Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E pee anaˈe i Tei fafau mai i te ora mure ore

E pee anaˈe i Tei fafau mai i te ora mure ore

“Ei pee outou i te Atua mai te tamarii herehia ra.”—EPH. 5:1.

1. Eaha te ravea te nehenehe e tauturu ia tatou ia pee i to Iehova hiˈoraa?

 UA POIETE mai Iehova ia tatou ma te horoa i te aravihi ia nehenehe tatou e taa i te huru o vetahi ê, noa ˈtu aita tatou i farerei i te hoê â tupuraa e to ratou. (A taio i te Ephesia 5:1, 2.) E nafea teie aravihi e tauturu ai ia tatou ia pee i to Iehova hiˈoraa? E no te aha e vai ara ˈi tatou i ta tatou huru faaohiparaa i teie aravihi?

2. Eaha te manaˈo o Iehova ia mauiui tatou?

2 Ua fafau mai Iehova i te hoê a muri aˈe faahiahia mau e aita e mauiui faahou. Te tiai ra te feia faatavaihia aore ra te “mamoe ê atu” i te ora mure ore i te raˈi aore ra i te fenua nei. (Ioa. 10:16; 17:3; Kor. 1, 15:53) Te taa râ ra ia Iehova te mauiui ia faaruru tatou i te mau tupuraa fifi i teie mahana. I tahito ra, ua mauiui roa o Iehova i to ˈna iteraa i to ˈna nunaa e autâ ra i Aiphiti, “aroha ˈtura to ˈna aau.” (Tav. 10:16) I muri iho, a patu faahou ai to Iehova nunaa i to ˈna hiero e a mǎtaˈu ai ratou i to ratou mau enemi, ua taa ia Iehova to ratou manaˈo. I parau ai oia ia ratou: “O te faatiaia ˈtu ia outou ra, ua faatiaia ïa i tana orio mata nei.” (Zek. 2:8) Mai te hoê metua vahine e here ra i to ˈna aiû, ua here atoa Iehova i ta ˈna mau tavini e ua hinaaro oia e tauturu ia ratou. (Isa. 49:15) E pee tatou i to Iehova here ia tutava tatou i te taa i to te tahi manaˈo, mai te huru ra e tei roto tatou i te hoê â tupuraa e to ratou.—Sal. 103:13, 14.

UA PEE O IESU I TE HIˈORAA O IEHOVA E UA HERE I TE TAATA

3. Eaha te manaˈo o Iesu no nia i te mau taata?

3 Ua taa ia Iesu ia mauiui anaˈe te taata, noa ˈtu e aita o ˈna i farerei aˈenei i te hoê â tupuraa e to ratou. Ei hiˈoraa, ua ite o ˈna e oraraa fifi to te taata e rave rahi. Ua haavare noa na te mau tia faaroo ia ratou e ua haamau e rave rahi ture e ere no ô mai i te Atua ra. Ua mǎtaˈu te taata i teie mau tia. (Mat. 23:4; Mar. 7:1-5; Ioa. 7:13) Noa ˈtu e aita o Iesu i mǎtaˈu ia ratou e aita atoa i vare i ta ratou mau haavare, ua taa râ ia ˈna te manaˈo o te taata. Ua mauiui roa o Iesu i te iteraa e mea nafea ratou i te hamani-ino-raahia. Ua vaiiho-noa-hia ratou aore e tauturu “mai te mamoe tiai ore ra.” (Mat. 9:36) Ua haapii to ˈna Metua ia Iesu ia here i te taata e ia faaite i te “aroha e te hamani maitai.”—Sal. 103:8.

4. I to Iesu iteraa i te mauiui o te taata, ua aha o ˈna?

4 I to Iesu iteraa i te mauiui o te taata, ua tauturu atu oia no to ˈna here ia ratou. Ua riro oia mai to ˈna Metua. Ei hiˈoraa, i te hoê taime i muri noa ˈˈe i to te mau aposetolo a Iesu pororaa i te roaraa o te purumu, no to ratou rohirohi i faafaaea ˈi ratou i te hoê vahi hau mau. Teie nei râ, te tiai ra e rave rahi taata ia Iesu. Ua taa ia ˈna e te hinaaro ra ratou i ta ˈna tauturu. Ua “haapii atura oia ia ratou i te parau e rave rahi.”—Mar. 6:30, 31, 34.

