou mau taeae e tuahine. E “manaˈo haamaitairaa” râ to teie mau tiai mamoe î i te here i te tahi atu. Oia hoi no teie mau taeae, mea faufaa aˈe vetahi ê.—Phil. 2:3; Luka 9:48.

9 A hiˈo na i te taeae Thorn, o tei haamata i te tavini ei tiaau ratere i 1894. I muri aˈe e rave rahi matahiti, ua tonohia o ˈna i te Faaapu e faaamuraa animara a te Basileia i te pae apatoerau o New York no te haapao i te moa. I te mau taime o ˈna e manaˈo ai e e mea tia ia rave o ˈna i te ohipa faufaa aˈe i teie, e parau te taeae Thorn ia ˈna iho: “E huˈa repo noa oe. No te aha oe e faateitei ai ia oe?” (A taio i te Isaia 40:12-15.) Auê ïa haerea haehaa mau, e ere anei?

10. E nafea tatou e faaite ai i te haehaa ma ta tatou huru paraparau e haaraa?

10 Ta tatou huru paraparau. E itehia e mea haehaa mau tatou ma ta tatou huru paraparau ia vetahi ê. (Luka 6:45) Eita tatou e paraparau noa no nia i ta tatou mau haamaitairaa e i te mau mea ta tatou i rave. (Mas. 27:2) E haapopou râ tatou i to tatou mau taeae e tuahine no ta ratou ohipa maitai, to ratou mau huru maitatai e aravihi. (Mas. 15:23) Ta tatou mau haaraa. Eita te mau Kerisetiano haehaa e tutava i te riro ei taata tuiroo aore ra faufaa i roto i teie nei ao. E maiti râ ratou i te hoê huru oraraa au noa, ma te rave atoa i te ohipa haehaa, no te tavini rahi atu â ia Iehova. (Tim. 1, 6:6, 8) E te mea faufaa aˈe, e nehenehe tatou e faaite i te haehaa ma te faaroo. Mea faufaa roa te haehaa no te ‘faaroo i to tatou mau aratai’ i roto i te amuiraa e no te farii e te pee i te aratairaa a te faanahonahoraa a Iehova.—Heb. 13:17.

E TAATA AROHA IESU

11. Eaha te aroha?

11 Te faahiti ra te Bibilia ia Iehova e Iesu o te faaite ra i te aroha. (Luka 1:78; Kor. 2, 1:3; Phil. 1:8) Te faataa ra te hoê buka e e ere te reira i te aroha-noa-raa i te feia e hinaaro ra i te tauturu. O te hoê râ huru aau e “haapeapea ˈi oe no vetahi ê a tauturu roa ˈtu ai ia ratou” ma te rave i te tahi mea o te taui e o te haamaitai i to ratou oraraa. E huru maitai te aroha o te turai i te hoê taata ia taui i te oraraa o te tahi atu.

12. Na te aha e faaite ra e e aroha hamani maitai to Iesu no te taata, e eaha ta te reira i turai ia ˈna ia rave?

12 Mea nafea Iesu i te faaiteraa i te aroha? To ˈna huru aau e ta ˈna mau haaraa î i te aroha. E aroha hamani maitai to Iesu no vetahi ê. A ite ai i to ˈna hoa o Maria e ia vetahi ê ia oto no te mea ua pohe Lazaro, ua oto atoa Iesu. (A taio i te Ioane 11:32-35.) No to ˈna aroha, te hoê â aroha i turai ia ˈna ia faahoˈi mai i te ora i te tamaiti a te hoê vahine ivi, ua faatia faahou mai o ˈna ia Lazaro. (Luka 7:11-15; Ioa. 11:38-44) Maoti teie ohipa î i te aroha i nehenehe ai ta Lazaro e fanaˈo i te ora i nia i te raˈi. Na mua ˈtu, ua “aroha” Iesu i te feia rahi roa tei haere mai ia ˈna ra. Ua turai to ˈna aroha hamani maitai ia ˈna ia ‘haapii ia ratou i te parau e rave rahi.’ (Mar. 6:34) Ua taui te reira i te oraraa o te feia tei pee i ta ˈna mau haapiiraa! E ere noa to Iesu aroha i te hoê noa huru aau. Ua turai atoa te reira ia ˈna ia tauturu i te taata.—Mat. 15:32-38; 20:29-34; Mar. 1:40-42.

13. Mea nafea Iesu i te paraparauraa i te tahi atu ma te aroha? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

13 Ta ˈna mau parau î i te aroha. No to ˈna aumihi, e parau î i te aroha ta Iesu i nia ia vetahi ê, te feia iho â râ e oto ra. Ua faahiti te aposetolo Mataio i ta Isaia mau parau no nia ia Iesu. Ua parau Isaia: “Te aeho paruparu ra e ore oia e ofati; e te vavai aore i ama maitai ra e ore oia e tinai.” (Isa. 42:3; Mat. 12:20) Eaha ïa te auraa? E ere Iesu i te mea ino i nia i te taata. Mea mahanahana râ ta ˈna mau parau i nia ia ratou. Ua poro o ˈna i te hoê poroi o te tiaturiraa i “te feia aau oto.” (Isa. 61:1) Ua parau o ˈna i te taata “tei teiaha i te hopoia” ia haere mai ia ˈna ra ia noaa ia ratou te tamahanahanaraa. (Mat. 11:28-30) Ua fafau o ˈna i ta ˈna mau pǐpǐ e e anaanatae î i te aroha to te Atua no ta ˈNa mau tavini taitahi. Oia atoa no te mau “taata rii,” aore ra te feia ta teie nei ao e hiˈo ra ei taata faufaa ore.—Mat. 18:12-14; Luka 12:6, 7.

