Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E turu ma te taiva ore i te mau taeae o te Mesia

E turu ma te taiva ore i te mau taeae o te Mesia

“O outou i na reira i te hoê taeae iti haihai roa i roto i tau mau taeae nei, ua na reira mai ïa outou ia ˈu.”—MAT. 25:40.

1, 2. (a) Ua faatia Iesu i to ˈna mau hoa piri i teihea mau parabole? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.) (b) Eaha te titauhia ia ite no nia i te parabole o te mamoe e te puaaniho?

 I PARAPARAU na Iesu i to ˈna mau hoa piri ra o Petero, Anederea, Iakobo e Ioane no nia i te tahi mea anaanatae mau. I muri iho i te faatiaraa ia ratou i te mau parabole o te tavini haapao maitai e te paari, o na paretenia hoê ahuru e o te mau taleni, ua faatia Iesu i te tahi atu parabole. I roto, ua faahiti oia i te taime e haava ˈi te “Tamaiti a te taata” i “te mau fenua atoa.” Ua parau o ˈna e e faataa ê te “Tamaiti a te taata” i te huitaata ei piti pǔpǔ, oia hoi te mamoe e te puaaniho. E ua faahiti o ˈna i te tahi atu pǔpǔ faufaa mau, te mau “taeae” o te Arii.—A taio i te Mataio 25:31-46.

2 Mai te mau aposetolo, ua anaanatae atoa te mau tavini a Iehova no teie tau i teie parabole. Ua taaihia hoi te reira i te ora o te taata. Ua parau Iesu e e fanaˈo vetahi i te ora mure ore, area te tahi atu, e haamouhia ïa. No reira mea faufaa roa ˈi ia ite tatou i te auraa o te parabole e i tei titauhia ia rave no te fanaˈo i te ora mure ore. E pahono mai ïa tatou i roto i teie tumu parau i te mau uiraa i muri nei: Mea nafea Iehova i te tautururaa mai ia taa i teie parabole? Mea nafea tatou i te iteraa e te haafaufaa ra te parabole i te ohipa pororaa? O vai tei faauehia ia poro? E no te aha mea faufaa ˈi no te taata ia faaite i te taiva ore i teie nei â i ‘te Arii’ e i to ˈna mau “taeae”?

MEA NAFEA IEHOVA I TE TAUTURURAA MAI IA TAA I TE PARABOLE?

3, 4. (a) Mea faufaa ia ite tatou i te aha i roto i teie parabole? (b) I 1881, mea nafea Te Pare Tiairaa i faataa ˈi i teie parabole?

3 No te taa i te parabole o te mamoe e te puaaniho, mea faufaa ia ite tatou: (1) O vai te “Tamaiti a te taata,” aore ra ‘te Arii,’ o vai te mamoe e te puaaniho e o vai te mau “taeae” o te Arii? (2) Afea te “Tamaiti a te taata” e faataa ê ai, aore ra e haava ˈi, i te mamoe e te puaaniho? (3) No te aha e parauhia ˈi vetahi e mamoe e te tahi atu e puaaniho?

4 I 1881, ua parau Te Pare Tiairaa (Beretane) e o Iesu te “Tamaiti a te taata” aore ra ‘te Arii.’ E te mau “taeae” o te Arii, o te feia ïa o te faatere e o Iesu i te raˈi, oia atoa râ te feia atoa o te ora i te fenua a fanaˈo ai ratou i te tia-roa-raa. Ua faataa Te Pare Tiairaa e e faataa-ê-hia te taata a faatere ai te Mesia tausani matahiti. E te mamoe, o te feia ïa tei pee i te here o te Atua i roto i ta ratou mau haaraa atoa.

5. I 1923, eaha ta te nunaa o te Atua i taa i te parabole?

5 I muri aˈe, ua tauturu Iehova i to ˈna nunaa ia taa maitai atu â i teie parabole. I 1923, ua parau Te Pare Tiairaa o te 15 no Atopa (Beretane) e o Iesu te “Tamaiti a te taata.” I reira râ, ua faaohipa te vea i te mau irava Bibilia no te faataa e te faahohoˈa ra te mau “taeae” i roto i te parabole i te feia noa o te faatere e o Iesu. Ua parau-atoa-hia e tei te raˈi ratou paatoa i te roaraa o te Faatereraa tausani matahiti. E te mamoe, o te feia ïa o te ora i te fenua a faatere ai Iesu e to ˈna mau taeae. E i te mea e te parau ra te parabole e e tauturu teie mau taata i te mau taeae o te Arii, e tupu ïa te faataa-ê-raa aore ra te haavaraa a ora noa ˈi te mau taeae faatavaihia o Iesu i te fenua. Oia hoi, hou a haamata ˈi te Faatereraa tausani matahiti. Ua faataa atoa te tumu parau e te mamoe, o te feia ïa e tiaturi ra ia Iesu e o te tiaturi ra e maoti te Basileia e fanaˈo ai ratou i te oraraa maitai aˈe.