A FAAITE I TE HERE MAI IA IEHOVA

5, 6. Ia hinaaro tatou e faaite i te here mai ia Iehova, eaha te titauhia ia rave? A faataa. (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

5 Ia hinaaro tatou e faaite i te here mai ia Iehova, eaha te titauhia ia rave? A hiˈo na i te tupuraa o te hoê taeae apî o Alan to ˈna iˈoa. Ua manaˈo o ˈna i te hoê taeae ruhiruhia e mea fifi no ˈna ia haere maitai e mea mohimohi te mata. Ua manaˈo o Alan i te mau parau a Iesu: “E o ta outou e hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou.” (Luka 6:31) Ua ui oia, ‘Eaha ta ˈu e hinaaro ia na reirahia vau?’ Te parau ra oia, ‘Te hinaaro nei au ia hauti maua i te popo!’ Teie nei râ, eita ta teie taeae e nehenehe e horo e e hauti i te popo. No reira, mea titauhia ia Alan ia ui, ‘Mai te peu e o vau tera taeae, eaha ta ˈu e hinaaro ia rave vetahi no ˈu?’

6 Noa ˈtu mea apî â o Alan, ua feruri oia i to ˈna huru ia ruhiruhia anaˈe o ˈna. Ua faataa oia i te taime no te aparau e teie taeae ruhiruhia e ua horoa i te tariˈa faaroo i ta ˈna mau parau. I muri aˈe, ua taa ia ˈna e mea fifi no teie taeae ia taio maitai i te Bibilia e ia poro i tera fare e tera fare. Ua hiˈo o Alan e nafea o ˈna e tauturu ai i te taeae ruhiruhia e ua hinaaro oia e rave i tei maraa ia ˈna no teie taeae. Ia taa ia tatou i te huru aau o vetahi ê e ia faaite atu i te here, te pee ra ïa tatou i te hiˈoraa o Iehova.—Kor. 1, 12:26.

A faaite i te maitai mai ia Iehova (A hiˈo i te paratarafa 7)

7. E nafea tatou e taa ˈi i ta to tatou mau taeae i farerei?

7 E ere iho â i te mea ohie ia taa i ta vetahi ê i farerei mai te peu e aita tatou i ite aˈenei i te hoê â tupuraa e to ratou. Ei hiˈoraa, e rave rahi o to tatou mau taeae o te mauiui ra no te mea ua maˈihia aore ra ua pepe ratou aore ra ua ruhiruhia ratou. E rave rahi atoa o te mauiui ra no te hepohepo rahi aore ra no te hamani-ino-raa ta ratou i ite i na mua ˈˈe. Te vai ra te tahi mau metua e haapao ra o ratou anaˈe i ta ratou mau tamarii aore ra te vai ra te tahi melo utuafare aita e tavini ra ia Iehova. E fifi to te mau taata atoa, mea taa ê râ te rahiraa o to ratou mau fifi i to tatou. Te hinaaro nei râ tatou e faaite i to tatou here no vetahi ê a tauturu atu ai ia ratou. No reira, eaha ïa ta tatou e rave? Mea taa ê paha te hinaaro o te taata taitahi. Mai te peu e e horoa tatou i te tariˈa faaroo e e tamata i te taa i te huru o te tahi taata, e nehenehe ïa tatou e ite eaha te ravea maitai no te tauturu ia ˈna. Peneiaˈe e nehenehe tatou e haamanaˈo atu ia ˈna eaha te manaˈo o Iehova i to ˈna mau fifi. Aore ra e nehenehe paha tatou e tauturu atu ia ˈna ma te tahi atu mau ravea. Ma te na reira, te pee ra ïa tatou i te hiˈoraa o Iehova.—A taio i te Roma 12:15; Petero 1, 3:8.

