Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E te mau matahiapo, a haapii i te mau taeae ia amo i te hopoia

E te mau matahiapo, a haapii i te mau taeae ia amo i te hopoia

“E te mau parau ta oe i faaroo ia ˈu nei, . . . e tuu atu i te feia parau mau.”—TIM. 2, 2:2.

1. (a) Eaha ta te mau tavini a te Atua i ite no nia i te haapiiraa, e eaha te nehenehe e huti mai no tatou i teie mahana? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau?

 UA ITE te nunaa o te Atua e e aratai te haapiiraa i te manuïaraa. Ei hiˈoraa, ua faanaho Aberama i ‘to ˈna mau taata i haapiihia e ana’ e ua faaora mai ratou ia Lota. (Gen. 14:14-16) Ua “haapiihia” te feia himene i te tau o te arii Davida no te faatae i te mau himene arueraa ia Iehova. (Par. 1, 25:7) I teie mahana, e mea tia ia aro tatou ia Satani e i ta ˈna ao. (Eph. 6:11-13) Te ohipa puai atoa nei tatou no te arue ia Iehova ma te faaite ia vetahi ê i to ˈna iˈoa. (Heb. 13:15, 16) Mai te mau tavini a te Atua i tahito, mea faufaa ia haapiihia tatou no te manuïa. I roto i te amuiraa, ua horoa Iehova i te mau matahiapo te hopoia e haapii i te tahi atu. (Tim. 2, 2:2) Mea nafea te tahi mau matahiapo i te haapiiraa i te mau taeae ia haapao i to Iehova nunaa?

A TAUTURU I TE TAEAE IA HERE ATU Â IA IEHOVA

2. Hou a haapii ai i te hoê taeae te mau mea apî, eaha ta te hoê matahiapo e rave e no te aha?

2 E nehenehe te hoê matahiapo e faaauhia i te hoê taata faaapu. Hou a tanu ai i te huero, mea faufaa ia tuu te taata faaapu i te mau mea maitatai i roto i te repo ia tupu e ia paari maitai te raau tanu. Oia atoa, hou a haapii ai i te hoê taeae i te mau mea apî, e faaite na mua te hoê matahiapo i te tahi mau aratairaa Bibilia o te tauturu i te taeae ia ineine no te faaohipa i ta ˈna i haapii mai.—Tim. 1, 4:6.

3. (a) E nafea ta Iesu mau parau i roto i te Mareko 12:29, 30 e nehenehe ai e faaohipahia i roto i te hoê aparauraa e te hoê taeae? (b) Eaha te huru o te hoê taeae a faaroo ai i te hoê matahiapo ia pure no ˈna?

3 Mea faufaa ia taa e nafea te parau mau e ohipa ˈi i nia i te manaˈo e te huru aau o te taeae ta oe e haapii ia amo i te mau hopoia. I te mea e ua pûpû o ˈna ia ˈna ia Iehova, e nehenehe oe e ani ia ˈna mea nafea te reira i te ohiparaa i nia i ta ˈna mau faaotiraa i roto i te oraraa. E aratai te reira i te hoê aparauraa no nia i te mau ravea no te tavini ia Iehova ma te aau atoa. (A taio i te Mareko 12:29, 30.) E nehenehe atoa oe e pure e o ˈna no te ani ia Iehova ia horoa ˈtu na ˈna te varua moˈa ta ˈna i hinaaro no te haapii i te amo i te mau hopoia. E itoitohia ˈtu â te taeae ia faaroo o ˈna ia oe ia pure no ˈna!

4. (a) Eaha te tahi mau aamu Bibilia te nehenehe e tauturu i te hoê taeae ia haere i mua? (b) Eaha te fa te titauhia ia haamau te mau matahiapo a haapii ai i te tahi atu?