6. I 1995, eaha to tatou maramaramaraa apî no nia i te parabole?

6 E rave rahi matahiti, i manaˈo noa na tatou e e haavahia te taata maoti te ohipa pororaa i teie anotau hopea. E mamoe te feia o te farii i te poroi, area te feia o te patoi i te poroi, e puaaniho ïa. Ua taui râ to tatou maramaramaraa i teie parabole i 1995. Ua faaau Te Pare Tiairaa i te Mataio 24:29-31 (a taio) e te Mataio 25:31, 32 (a taio). E ua faataa e e haava Iesu i te taata i te ati rahi “ia tae [mai] te Tamaiti a te taata ma ta ˈna hanahana.” *

Te mauruuru mau nei tatou ia Iehova i te tautururaa mai ia taa i ta Iesu mau parabole

7. Eaha te auraa o te parabole?

7 Ua taa maitai ia tatou te parabole o te mamoe e te puaaniho i teie nei. Ua ite tatou e o Iesu te “Tamaiti a te taata” aore ra ‘te Arii.’ Te mau “taeae” o te Arii, o te feia faatavaihia ïa i te varua moˈa e o te faatere e o Iesu i te raˈi. (Roma 8:16, 17) “Te mamoe” e “te puaaniho,” o te mau taata ïa no te mau nunaa atoa. E haavahia ratou i te pae hopea o te ati rahi o te fatata i te haamata. E ua ite tatou e e haava Iesu i te taata ia au i to ratou huru i nia i te feia faatavaihia o te ora noa ra i te fenua. Te mauruuru mau nei tatou ia Iehova i te tauturu-noa-raa mai ia taa i teie e i te tahi atu mau parabole i roto i te Mataio pene 24 e 25!

TE HAAPII MAI RA TE PARABOLE E MEA FAUFAA ROA TE PORORAA

8, 9. No te aha Iesu i faataa ˈi i te feia tei au i te mamoe ei taata “parau-tia”?

8 I roto i te parabole o te mamoe e te puaaniho, aita Iesu i faaohipa i te mau taˈo “poro” aore ra “ohipa pororaa.” No te aha ïa e parau ai e te haapii mai ra te parabole e mea faufaa roa te ohipa pororaa?

9 No te ite i te pahonoraa, e haamanaˈo anaˈe na mua e i faatia na Iesu i te hoê parabole ia huti mai te taata i te hoê haapiiraa. Aita o ˈna i manaˈo i te mamoe e te puaaniho mau. Aita atoa ïa o ˈna i manaˈo e e titauhia ia horoa te taata atoa o te haavahia ei mamoe i te maa e te ahu i te feia faatavaihia, ia haapao ia ratou a maˈihia ˈi aore ra ia haere e hiˈo ia ratou i te fare tapearaa. Ua faataa Iesu i te mamoe ei taata “parau-tia” no te mea e hiˈo ratou i tei faatavaihia mai te mau taeae o Iesu. E e faaite ratou i to ratou taiva ore i te feia faatavaihia i teie anotau hopea fifi mau.—Mat. 10:40-42; 25:40, 46; Tim. 2, 3:1-5.

10. E nafea te mamoe e nehenehe ai e tauturu i te mau taeae o te Mesia?

10 I paraparau na Iesu no nia i te tupu i te anotau hopea a faahiti ai o ˈna i te parabole o te mamoe e te puaaniho. (Mat. 24:3) Ei hiˈoraa, ua parau o ˈna: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao.” (Mat. 24:14) I reira, hou noa ˈˈe a faahiti ai i te parabole o te mamoe e te puaaniho, ua horoa o ˈna i te parabole o te mau taleni. Ua faahiti Iesu i teie parabole no te haapii i te feia faatavaihia e mea titauhia ia ohipa puai ratou i roto i te pororaa. Mea iti roa ratou i teie nei i te fenua e mea rahi â te ohipa! Ua parauhia i tei faatavaihia ia poro i “te mau nunaa atoa” hou te hopea. Mai ta tatou i haapii i roto i te parabole o te mamoe e te puaaniho, e tauturu “te mamoe” i te mau taeae o Iesu. E te ravea maitai aˈe no te na reira, o te tautururaa ïa i te mau taeae o Iesu ma te ohipa pororaa. Ua navai râ anei ia horoa noa i te moni no te ohipa aore ra ia faaitoito ia ratou ia poro?