A FAAITE I TE MAITAI MAI IA IEHOVA

8. Eaha tei tauturu ia Iesu ia faaite i te maitai i te taata?

8 Mea maitai o Iehova i nia i te mau taata atoa. (Luka 6:35) E ua riro o Iesu mai to ˈna Metua. I to ˈna haereraa mai i te fenua nei, eaha tei tauturu ia Iesu ia faaite i te maitai i te taata? Ua feruri oia i to ˈna huru ia aparau o ˈna aore ia rave i te tahi ohipa. Ei hiˈoraa, te vai ra te hoê vahine o tei rave e rave rahi ohipa ino, e ua haere mai oia ia Iesu ra. No to ˈna oto rahi, ua taˈi noa oia i nia i te avae o Iesu. Ua taa râ ia Iesu i to ˈna mauiui no te mau ohipa ino ta ˈna i rave e ua tatarahapa oia. Ua ite Iesu e ia riri o ˈna i teie vahine, e rahi atu â to ˈna mauiui. Ua haamaitai atu oia ia ˈna ma te farii i ta ˈna tatarahapa. Ua paraparau atoa o Iesu i te hoê Pharisea ma te faatura, noa ˈtu aita ratou i farii i te mau mea ta teie vahine i rave.—Luka 7:36-48.

Hou a rave ai i te hoê faaotiraa, e feruri tatou e nafea te reira e ohipa ˈi i nia ia tatou e ia vetahi ê

9. Eaha te nehenehe e tauturu ia tatou ia maitai noa mai ia Iehova? A faataa.

9 E nafea tatou e nehenehe ai e faaite i te maitai mai ia Iehova? E feruri tatou hou a parau atu ai aore ra a rave atu ai i te tahi ohipa ma te faaite i te mǎrû ia ore te tahi atu ia inoino. Ua papai Paulo, eiaha te hoê Kerisetiano “ia mârô; ia mǎrû râ oia i te taata atoa nei.” (Tim. 2, 2:24) Ei hiˈoraa, a feruri e nafea oe e nehenehe ai e faaite i te maitai i roto i teie mau tupuraa: Mai te peu e aita ta oe rave ohipa e rave maitai ra i ta ˈna ohipa, eaha ta oe e parau atu? Mai te peu e aita tatou e ite faahou i te hoê taeae tau avaˈe i te putuputuraa, a hoˈi faahou mai ai oia, eaha ta tatou e parau atu ia ˈna? Ia poro oe i te hoê taata o tei parau mai e mea rahi ta ˈna ohipa, e nafea oe e pahono maitai ai ia ˈna? Ia ani ta oe vahine no te aha aita oe i faaite ia ˈna i te tahi mau opuaraa ta oe i rave, e pahono anei oe ia ˈna ma te faaite i te maitai? E nehenehe tatou e feruri e eaha to te tahi manaˈo e e nafea ta tatou mau parau e ohipa ˈi i nia ia ratou. I muri aˈe tatou e ite ai e nafea ia paraparau e ia faaite i te maitai mai ia Iehova.—A taio i te Maseli 15:28.

A FAATUPU I TE PAARI MAI IA IEHOVA

10, 11. Eaha te haapiiraa e huti mai i te hiˈoraa o Iehova e e nafea ia faatupu i te paari? A faataa.

10 E Atua î i te paari o Iehova, e nehenehe o ˈna e ite i te mau mea e tupu a muri aˈe. Noa ˈtu e aita tatou e ite eaha te tupu a muri aˈe, e nehenehe atoa râ tatou e faatupu i te paari. E nafea? Hou a rave ai i te hoê faaotiraa, e feruri tatou e nafea te reira e ohipa ˈi i nia ia tatou e ia vetahi ê. Eiaha tatou e riro mai te mau Iseraela. A faaroo ore ai ia Iehova, aita ratou i feruri i te mau faahopearaa o te reira. Aita atoa i haamanaˈo i to ratou taairaa e o Iehova e i te mau ohipa atoa ta ˈna i rave no ratou. I to Mose iteraa i te reira, ua papu ia ˈna e e ohipa ino ta te mau Iseraela i rave. Ua parau atu oia: “E nunaa parau taa ore ratou, aore hoi e ite o roto ia ratou. Ahiri e paari to ratou ia ite ratou i teie nei parau e! e ia manaˈo ratou i to ratou ra hopea.”—Deut. 31:29, 30; 32:28, 29.