4 A haamata ˈi oe i te haapii i te hoê taeae, mea maitai ia tauaparau i nia i te mau aamu Bibilia o te tauturu ia ˈna ia ite i te faufaaraa ia riro ei tauturu e ei taeae tiaturihia e te haehaa. (Arii 1, 19:19-21; Neh. 7:2; 13:13; Ohi. 18:24-26) E huru maitatai faufaa teie no ˈna mai te mau mea maitatai e tuuhia i roto i te repo. E tauturu te reira ia ˈna ia haere oioi i mua. Ua parau Jean-Claude, te hoê matahiapo no Farani, eaha ta ˈna fa a haapii ai i te hoê taeae: e tauturu ia ˈna ia rave i te mau faaotiraa î i te paari niuhia i nia i te mau aratairaa Bibilia. Te na ô ra o ˈna: “E imi au i te taime no te taio amui i te hoê irava no te ‘faaaraara i te mata’ o te taeae i ‘te mau mea taa ê’ itehia i roto i te Parau a te Atua.” (Sal. 119:18) E nafea ˈtu â e tauturu ai i te hoê taeae ia haere i mua?

A FAAHITI I TE MAU FA E A FAAITE NO TE AHA

5. (a) Mea faufaa anei ia paraparau e te hoê taeae no nia i ta ˈna mau fa i roto i te taviniraa a Iehova? A faataa. (b) No te aha ia haapii ai te mau matahiapo i te mau taeae ia amo i te hopoia i to ratou iho â apîraa?

5 A ani i te hoê taeae eaha ta ˈna mau fa i roto i te taviniraa a Iehova. Aita anaˈe, a tauturu ia ˈna ia haamau i te tahi fa. Ma te oaoa, a faaite atu i te tahi fa ta oe i haamau e i to oe huru aau a naea ˈi i te reira. E ravea ohie teie e o te manuïa. Te na ô ra Victor, te hoê matahiapo e pionie i Afirika: “I to ˈu apîraa, ua uiui mai te hoê matahiapo no nia i ta ˈu mau fa. Ua tauturu teie mau uiraa ia ˈu ia feruri maitai i ta ˈu taviniraa.” Te parau nei te mau matahiapo aravihi e mea faufaa ia haapii i te mau taeae i to ratou iho â apîraa noa ˈtu e e taurearea. E nehenehe e horoa i te mau ohipa i roto i te amuiraa ia au i to ratou matahiti. E tiatonu noa ïa ratou i ta ratou mau fa a paari mai ai e i mua i te faahemaraa e rave rahi.—A taio i te Salamo 71:5, 17. *

A faataa i te taeae no te aha mea faufaa ˈi ia rave o ˈna i te ohipa ta oe i horoa ˈtu e a haapopou ia ˈna no ta ˈna mau tutavaraa (A hiˈo i na paratarafa 5-8)

6. Mea nafea Iesu i te haapiiraa i te tahi atu ia amo i te hopoia?

6 No te turai i te hoê taeae ia tavini, eita e navai ia parau noa ia ˈna eaha te rave. E mea tia atoa ia faataa oe no te aha mea faufaa ˈi ia na reira. Ua parau te Orometua rahi ra o Iesu i ta ˈna mau aposetolo ia poro. Ua faaite râ na mua oia no te aha e mea tia ˈi ia na reira ratou: “O te mana atoa i te raˈi e te ao atoa nei ua pûpûhia mai tei ia ˈu anaˈe. E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ.” (Mat. 28:18, 19) E nafea oe e nehenehe ai e pee i te huru raveraa a Iesu?

7, 8. (a) E nafea te mau matahiapo e nehenehe ai e pee i te huru raveraa a Iesu? (b) Mea faufaa anei ia haapopou i te hoê taeae? A faataa. (c) Eaha te tahi mau manaˈo te nehenehe e tauturu i te mau matahiapo ia haapii i te tahi atu ia amo i te hopoia? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ E nafea ia haapii i te mau taeae?”)