NA VAI TE HOPOIA E HAERE E PORO?

11. Eaha ta vetahi e nehenehe e ui, e no te aha?

11 E vau mirioni pǐpǐ a Iesu i teie mahana e e ere te rahiraa i te Kerisetiano faatavaihia. Aita Iesu i horoa i te mau taleni ia ratou ra, ua horoa ˈtu râ i to ˈna mau taeae faatavaihia. (Mat. 25:14-18) E ui paha ïa vetahi, ‘I te mea e aita Iesu i horoa i te mau taleni ia ratou ra, mea faufaa anei ïa ia poro ratou?’ E. E hiˈo anaˈe no te aha.

12. Eaha te haapii mai i te mau parau a Iesu i roto i te Mataio 28:19, 20?

12 Ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ atoa ia poro. I muri iho i to Iesu faatia-faahou-raahia, ua parau atu o ˈna ia ‘faariro i te taata ei pǐpǐ’ e ia haapii ia ratou “i te mau mea atoa” ta ˈna i faaue atu. E mea tia ïa ia pee teie mau pǐpǐ i te faaueraa a Iesu e poro. (A taio i te Mataio 28:19, 20.) Papu maitai ïa e e mea tia ia poro tatou paatoa, noa ˈtu e o te oraraa i te raˈi to tatou tiaturiraa aore ra tei te fenua.—Ohi. 10:42.

E mea tia ia poro tatou paatoa, noa ˈtu e o te oraraa i te raˈi to tatou tiaturiraa aore ra tei te fenua

13. Eaha te haapii mai i te orama ta Ioane i ite?

13 Te haapii nei tatou i roto i te buka Apokalupo e e ere noa na te feia faatavaihia e rave i te ohipa pororaa. Ua horoa Iesu i te aposetolo Ioane i te hoê orama o te hoê “vahine faaipoipo apî” o te parau ra i te taata ia haere mai e ia inu i te pape o te horoa i te ora. Te faahohoˈa ra te vahine faaipoipo apî i na 144 000 taata faatavaihia o te faatere e o Iesu i nia i te raˈi. (Apo. 14:1, 3; 22:17) Te faahohoˈa ra te pape i te tusia taraehara o Iesu o te tauturu i te taata ia fanaˈo i te oraraa aore e hara e aore e pohe. (Mat. 20:28; Ioa. 3:16; Ioa. 1, 4:9, 10) Ma te itoito rahi, te haapii ra te feia faatavaihia i te taata no nia i te hoo e e nafea ratou e faufaahia ˈi i te reira. (Kor. 1, 1:23) Te faahiti atoa ra te orama i te tahi atu pǔpǔ taata tei ore i faatavaihia. Te tiaturi nei râ ratou i te ora i te fenua. Ua faaue-atoa-hia ratou ia parau i te taata: “E haere mai.” E te pee nei ratou i teie faaueraa ma te haapii i te parau apî oaoa i te tahi atu. Te faaite ra ïa te orama i tei titauhia i te taata atoa o te farii i te poroi o te parau apî oaoa, oia hoi e poro i te tahi atu.

14. E nafea e pee ai i “te ture a te Mesia”?

14 E mea tia ia poro te taata atoa o te pee ra i “te ture a te Mesia.” (Gal. 6:2) Te hinaaro ra Iehova ia pee te feia atoa e haamori ra ia ˈna i te hoê â mau ture. I ani na o ˈna i te mau Iseraela i tahito, oia atoa i te taata ěê i rotopu ia ratou, ia pee i ta ˈna mau ture. (Exo. 12:49; Lev. 24:22) I teie mahana, aita e titauhia ra ia pee tatou i te mau ture atoa i horoahia i te mau Iseraela. E mea tia râ ia pee tatou paatoa, tei faatavaihia aore ra aita, i “te ture a te Mesia.” Te tahi o te mau mea faufaa roa ˈˈe ta Iesu i haapii mai, o te here ïa. (Ioa. 13:35; Iak. 2:8) E mea tia ia here tatou ia Iehova, ia Iesu e i te taata. E te ravea maitai aˈe no te faaite i tera here, o te faaiteraa ïa i te taata i te parau apî oaoa o te Basileia.—Ioa. 15:10; Ohi. 1:8.

