Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua “hiˈo” ratou i te mau mea i fafauhia

Ua “hiˈo” ratou i te mau mea i fafauhia

“Aita i noaa tei parauhia maira, ua hiˈo râ ratou i taua mau mea ra i te atea ê.”—HEB. 11:13.

1. No te aha mea maitai ai ia feruri tatou i te mau ohipa aita â tatou i ite atura? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

 UA HOROA mai Iehova i te hoê ô faahiahia mau: te aravihi ïa ia feruri i te mau ohipa aita â tatou i ite atura. E tauturu mai te reira ia tiai i te mau mea faahiahia mau no a muri aˈe, ia faaineine i te mau opuaraa e ia ape i te mau fifi. Ua ite Iehova i te ohipa e tupu mai a muri aˈe, e ua faaite oia ia tatou eaha tei tupu. I te mea e eita tatou e ite roa ˈtu, e nehenehe râ tatou e feruri noa a haapuai ai te reira i to tatou faaroo.—Kor. 2, 4:18.

2, 3. (a) E nafea to tatou feruriraa e tauturu ai ia tatou? (b) Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau?

2 I te tahi mau taime e feruri iho â tatou i te mau mea eita roa ˈtu e tupu. Ei hiˈoraa, e feruri paha te hoê tamahine e tei nia iho o ˈna i te hoê pěpě o te rere ra. Mea papu, eita te reira e nehenehe e tupu. Ta Hana râ e feruri ra, te metua vahine o Samuela, e nehenehe ïa e tupu. Ua manaˈonaˈo noa oia i te mahana e afai ai oia i ta ˈna tamaiti i te sekene no te ohipa e te mau tahuˈa. E ere i te hoê noa moemoeâ, tera hoi ta ˈna i opua e rave. Ua tutava o ˈna i te tapea i ta ˈna i euhe ia Iehova, a feruri noa ˈi o ˈna i tera mahana. (Sam. 1, 1:22) Ia manaˈonaˈo tatou i te mau parau fafau a Iehova, te manaˈonaˈo ra ïa tatou i te tahi mau parau o te tupu iho â.—Pet. 2, 1:19-21.

3 E rave rahi tavini a Iehova i tahito ra i nehenehe na e feruri i ta Iehova i tǎpǔ. No te aha mea maitai ai no ratou ia feruri i te reira? E no te aha e mea maitai ai ia feruri atoa mai te aha ra to tatou oraraa ia tupu te mau parau fafau a te Atua?

UA PUAI ATU Â TO RATOU FAAROO A FERURI AI I TE TUPU A MURI AˈE

4. No te aha i nehenehe ai ta Abela e feruri no nia i te hoê a muri aˈe maitai aˈe?

4 O Abela te taata matamua o tei faatupu i te faaroo i te parau fafau a Iehova. Ua ite oia eaha ta Iehova i parau i te ophi i muri aˈe i to Adamu raua Eva hararaa: “E tuu hoi au i te au ore e riri ai ra ia orua o te vahine, e to huaai, e to ˈna ra huaai; na ˈna e haaparuparu i to afii, e na oe e haaparuparu i to ˈna poro avae.” (Gen. 3:14, 15) Aita Abela i ite maitai nafea te reira e tupu ai. Tera râ, ua feruri noa paha o ˈna i nia i ta te Atua i parau. E nehenehe ta Abela e manaˈo, ‘o vai te haaparuparuhia e te ophi e te tauturu i te taata ia riro faahou mai ei taata tia roa?’ Ua papu ia Abela e e tupu iho â ta Iehova i tǎpǔ e ua farii noa na Iehova i te mau tusia ta ˈna i pûpû.—A taio i te Genese 4:3-5; Hebera 11:4.

5. No te aha mea maitai ai no Enoha ia feruri i te tupu a muri aˈe?

5 O Enoha te tahi atu taata o tei faaite i te faaroo puai mau i te Atua. Ua ora oia i rotopu i te mau taata ino o tei faahiti i te “parau etaeta” i nia i te Atua. Teie nei râ, e taata itoito o Enoha e ua poro i te poroi a te Atua. E ua parau atu oia i te taata e e haamou Iehova i te feia ino. (Iuda 14, 15) Na te aha i tauturu ia ˈna ia na reira? Ua feruri oia i te mahana e î ai te fenua i te mau taata e tavini ia Iehova.—A taio i te Hebera 11:5, 6.