7 Ia ani oe i te hoê taeae ia rave i te hoê ohipa, a faataa ˈtu i roto i te Bibilia no te aha mea faufaa ˈi te reira. E haapii ïa oe ia ˈna ia rave i te tahi ohipa no te mea e aratairaa Bibilia to muri, eiaha noa te tahi faatureraa. Ei hiˈoraa, ia ani oe i te hoê taeae ia tamâ e ia haapao i te vahi tomoraa o te Piha a te Basileia, e nehenehe oe e faaite atu i te Tito 2:10. A faataa e nafea ta ˈna ohipa e faariro ai i te poroi o te Basileia ei mea anaanatae atu â. A parau atoa ia ˈna ia feruri i te mau melo paari o te amuiraa e e nafea ta ˈna ohipa e tauturu ai ia ratou. E tauturu teie huru aparauraa ia ˈna ia feruri atu â i te taata, eiaha i te mau faatureraa. Ia ite o ˈna e nafea te mau taeae e tuahine e faufaahia ˈi i ta ˈna ohipa, e oaoa o ˈna no te mea te tavini ra o ˈna i te tahi atu.

8 A haapopou atoa i te taeae ia faaohipa o ˈna i ta oe i parau atu. Mea faufaa anei ia na reira? E tauturu te pape i te hoê raau tanu ia tupu maitai. Oia atoa, e tauturu ta oe mau haapopouraa i te hoê taeae ia haere i mua i roto i ta ˈna taviniraa ia Iehova.—A hiˈo i te Mataio 3:17.

TE TAHI ATU FIFI

9. (a) No te aha mea fifi ai no te mau matahiapo i te tahi mau fenua ruperupe ia haapii i te taeae ia amo i te hopoia? (b) No te aha aita ˈi te tahi mau taeae apî i tuu i te taviniraa a te Atua na mua roa?

9 Mea fifi paha no te mau matahiapo i te mau fenua ruperupe ia faaitoito i te mau taeae bapetizohia e 20 aore ra e 30 tiahapa matahiti ia ohipa ˈtu â i roto i te amuiraa. Ua parau mai te mau matahiapo aravihi no e 20 fenua, no te aha i to ratou manaˈo, e ore ai te tahi mau taeae apî e tavini atu â i roto i te amuiraa. Ua parau te rahiraa e aita te mau metua o teie mau taeae i faaitoito ia ratou i to ratou apîraa ia haamau i te mau fa i roto i te taviniraa a Iehova. E a hinaaro ai te tahi mau taeae apî e tavini atu â, ua faaitoito atu to ratou mau metua ia haamau i te mau fa taaihia i te haapiiraa teitei aore ra i te hoê toroa i roto i te ao! Aita roa ˈtu ïa ratou i tuu i te taviniraa a te Atua na mua roa.—Mat. 10:24.

10, 11. (a) E nafea te hoê matahiapo e tauturu mǎrû noa ˈi i te hoê taeae ia taui i to ˈna huru feruriraa? (b) Eaha te mau irava ta ˈna e nehenehe e faaohipa no te turai i te hoê taeae ia rave hau atu â, e no te aha? (A hiˈo i te nota i raro i te api.)

10 Mai te peu e e au ra e aita te hoê taeae e hinaaro ra e rave hau atu â i roto i te amuiraa, e titauhia te faaitoitoraa e te faaoromai rahi no te taui i to ˈna huru feruriraa. E haere râ! E nehenehe te hoê taata faaapu e tauturu i te hoê raau tanu ia tupu afaro ma te aratai mǎrû noa i te tumu. Oia atoa, e nehenehe oe e tauturu mǎrû noa i te hoê taeae ia ite e mea faufaa ia taui i to ˈna huru feruriraa e ia farii hau atu â hopoia i roto i te amuiraa. E nafea?

11 A rave i te taime no te faahoa ˈtu ia ˈna. A faaite atu e mea faufaa o ˈna no te amuiraa. A mairi ai te tau, a parahi e a haaferuri ia ˈna i nia i te mau irava o te nehenehe e tauturu ia ˈna ia feruri i ta ˈna pûpûraa ia Iehova. (Koh. 5:4; Isa. 6:8; Mat. 6:24, 33; Luka 9:57-62; Kor. 1, 15:58; Kor. 2, 5:15; 13:5) A tutava i te haaputapû i to ˈna aau ma te mau uiraa mai teie: ‘Eaha ta oe i fafau ia Iehova a pûpû ai i to oe ora ia ˈna? I to oe manaˈo, eaha to Iehova huru a bapetizohia ˈi oe?’ (Mas. 27:11) ‘Eaha to Satani huru?’ (Pet. 1, 5:8) Mea puai mau te mau irava mai teie no te haaputapû i te aau o te hoê taeae.—A taio i te Hebera 4:12. *

E TE MAU TAEAE, A FAAITE I TO OUTOU TAIVA ORE

12, 13. (a) Mai te aha te huru o Elisaia a haapiihia ˈi o ˈna? (b) Mea nafea Iehova i te haamaitairaa i te taiva ore o Elisaia?