11 Ei hiˈoraa, mai te peu e te haamatau ra oe e te tahi atu taata, a haamanaˈo e ere i te mea ohie ia haavî i te mau hinaaro pae tino ia puai roa anaˈe to oe hinaaro. Eiaha roa ˈtu e rave i te tahi ohipa o te faaatea ê ia oe i to oe taairaa faahiahia mau e o Iehova! No reira, a faatupu i te paari e a ape i te mau mea ino. A faaroo i te faaueraa î i te paari a Iehova: “E ite te taata haapao i te ino, e ua ape ihora; te haere noa ra râ te ite ore e pohe atura.”—Mas. 22:3.

A HAAVÎ I TA OE E MANAˈO RA

12. Eaha te rave ia manaˈo tatou i te mau mea ino?

12 E haavî te hoê taata feruriraa paari i to ˈna mau manaˈo. E nehenehe to tatou manaˈo e faatupu i te maitai aore ra i te ino, mai te auahi atoa, e nehenehe te reira e tauturu ia tatou aore ra e haapepe ia tatou. Ia haapao maitai tatou i te auahi, e nehenehe te reira e faaohipahia no te tunu i te maa. Ia ore râ tatou e haapao maitai e nehenehe te hoê fare e ura a pohe atu ai tatou. Hoê â atoa no to tatou mau manaˈo. Mea maitai no tatou ia manaˈo i te mau mea ta tatou i haapii no nia ia Iehova. Ia tamau râ tatou i te manaˈo i te mau peu taatiraa pae tino tia ore e ia feruri e te na reira ra tatou, e rahi roa ˈtu â te hiaai a rave roa ˈtu ai paha tatou i te reira. E nehenehe ïa to tatou auhoaraa e o Iehova e mutu.—A taio i te Iakobo 1:14, 15.

13. Eaha ta Eva i feruri no nia i to ˈna oraraa?

13 E nehenehe tatou e huti mai i te haapiiraa no nia i te vahine matamua ra o Eva. Ua faaue o Iehova ia Adamu e o Eva e eiaha e amu i te maa hotu o “te raau e ite ai i te maitai e te ino.” (Gen. 2:16, 17) Teie nei râ, ua parau Satani ia Eva: “E ore roa orua e pohe: ua ite hoi te Atua e, ua amu anaˈe orua i to reira, e araara ïa to orua mata, e e riro orua mai te atua ra te huru, i te ite i te maitai e te ino.” Ua feruri Eva i te hoê oraraa maitai aˈe mai te peu e e nehenehe o ˈna e maiti i te maitai aore ra i te ino no ˈna iho. Aita o ˈna i faaea i te manaˈo i te reira, ua ite oia “e raau maitai ei maa, e te au hoi i te mata ia hiˈo atu.” Eaha tei tupu i muri aˈe? “Ua rave ihora oia i te maa no nia i taua raau ra, amu ihora, hopoi atura hoi i ta te tane, amu atoa ihora hoi oia.” (Gen. 3:1-6) Te faahopearaa, “ua taea-atoa-hia te taata atoa e te pohe i te mea ua hara paatoa.” (Roma 5:12) Ahiri o Eva i ore i manaˈo noa e rave i te mea ino!

14. Eaha te mau faaararaa ta te Bibilia e horoa mai ra no nia i te peu taatiraa pae tino tia ore?

14 Oia mau, aita te hara a Eva i taaihia i te peu taatiraa pae tino tia ore. Tera râ, te faaara maitai ra te Bibilia e eiaha roa ˈtu e feruri e te rave ra tatou i te peu taatiraa pae tino tia ore. Ua parau Iesu: “O te hiˈo noa ˈtu i ta vetahi ê ra vahine ei faatupu i te hinaaro, ua faaturi ïa ia ˈna i to ˈna ihora aau.” (Mat. 5:28) Ua faaara atoa Paulo: “Eiaha e faaitoito i ta te tino, ia tupu to te tino hinaaro.”—Roma 13:14.