15. No te aha e parau ai e ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ atoa ia poro?

15 I te tahi taime, ua parau tia ˈtu Iesu i te hoê parau i te tahi noa mau pǐpǐ. No te pǐpǐ e rave rahi râ tera parau. Ei hiˈoraa, ua faaau Iesu i te hoê faufaa e ta ˈna na pǐpǐ 11 e ua fafau e e faatere ratou i roto i to ˈna Basileia. Tera râ, 144 000 arii apiti to Iesu. (Luka 22:29, 30; Apo. 5:10; 7:4-8) I muri iho i to ˈna faatia-faahou-raahia, mea iti roa te pǐpǐ tei faaroo tia ˈtu i ta ˈna faaueraa e poro. (Ohi. 10:40-42; Kor. 1, 15:6) I te senekele matamua râ, o te mau pǐpǐ atoa a Iesu tei pee i teie faaueraa. (Ohi. 8:4; Pet. 1, 1:8) I teie atoa mahana, noa ˈtu e aita tatou i faaroo tia ˈtu ia Iesu ia parau mai ia poro, ua ite tatou e e mea tia ia rave tatou i tera ohipa. E vau mirioni ïa tatou e rave nei i teie ohipa pororaa. Ua ite tatou e ma te na reira, te faaite nei tatou i to tatou faaroo ia Iesu.—Iak. 2:18.

TEIE TE TAIME NO TE FAAITE I TE TAIVA ORE

16-18. E nafea e tauturu ai ma te taiva ore i te mau taeae o te Mesia, e no te aha ia na reira ˈi tatou i teie nei â?

16 Te aro uˈana roa ˈtura Satani i te mau taeae faatavaihia o te Mesia e ora noa ra i te fenua e ua ite o ˈna e “maa taime poto” noa to ˈna e toe ra. (Apo. 12:9, 12, 17) Noa ˈtu râ te mau aroraa a Satani, te tamau nei te feia faatavaihia i te aratai i te ohipa pororaa e mea rahi roa te taata te faaroo nei i te parau apî oaoa. Papu maitai ïa e tei pihai iho Iesu i te feia faatavaihia e te aratai nei o ˈna ia ratou.—Mat. 28:20.

E fanaˈoraa taa ê mau ia tauturu i te mau taeae o te Mesia

17 E fanaˈoraa taa ê mau no tatou ia tauturu i te mau taeae o te Mesia ma te ohipa pororaa. Te tauturu atoa ˈtu nei tatou ma te horoa i te moni e ma te ohipa puai no te patu i te mau Piha a te Basileia, Piha tairururaa e piha ohipa. A auraro ai ma te taiva ore i te mau matahiapo e i te tahi atu mau taeae faatoroahia e “te tavini haapao maitai e te paari,” e faaite tatou i to tatou hinaaro e tauturu i te mau taeae o te Mesia.—Mat. 24:45-47; Heb. 13:17.

18 Fatata te toea o te feia faatavaihia i te fanaˈo i te tapaoraa hopea. I reira ïa te mau melahi e tuu ai i “na mataˈi e maha o te ao nei” e e haamata ˈi te ati rahi. (Apo. 7:1-3) Hou Aramagedo a haamata ˈi, e rave Iesu i te feia faatavaihia ia ˈna ra i nia i te raˈi. (Mat. 13:41-43) No reira, ia hinaaro tatou ia haavahia tatou ei mamoe a tae mai ai Iesu, teie te taime no te faaite i te taiva ore i te mau taeae faatavaihia o te Mesia.

E tauturu tatou i te mau taeae o te Mesia i roto i te tuhaa rau (A hiˈo i te paratarafa 17)

^ No te ite atu â no nia i teie parabole, a hiˈo i te mau tumu parau “Eaha to outou tiaraa na mua ˈˈe te tupuraa o te haavaraa?” e “Eaha te huru oraraa no a muri aˈe o te mau mamoe e te mau puaaniho?” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Atopa 1995.