12 E te mau taeae apî, e hinaaro te amuiraa i ta outou tauturu! Eaha te nehenehe e tauturu ia outou ia oaoa i roto i ta outou taviniraa ia Iehova? No te ite, e hiˈopoa anaˈe i te tahi mau tupuraa i roto i te oraraa o Elisaia, o tei haapii-atoa-hia ia amo i te hopoia.

13 A 3 000 matahiti aˈenei, ua parau te peropheta Elia i te hoê taata apî o Elisaia te iˈoa ia riro ei tauturu na ˈna. Ua farii oioi Elisaia e ua rave o ˈna ma te taiva ore i te ohipa haehaa no te peropheta. (Arii 2, 3:11) E ono matahiti i te maoro, ua haapii Elia ia Elisaia. E a fatata ˈi te ohipa a Elia i te hope i Iseraela, ua parau o ˈna i ta ˈna tauturu e e nehenehe ta ˈna e faaea i te tavini ia ˈna. E toru râ taime to Elisaia parauraa ˈtu: “E ore au e faarue ia oe.” Ua faaoti papu o ˈna e faaea noa e to ˈna ra taata haapii. E ua haamaitai Iehova i te taiva ore o Elisaia ma te faatia ia ˈna ia ite ia Elia ia ravehia na roto i te hoê puahiohio.—Arii 2, 2:1-12.

14. (a) E nafea te mau taeae e nehenehe ai e pee i te hiˈoraa o Elisaia? (b) No te aha mea faufaa ˈi ia faaite i te taiva ore?

14 Te haapiihia ra anei oe ia amo i te hopoia? E nafea oe e nehenehe ai e pee i te hiˈoraa o Elisaia? A farii oioi i te ohipa e horoahia mai noa ˈtu e mea haehaa. A hiˈo i te taeae e haapii ra ia oe mai to oe hoa. A faaite ia ˈna i to oe mauruuru no ta ˈna e rave ra no oe. E i to oe atoa hinaaro e tamau i te pee i ta ˈna e haapii mai ra. E te mea faufaa ˈtu â, a rave i ta oe ohipa ma te taiva ore. No te aha? Ia faaite oe e e taeae taiva ore oe o te nehenehe e tiaturihia, e papu i te mau matahiapo e te hinaaro ra Iehova ia fanaˈo oe hau atu â hopoia i roto i te amuiraa.—Sal. 101:6; a taio i te Timoteo 2, 2:2.

A FAATURA I TE MAU MATAHIAPO ARAVIHI

15, 16. (a) Mea nafea Elisaia i te faaiteraa i to ˈna faatura no to ˈna taata haapii? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.) (b) No te aha te tahi atu mau peropheta i tiaturi ai ia Elisaia?

15 Te faaite atoa ra te aamu o Elisaia e mea faufaa no te mau taeae i teie mahana ia faatura i te mau matahiapo aravihi. I muri iho i te farereiraa i te hoê pǔpǔ peropheta i Ieriko, ua haere Elia raua Elisaia i te anavai Ioridana. I reira, ‘rave ihora Elia i to ˈna ahu, ua taviri ihora, e ua tairi ihora i taua pape ra, taa ê atura.’ Haere ihora raua i te tahi pae o te anavai na nia i te repo mǎrô a “paraparau noa ˈi.” Ua tamau noa Elisaia i te horoa i te tariˈa faaroo i te mau parau atoa a to ˈna taata haapii. Aita roa ˈtu o ˈna i manaˈo e ua ite pauroa o ˈna. I muri iho, ravehia ihora Elia na roto i te hoê puahiohio e hoˈi aˈera Elisaia i te anavai Ioridana. I reira, tairi ihora Elisaia i te pape e te ahu o Elia e ua parau aˈera: “Teihea te Atua o Elia ra o Iehova?” Taa ê faahou atura te pape.—Arii 2, 2:8-14.