6. I muri aˈe i te diluvi, eaha paha ta Noa i manaˈo?

6 No to Noa faaroo ia Iehova, aita oia i haamouhia i te diluvi. (Heb. 11:7) E no to ˈna atoa faaroo i pûpû ai oia i te tusia animara na Iehova. (Gen. 8:20) I muri aˈe i te diluvi, ua ino faahou te ao. Ua haamata o Nimeroda i te faatere e ua hinaaro oia ia orure hau te taata ia Iehova. (Gen. 10:8-12) Ua vai puai noa râ te faaroo o Noa. Mai ia Abela, ua papu ia ˈna e ia tae i te hoê mahana e faaore te Atua i te hara e te pohe e aita atoa e taata faatere ino faahou i te fenua nei. E nehenehe atoa tatou e feruri i tera mahana faahiahia mau o te fatata i te tae mai!—Roma 6:23.

UA FERURI NOA RATOU I TE TAIME E E TUPU IHO Â TE MAU PARAU FAFAU A TE ATUA

7. Eaha te a muri aˈe e tiaihia ra e Aberahama, Isaaka e Iakoba?

7 Ua feruri o Aberahama, Isaaka e Iakoba i te hoê a muri aˈe faahiahia mau. Ua fafau hoi o Iehova ia ratou e e haamaitai o ˈna i te mau nunaa atoa maoti to ratou “huaai.” (Gen. 22:18; 26:4; 28:14) Ua fafau atoa te Atua e e riro mai to ratou utuafare ei nunaa rahi e e fanaˈo ratou i te Fenua tǎpǔhia faahiahia mau. (Gen. 15:5-7) No to Aberahama, Isaaka e Iakoba iteraa e e tupu iho â te mau parau fafau a Iehova i nehenehe ai ratou e feruri i to ratou utuafare e ora aˈena ra i taua fenua ra. Mai te taime a hara ˈi Adamu raua Eva, ua tauturu Iehova i ta ˈna mau tavini taiva ore ia taa e e nafea te taata e fanaˈo faahou ai i te oraraa tia roa.

8. Eaha tei tauturu ia Aberahama ia haapuai i to ˈna faaroo e ia auraro?

8 No to Aberahama faaroo puai, ua auraro o ˈna ia Iehova noa ˈtu te mau tupuraa fifi mau. Ua feruri Aberahama e te tahi atu tavini taiva ore ma te papu i ta Iehova i fafau, noa ˈtu e aita te reira i tupu a ora noa ˈi ratou. Te parau ra te Bibilia: “Ua hiˈo râ ratou i taua mau mea ra i te atea ê.” (A taio i te Hebera 11:8-13.) Ua ite Aberahama e ua tapea noa iho â Iehova i ta ˈna i fafau i tahito ra, ua papu ïa ia ˈna e e tupu te mau mea atoa ta Iehova i fafau no a muri aˈe.

Ua faaoromai te mau taata i tahito ra e tae roa i te taime e aratai ai Iehova e ta ˈna faatereraa i te fenua nei e a muri noa ˈtu

9. E nafea te faaroo o Aberahama i ta Iehova i fafau i tauturu ai ia ˈna?

9 No to Aberahama faaroo i ta Iehova i fafau, i rave ai o ˈna i ta Iehova i ani atu ia ˈna. Ei hiˈoraa, ua vaiiho o ˈna i to ˈna nohoraa i te oire no Ura. E no te toea o to ˈna oraraa, aita oia i faaea tumu i roto i te mau oire ta ˈna i haere. Ua ite atoa oia e aita te mau oire e haaati ra ia ˈna e vai noa, no te mea aita te mau faatereraa e haamori ra ia Iehova. (Ios. 24:2) Ua tiai ru noa oia ia tae i te taime e aratai ai Iehova e ta ˈna faatereraa i te fenua e a muri noa ˈtu. Teie faatereraa, o “taua oire niu mau ra, o te Atua te faaau e te faatia ra.” (Heb. 11:10) Ua tiaturi Aberahama, Abela, Enoha, Noa e te tahi atu, i te tia-faahou-raa. Ua puai roa mai to ratou faaroo ia Iehova a manaˈo ai i te mau taime atoa e ora e a muri noa ˈtu i nia i te hoê fenua nehenehe mau.—A taio i te Hebera 11:15, 16.

10. No te aha e mea maitai ai no Sara ia feruri i te tupu a muri aˈe?

10 E faaroo puai to Sara, te vahine a Aberahama i ta Iehova i fafau. Noa ˈtu e aita ta ˈna e tamarii i te 90raa o to ˈna matahiti, ua tiai noa oia i te taime a noaa ˈi ta ˈna tamarii. Ua feruri o Sara i ta ˈna tamarii ia riro mai ei nunaa rahi. (Heb. 11:11, 12) E nafea o ˈna e papu ai? No te mea ua parau o Iehova i ta ˈna tane: “E haamaitai au ia ˈna, e e horoa vau i te tahi tamaiti no oe ia ˈna, e e haamaitai atoa vau ia ˈna: e riro hoi Sara ei metua no te mau fenua, e e hui arii atoa te fanau ia ˈna.” (Gen. 17:16) Mai ta Iehova i fafau, ua fanau mai Sara ia Isaaka. Ua haapapu teie semeio ia ˈna e e tupu iho â te toea o ta Iehova i fafau. E nehenehe atoa to tatou faaroo e puai mai ia feruri tatou i te mau mea faahiahia atoa ta Iehova i fafau mai.