A PEE I TE AROHA O IESU

14. E nafea e faaite ai i te huru aau î i te aroha no vetahi ê?

14 E nafea e pee ai i te aroha o Iesu? To tatou huru aau î i te aroha. Te parau maira te Bibilia ia faaitoito i te faaite i te ‘aroha e te hamani maitai’ noa ˈtu e e ere tatou mai tera. E tuhaa teie mau huru aau o te ‘huru taata apî’ ta Iehova e hinaaro ia ahu te mau Kerisetiano atoa. (A taio i te Kolosa 3:9, 10, 12.) E nafea ïa? Te na ô ra te Bibilia ia ‘mahora noa to tatou aau.’ (Kor. 2, 6:11-13) A faaroo maite i te taata o te faaite ia oe i to ˈna huru aau e ta ˈna mau haapeapearaa. (Iak. 1:19) A feruri e a uiui: ‘Mai te peu e o vau aˈe tera, eaha to ˈu huru aau? Eaha ta ˈu e hinaaro?’—Pet. 1, 3:8.

15. Eaha te nehenehe e rave no te tauturu i te feia e oto ra aore ra e mauiui ra?

15 Ta tatou mau haaraa î i te aroha. E turai mai te aroha ia tauturu ia vetahi ê, i te feia iho â râ e oto ra aore ra e mauiui ra. E nafea ïa? Te na ô ra te Roma 12:15: “E oto atoa hoi i te feia e oto ra.” I te rahiraa o te taime, e hinaaro te taata i te tamahanahanaraa, eiaha i te ravea no te arai i te tahi fifi. E hinaaro ratou i te hoê hoa o te anaanatae e o te faaroo ia ratou. Te na ô ra te hoê tuahine tei tamahanahanahia e te mau taeae e tuahine a pohe ai ta ˈna tamahine: “Ua au mau vau a haere mai ai te mau hoa ia ˈu ra e a taˈi ai matou pauroa.” E nehenehe atoa e faaite i te aroha ma te rave i te mau ohipa taa maitai no te tauturu i te tahi atu. E hinaaro paha te hoê vahine ivi ia tataîhia to ˈna fare. Aore ra e hinaaro paha te hoê Kerisetiano paari i te tauturu no te haere i te mau putuputuraa, i roto i te taviniraa aore ra i te taote. E taui mau teie mau ohipa rii i te oraraa o te hoê taata. (Ioa. 1, 3:17, 18) E te mea faufaa roa ˈˈe, e nehenehe e faaite i te aroha ia vetahi ê ma te poro i te parau apî oaoa ma te itoito rahi. Teie te ravea maitai aˈe no te taui i te oraraa o te taata aau haavare ore!

Te anaanatae mau ra anei oe i to oe mau taeae e tuahine? (A hiˈo i te paratarafa 15)

16. Eaha te parau no te faaitoito i te feia aau taiâ?

16 Ta tatou mau parau î i te aroha. E turai mai to tatou huru aau î i te aroha ia “haamahanahana ˈtu i te aau taiâ.” (Tes. 1, 5:14) Eaha te parau no te faaitoito ia ratou? E nehenehe e parau atu e te haapeapea mau nei tatou no ratou. E nehenehe tatou e haapopou e e tauturu ia ratou ia ite i to ratou mau huru maitatai e aravihi. E nehenehe e haamanaˈo ia ratou e i te mea e ua tauturu Iehova ia ratou ia ite i te parau mau, mea faufaa ïa ratou no ˈna. (Ioa. 6:44) E nehenehe e haapapu atoa ia ratou e te haapao maite nei Iehova i ta ˈna mau tavini “aau paruparu” aore ra “aau taiâ.” (Sal. 34:18) E faaitoito mau ta tatou mau parau î i te aroha i te feia e hinaaro i te tamahanahanaraa.—Mas. 16:24.

17, 18. (a) Eaha ta Iehova e tiai ra i te mau matahiapo a haapao ai ratou i ta ˈna mau mamoe? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i to muri nei tumu parau?

17 E te mau matahiapo, te hinaaro ra Iehova ia haa outou i nia i ta ˈna mau mamoe ma te aroha. (Ohi. 20:28, 29) A haamanaˈo, o ta outou hopoia te haapiiraa, te faaitoitoraa e te tamahanahanaraa i ta ˈna mau mamoe. (Isa. 32:1, 2; Pet. 1, 5:2-4) Eita ïa te hoê matahiapo o te faaite i te aroha hamani maitai e tamata i te faatere i to ˈna mau taeae ma te horoa ˈtu i te mau faatureraa aore ra ma te faahepo ia ratou ia rave hau atu â i tei maraa ia ratou. E hinaaro te hoê matahiapo ia oaoa mau to ˈna mau taeae e tuahine. E te tiaturi nei o ˈna e e turai to ratou here ia Iehova ia horoa i te mea maitai roa ˈˈe na te Atua.—Mat. 22:37.

18 E feruri maite anaˈe i te haehaa e te aroha o Iesu. E itoitohia ïa tatou i te pee i to ˈna hiˈoraa. I to muri nei tumu parau, e hiˈopoa mai tatou e nafea e pee ai i te itoito e te haroaroaraa o Iesu.