16 Ua tapao anei oe e ua tuea te semeio matamua a Elisaia i te semeio hopea a Elia? Eaha ta te reira e haapii mai ra? Aita Elisaia i manaˈo e i te mea o ˈna te peropheta i teie nei, e mea tia ia taa ê ta ˈna mau ohipa i ta Elia. Ua pee maite râ o ˈna i te huru raveraa a Elia. Ua faaite te reira i to ˈna faatura no to ˈna taata haapii e ua tauturu i te tahi atu mau peropheta ia tiaturi ia Elisaia. (Arii 2, 2:15) Ua tavini o ˈna ei peropheta e 60 matahiti i te maoro e ua horoa Iehova ia ˈna ra te puai no te rave i te semeio e rave rahi atu â i ta Elia. Eaha ïa te haapiiraa no te mau taeae e haapiihia ra ia amo i te hopoia?

17. (a) E nafea te mau taeae e nehenehe ai e pee i te haerea o Elisaia? (b) E nafea Iehova e nehenehe ai e faaohipa i te mau taeae taiva ore o te fanaˈo ra i te haapiiraa?

17 A fanaˈo ai oe hau atu â hopoia i roto i te amuiraa, eiaha oe e manaˈo e mea tia ia taa ê ta oe mau ohipa i tei ravehia i na mua ˈˈe. A haamanaˈo: e ravehia te tahi tauiraa no te hoê hinaaro i roto i te amuiraa aore ra no te pee i te faaueraa a te faanahonahoraa a Iehova. Eiaha oe e rave i te mau tauiraa no to oe noa hinaaro. Ma te tamau noa i te faaohipa i te mau huru raveraa a Elia, ua tauturu Elisaia i te tahi atu mau peropheta ia tiaturi ia ˈna e ua faaite i to ˈna faatura no to ˈna taata haapii. Hoê â huru ia tamau oe i te faaohipa i te mau huru raveraa niuhia i nia i te Bibilia a to oe mau taata haapii. E faaite oe i to oe faatura no te mau matahiapo aravihi e e tiaturi to oe mau taeae e tuahine ia oe. (A taio i te Korinetia 1, 4:17.) A aravihi atu â ˈi oe, e rave oe i te mau tauiraa o te tauturu i te amuiraa ia pee i te faanahonahoraa a Iehova o te haere noa ra i mua. E e nehenehe Iehova e tauturu ia oe ia rave i te mau ohipa rahi aˈe i ta to oe mau taata haapii, mai ta ˈna i rave i nia ia Elisaia.—Ioa. 14:12.

18. No te aha mea faufaa ˈi ia haapii i te mau taeae i roto i te mau amuiraa i teie nei â?

18 Te tiaturi nei matou e turai te mau manaˈo tauturu i roto i teie tumu parau e i to na mua ˈtu i te matahiapo e rave rahi ia faataa i te taime no te haapii i te mau taeae. Oia atoa ia ineine te mau taeae ia haapiihia ratou e ia faaohipa i ta ratou i haapii mai no te haapao i te nunaa o Iehova. E haapuai teie haapiiraa i te mau amuiraa atoa na te ao e e tauturu ia tatou taitahi ia vai taiva ore i te mau taime faufaa mau i mua nei.

^ Eaha te rave ia faaite te hoê taeae apî i te hoê huru feruriraa î i te paari, i te haehaa e i te tahi atu mau huru maitatai faufaa no te tavini i roto i te amuiraa? E nehenehe te mau matahiapo e feruri e faatoroa ia ˈna ei tavini tauturu noa ˈtu e aita o ˈna i naea ˈtura e 20 matahiti.—Tim. 1, 3:8-10, 12; a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Tiurai 1989, api 29 (Farani).