15. Eaha te mau taoˈa e titauhia ia tatou ia tiatonu, e no te aha?

15 Te parau atoa mai ra te Bibilia e ia feruri i nia i te mau mea e oaoa ˈi Iehova e eiaha râ e manaˈo e riro mai ei taata taoˈa. Noa ˈtu e ua taoˈahia te hoê taata, eita râ ta ˈna moni e nehenehe e paruru ia ˈna i te ati. (Mas. 18:11) Ua parau Iesu e mea maamaa no te hoê taata ia haaputu e rave rahi taoˈa na ˈna, aita râ i vaiiho ia Iehova na mua roa i roto i to ˈna oraraa. Aita ïa “i rahi ta ˈna taoˈa i te Atua ra.” (Luka 12:16-21) Ia haaputu tatou i te ‘taoˈa i nia i te raˈi’ a rave noa ˈi i te mea maitai na Iehova, e oaoa ïa o ˈna e o tatou atoa. (Mat. 6:20; Mas. 27:11) Mea faufaa roa ˈtu â te hoê taairaa maitai e o Iehova i te mau mea atoa.

EIAHA ROA E HAAPEAPEA

16. Eaha te nehenehe e tauturu mai ia haapeapea tatou?

16 Ia tamata tatou i te riro mai ei taata moni i roto i teie ao, e haapeapea te reira ia tatou. (Mat. 6:19) Ua parau Iesu e ia tamau te feia i te haapeapea no nia i te moni, mea fifi no ratou ia tuu i te Basileia o te Atua na mua roa i roto i to ratou oraraa. (Mat. 13:18, 19, 22) Te haapeapea atoa ra te tahi mau taata i te mau ati ta ratou e farerei ra. Ia haapeapea noa anaˈe tatou, e nehenehe tatou e maˈihia aore ra e haamata tatou i te ere i to tatou faaroo ia Iehova. Mea titauhia ïa ia tiaturi e e tauturu mai Iehova ia tatou. Te parau ra te Bibilia o te “oto tei te aau o te taata ra, e piˈo ïa i raro; hoê roa râ parau maitai ra, oaoa aˈera ïa.” (Mas. 12:25) Ia haapeapea oe i te tahi mea, a paraparau atu i te hoê taata e tavini ra ia Iehova o te matau maitai ia oe. E nehenehe atoa te hoê metua, ta oe tane aore ra vahine, te hoê hoa maitai e faaitoito atu ia oe ia tiaturi ia Iehova e e tauturu ia oe ia ore ia haapeapea rahi roa.

Ia haapeapea oe, a pure ia Iehova e a feruri e nafea o ˈna e tauturu mai ai ia oe

17. E nafea Iehova e tauturu mai ai ia haapeapea anaˈe tatou?

17 Ia haapeapea tatou, o Iehova noa anaˈe tei ite i te mea maitai aˈe no tatou e o te nehenehe e tauturu mai ia tamǎrû ia tatou. Ua papai Paulo: “Eiaha outou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei; e faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai. E na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo i te Mesia nei ia Iesu.” (Phil. 4:6, 7) Ia haapeapea oe, a feruri i te tauturu ta Iehova e horoa ˈtu ia vai puai noa to oe auhoaraa e o ˈna. Oia atoa i te tauturu e horoahia e to oe mau taeae e tuahine, te mau matahiapo, te tavini haapao maitai, te mau melahi e a Iesu.

18. E nafea to tatou aravihi no te feruri i te mau mea e tauturu ai ia tatou?

18 Mai ta tatou i haapii mai nei, e pee tatou i te hiˈoraa o Iehova ia faaohipa tatou i to tatou aravihi no te taa i te huru o vetahi ê. (Tim. 1, 1:11; Ioa. 1, 4:8) E oaoa tatou ia faaite i to tatou here e hamani maitai ia vetahi ê, ia feruri i te mau faahopearaa o te reira e ia ore e haapeapea faahou. A feruri na i to tatou oraraa i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia e a rave i te mea maitai aˈe no te pee i te hiˈoraa o Iehova.—Roma 12:12.