UA FERURI HOHONU OIA I NIA I TE HAAMAITAIRAA

11, 12. Eaha tei tauturu ia Mose ia here roa ˈtu â ia Iehova?

11 Ua faatupu atoa Mose i te faaroo i ta Iehova i fafau. Ua paari mai o ˈna i Aiphiti mai te hoê arii. No to ˈna râ here rahi ia Iehova i te tahi atu mea, aita o ˈna i hinaaro i te mana e te mau taoˈa. Ua haapii to ˈna metua Hebera ia ˈna no nia ia Iehova e no nia atoa i ta ˈna i fafau no te faaora i te mau tamarii Iseraela i te faatîtîraa e no te horoa ˈtu i te Fenua tǎpǔhia. (Gen. 13:14, 15; Exo. 2:5-10) Rahi noa ˈtu â Mose i te feruri i teie mau parau fafau, rahi noa ˈtu â oia i te here ia Iehova.

12 Te parau mai ra te Bibilia i ta Mose e manaˈo noa ra: “No te faaroo i ore i tia ˈi ia Mose, a paari ai oia ra, ia mairihia o te tamaiti a te tamahine a Pharao ra; e mea maitai ia ˈna te rave atoa i te pohe i te amuiraa i te taata no te Atua ra; ia rave i te navenave poto noa o te parau ino ra. E taoˈa rahi hoi ia ˈna te mau faainoraa, i te Mesia nei, i te mau taoˈa atoa o Aiphiti ra, te haapao maite ra hoi oia i te utua ra ei hoo.”—Heb. 11:24-26.

13. No te aha e mea maitai ai no Mose ia feruri hohonu i ta Iehova i fafau?

13 Ua feruri hohonu o Mose i ta Iehova i fafau no te faaora i te tamarii Iseraela i te faatîtîraa. Mai te tahi mau tavini a Iehova, ua ite atoa Mose e e faaora Iehova i te mau taata atoa i te pohe. (Ioba 14:14, 15; Heb. 11:17-19) Ua taa iho â ia Mose e mea here mau na Iehova i te taata. Maoti te tupuraa i here rahi ai oia ia Iehova e i puai ai to ˈna faaroo no ˈna. Na te reira atoa i tauturu ia ˈna ia tavini ia Iehova i te roaraa o to ˈna oraraa. (Deut. 6:4, 5) Noa ˈtu ua hinaaro Pharao e haapohe ia ˈna, aita Mose i riaria ia ˈna, ua ite oia e e haamaitai Iehova ia ˈna a muri aˈe.—Exo. 10:28, 29.

A FERURI NA I TA TE FAATERERAA A TE ATUA E RAVE

E nehenehe anei oe e feruri e rave ra i te mau mea atoa ta Iehova i fafau ia oe? (A hiˈo i te paratarafa 15)

14. Eaha ta te taata e rave rahi e manaˈo ra no a muri aˈe?

14 E rave rahi taata e manaˈo ra no a muri aˈe e e feruri ra i te mau mea e ore roa ˈtu e tupu. Ei hiˈoraa, te moemoeâ ra te tahi mau taata veve roa e e riro mai ratou ei feia moni e eita ratou e haapeapea faahou. Tera râ, te parau ra te Bibilia e e riro noa te oraraa i roto i te ao a Satani, ei mea “rohirohi e ei taiâraa.” (Sal. 90:10) E rave rahi atoa te manaˈo ra e na te hoê faatereraa taata e faatitiaifaro i te mau fifi o teie nei ao. Tera râ, te parau ra te Bibilia e o te faatereraa anaˈe a te Atua te nehenehe e na reira. (Dan. 2:44) E rave rahi taata o te manaˈo ra e eita roa ˈtu teie ao e taui. Tera râ, te parau ra te Bibilia e e haamou te Atua i teie ao ino. (Zeph. 1:18; Ioa. 1, 2:15-17) E inoino roa te feia e te feruri ra i te mau mea aita e tuea ra i ta Iehova mau parau.

15. (a) No te aha e mea maitai ai no tatou ia feruri i te a muri aˈe ta te Atua i fafau mai? (b) Eaha hoê o te mau mea o ta oe e tiai noa ra?

15 Ua fafau mai Iehova i te hoê a muri aˈe faahiahia mau. Ia manaˈo tatou i tera taime, e oaoa roa ˈtu â tatou e e itoitohia tatou no te tavini noa ia ˈna. Noa ˈtu e fanaˈo oe i te ora i te raˈi aore ra i te fenua nei, te feruri râ anei oe e rave ra i te mau mea atoa ta Iehova i fafau ia oe? Ia tiai ru oe e ora e a muri noa ˈtu i te fenua nei, a feruri na e te ohipa ra oe e to oe mau hoa no te faariro i te fenua ei aua nehenehe mau. Te haapao mai ra te feia e aratai ra i teie ohipa ia oe. Te here ra te taata atoa e haaati ra ia oe ia Iehova mai ia oe e na reira ra. Mea maitai to oe ea e mea itoito oe e e aore roa ohipa e haapeapea faahou ia oe. Te oaoa ra oe, no te mea e nehenehe oe e faaohipa i to oe mau aravihi e to oe ite no te tauturu ia vetahi ê e ia faahanahana ia Iehova. Peneiaˈe e tauturu atu â oe i te feia o te faatia-faahou-hia mai ia haapii no nia ia Iehova. (Ioa. 17:3; Ohi. 24:15) Ia feruri oe i teie mau tupuraa, aita oe e moemoeâ ra. E tupu iho â te reira no te mea te faaite ra te Bibilia no a muri aˈe.—Isa. 11:9; 25:8; 33:24; 35:5-7; 65:22.

A APARAU NO NIA I TA OE E TIAI RU RA

16, 17. No te aha e mea maitai ai ia aparau tatou no nia i te a muri aˈe ta te Atua i fafau mai?

16 Ia parau tatou i te mau taeae e tuahine i ta tatou e hinaaro ra e rave i roto i te ao apî, e papu roa ˈtu â i roto i to te tahi e te tahi feruriraa i te hoê a muri aˈe faahiahia mau. Parau mau, aita tatou i ite papu eaha ta tatou taitahi e rave, ia aparau râ tatou no nia i ta tatou e tiai ru ra, te faaite ra ïa tatou i te faaroo i ta Iehova i fafau. Ma te na reira, e faaitoito tatou te tahi i te tahi ia tavini ia Iehova i te mau taime fifi, mai ta te aposetolo Paulo i na reira i nia i to ˈna mau taeae no Roma.—Roma 1:11, 12.

17 Ia manaˈo oe i te a muri aˈe ta te Atua i fafau mai, e iti mai to oe haapeapea i to oe mau fifi. I te hoê taime, ua haapeapea Petero e ua parau atu ia Iesu: “Inaha matou, ua faarue i te mau mea atoa e ua pee mai ia oe; e eaha ta matou nei utua?” Ua hinaaro Iesu ia manaˈo Petero e te tahi atu mau pǐpǐ i pihaiiho ia ˈna, i te mau mea faahiahia ta ratou e rave a muri aˈe. Ua parau atu oia: “Ia parahi te Tamaiti a te taata i nia iho i to ˈna terono hanahana, e parahi atoa outou, o tei pee mai ia ˈu nei, i nia iho i te terono hoê ahuru e ma piti i te haavaraa i te mau opu o Iseraela tino ahuru ma piti ra. E te taata atoa no to ˈu nei iˈoa i faarue ai i te fare, e te mau taeae, e te mau tuahine, e te metua tane, e te metua vahine, e te vahine iho, e te tamarii, e te fenua, e hanere atu ïa ta ˈna e noaa, e e roaa ia ˈna te ora mure ore.” (Mat. 19:27-29) E nehenehe ïa Petero e te tahi atu mau pǐpǐ e feruri ia ratou e faatere ra e o Iesu i nia i te raˈi e e tauturu i te taata i te fenua nei ia riro mai ei taata tia roa.

18. No te aha e mea maitai ai no tatou ia feruri i te taime a faatupu ai te Atua i ta ˈna i fafau?

18 Ua hiˈo mai tatou eaha tei tauturu i te mau tavini a Iehova ia haapuai i to ratou faaroo. Ua feruri Abela i ta Iehova i fafau no te hoê a muri aˈe faahiahia mau. E no to ˈna faaroo i teie parau fafau i mauruuru roa ˈi Iehova ia ˈna. Ua feruri Aberahama i te taime e tupu ai ta Iehova i fafau no nia i te “huaai,” no reira oia i auraro ai ia Iehova noa ˈtu e mea fifi mau te reira. (Gen. 3:15) Ua tiai ru Mose i te haamaitairaa ta Iehova i fafau atu ia ˈna e o te tauturu ia ˈna ia here atu â ia Iehova e ia vai taiva ore noa. (Heb. 11:26) Ia feruri tatou i te taime e faatupu ai Iehova i te mau mea atoa ta ˈna i fafau, e puai atu â to tatou faaroo e to tatou here ia Iehova. I to muri mai tumu parau, e hiˈopoa mai tatou eaha te tahi atu ravea no te faaohipa i to tatou feruriraa.